Proorocul Ieremia

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 19 august 2011 12:28, autor: Vladimir-Adrian (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: {{VechiulTestament}} '''Ieremia''' a fost unul dintre cei patru mari prooroci ai Vechiului Testament (alături de Isaia, Iezechiel şi Daniel). Şi-a...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul sau „Legea”
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: NoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaron
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Ieremia a fost unul dintre cei patru mari prooroci ai Vechiului Testament (alături de Isaia, Iezechiel şi Daniel). Şi-a desfăşurat activitatea timp de 40 de ani, sub domnia a cinci regi:Iosia,(17 ani), Ioahaz (3 luni), Ioiachim (11 ani), Iehonia (3 luni) şi Sedechia (11 ani). Biserica Creştină îl prăznuieşte la 1 mai

Originea

A fost fiul preotului Hilchia din localitatea Anatot ,,din pământul lui Veniamin”(Ier1.1), aproape de Ierusalim. Profetul Ieremia apare cu numele de Ieremia din Anatot (Ier29.27) Anatot era trecută în lista cetăţilor preoţeşti (Iosua 21.18) Ieremia a cumpărat o bucată de pământ de la Hanameel, fiul unchiului său (Ier32.6-15)

Alegerea profetului

Ieremia a fost ales înainte de naştere pentru misiunea de profet (Ier1.5). La început Ieremia se scuză spunând că nu ştie să vorbească căci e doar un copil însă Dumnezeu îi spune să nu mai vorbească aşa şi să nu-i fie teamă căci El va fi cu el ca să-l scape. Apoi Domnul îşi întinde mâna şi-i atinge gura spunând că pune cuvintele Sale în gura lui, adăugând: ,,Iată, astăzi te pun peste neamuri şi peste împărăţii, ca să smulgi şi să tai, să dărâmi, şi să nimiceşti, să zideşti şi să sădeşti.”. Referirea era în prima parte la mustrările adresate regilor vremii, iar în a doua parte la sfaturi, îndemnuri, încurajări şi îmbărbătări.

Avertizare

Dumnezeu îi spune să nu-şi ia nevastă şi să nu aibă fii şi fiice în locul acela căci taţii, mamele, fiii şi fiicele din locul acela vor fi doborâţi de o boală rea (ESV, NIVUK-deadly diseases, ASV-they shall die grievous death). Ei vor pieri de sabie şi de foamete, nu vor fi plânşi, nu vor fi îngropaţi iar trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului. (Ier16.1-3).

Ieremia şi Iosia

Şi-a început activitatea în al treisprezecelea an al domniei lui Iosia (Ier25.3). La moartea acestui rege, după lupta de la Megghido împotriva regelui Neco al Egiptului, profetul a ,,făcut o cântare de jale pentru Iosia. Toţi cîntăreţii şi toate cîntăreţele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale pînă în ziua de azi, şi au ajuns o datină în Israel. Cântările acestea sunt scrise în ,,Cîntecele de jale.` (2Cron 35.25)

Ieremia şi Ioiachim

Ieremia îl acuză pe Ioiachim de nedreptăţi (Ier22.3,13,17), lăcomie(Ier22.15,17) şi vărsare de sânge nevinovat(Ier22.3,17) şi-i prezice că va fi târât afară din porţile Ierusalimului şi va fi înmormântat ca un măgar(Ier22.19), adică fără a fi plâns (Ier22.18). Într-adevăr Nabucudonosor l-a legat cu lanţuri de aramă ca să-l ducă la Babilon (2Cron36.6). Ieremia scrie o carte la porunca Domnului şi o trimite lui Ioiachim care după ce îi sunt citite trei sau patru foi, o taie cu briceagul logofătului şi o aruncă în jăratecul de cărbuni până când a fost arsă de tot (Ier36.23)

Ieremia şi Sedechia

Sedechia a avut o atitudine fluctuantă faţă de Ieremia. Deşi Ieremia îi spune să se supună lui Nabucudonosor, fiindcă acesta împlineşte o poruncă dumnezeiască, Zedechia, influenţat şi sfătuit de profeţi falşi, îşi pune nădejdea în egipteni, de la care aşteaptă eliberarea de sub jugul lui Nabucudonosor. Ieremia ajunge în temniţă fiind suspectat că vrea să treacă de partea haldeilor (Ier37.13), când, de fapt, el vroia să se ducă în ţara lui Beniamin(Ier37.12). La rugămintea sa este lăsat în curtea temniţei (Ier37.21) Apoi, la sugestia căpeteniilor sale care spuneau că moaie inimile oamenilor de război prin cuvintele sale adresate poporului, Ieremia este aruncat într-o groapă.(Ier38.1-6). Este mutat apoi de Sedechia iarăşi în curtea temniţei.(Ier38.12) Ieremia, chemat la curte, îl sfătuieşte pe Sedechia fără ştirea căpeteniilor să se supună lui Nabucudonosor căci numai aşa va scăpa cu viaţă şi cetatea nu va fi arsă în foc(Ier38.15-28). Sedechia nu-l ascultă, Nabucudonosor vine împotriva Ierusalimului, Sedechia încearcă să fugă dar este prins. Copiii lui sunt ucişi înaintea lui împreună cu mai-marii lui, apoi i se scot ochii şi este legat cu lanţuri de aramă şi dus la Babilon.(Ier 39.6-7)

Ieremia şi alţi conducători

Ieremia este lăsat de Nabucudonosor să meargă unde va voi.(Ier40.4) Acesta rămâne în ţară, lângă Ghedalia, pus de Nabucudonosor ca dregător(Ier 40.7). Ismael îl ucide pe Ghedalia(Ier41.2). Iohanan a atacat pe Ismael care a fugit la amoniţi (Ier41.15). Ieremia îi sfătuieşte pe toţi să rămână în ţară căci Domnul îi va scăpa din mâna lui Nabucudonosor, căruia îi va insufla milă (Ier42.10-11) şi să nu se ducă în Egipt căci acolo vor muri de sabie şi foamete sau ciumă.(Ier 42.15-17). Azaria, fiul lui Hosea şi Iohanan şi alţi oameni îngâmfaţi îi spun că minte că asta ar fi spus Domnul şi că Baruc l-a aţâţat împotriva lor ca să-i dea în mâinile haldeilor.(Ier 43.3) Ei pleacă în Egipt.(Ier43.7)

Ieremia în Sfânta Scriptură

Domnul Iisus Hristos, când alungă vânzătorii din Templu cu vorbele ,,Scris este: Casa mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi faceţi din ea peşteră de tâlhari”, face aluzie la cuvintele profetului Ieremia adresate locuitorilor din regatul Iuda:,,Este Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu, o peşteră de tâlhari înaintea voastră? Eu însumi văd lucrul acesta”(Ier7.11). Când evanghelistul Matei scrie: Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:,,Un ţipăt s'a auzit în Rama, plângere, şi bocet mult: Rahela îşi jelea copiii, şi nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.``, referirea era la profeţia lui Ieremia de la Ier.31.15. Sfântul apostol Pavel când spune: Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: ,,Iată, vin zile, zice Domnul, când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legămînt nou;(Evrei 8.8) face referire la profeţia lui Ieremia în legătură cu un testament nou (Ier.31.31). În Cartea a II-a a Cronicilor (36.22) şi în Cartea I Ezdra (1.1) se face o referire la o profeţie a lui Ieremia (Ier25.12). Daniel mărturiseşte în cartea sa că ,,am văzut din cărţi că trebuiau să treacă şaptezeci de ani pentru dărâmăturile Ierusalimului, după numărul anilor, despre care vorbise Domnul către proorocul Ieremia.”(Dan9.2), ceea ce trimite la aceeaşi profeţie a lui Ieremia (Ier 25.12, 29.10) care se referea la robia babilonică de 70 de ani.

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
  3. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 175-185, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, Bucureşti, 2002
  4. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, 195-202, manual pentru Facultăţile Teologice, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  5. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2