Isaac
Isaac este fiul lui Avraam şi al Sarei a fost drept înaintea lui Dumnezeu care l-a binecuvântat, el devenind astfel foarte bogat, ceea ce a dus la invidia filistenilor şi la alungarea lui din această ţară. A fost căsătorit cu frumoasa Rebeca care, deşi la început stearpă, după rugăciunile lui Isaac către Dumnezeu, i-a făcut doi copii, pe Esau şi Iacov. La sugestia Rebecăi, Iacov fură binecuvântarea de dinainte de moarte a lui Isaac destinată lui Esau, fratele său. Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte în Duminica Sfinţilor Strămoşi (duminica dinaintea Naşterii Domnului).
Isaac, făgăduit de Dumnezeu
Dumnezeu îi făgăduieşte lui Avraam că îi va face ,,sămânţa ca pulberea pământului de mare” şi că îi va da o ţară lui şi seminţiei sale în veac. (Fac13.14-17, cap 15, cap 17) Dumnezeu îl anunţă pe Avraam (tradus tatăl unei mulţimi) care era în vârstă de o sută de ani că el va avea un fiu de la Sara, în vârstă de 90 de ani, care fusese stearpă până atunci. Dumnezeu îi spune că acel copil, care se va naşte peste un an de la momentul anunţului, va fi numit Isaac şi că va încheia un legământ cu el (Fac17.15-22). După un timp trei îngeri cu înfăţişare de bărbaţi sunt primiţi şi ospătaţi de Avraam iar unul din ei îi repetă făgăduinţa Domnului (Fac18.10)- Sara, căreia nu-i mai venea rânduiala femeilor, a răs în sine zicând:,,Acum, când am îmbătrânit, să mai am pofte? Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrân.`` Domnul a zis lui Avraam: ,,Pentru ce a râs Sara, zicând: ,Cu adevărat să mai pot avea copil eu, care sunt bătrână?/14Este oare ceva prea greu pentru Domnul? La anul pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, şi Sara va avea un fiu.``/ 15Sara a tăgăduit, şi a zis: ,,N-am râs.`` Căci i -a fost frică. Dar El a zis: ,,Ba da, ai râs.``(Fac18.11-15)
Dumnezeu îl pune la încercare pe Avraam
Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam poruncindu-i să aducă pe Isaac ca ardere de tot. În momentul când se pregătea să ducă la îndeplinire acest lucru, un înger al Domnului îi strigă din ceruri să nu pună mâna pe băiat şi să nu-i facă nimic rău căci ştie acum că el se teme de Dumnezeu întrucât nu ar fi cruţat pe singurul lui fiu pentru Dumnezeu. Avraam a ridicat ochii, şi a văzut înapoia lui un berbece, încurcat cu coarnele într-un tufiş; şi Avraam s-a dus de a luat berbecele, şi l -a adus ca ardere de tot în locul fiului său.(Fac22.1-19)
Căsătoria lui Isaac cu Rebeca
La vârsta de 40 de ani (Fac25.20) Isaac o ia de nevastă pe Rebeca, sora lui Laban, care era din neamul israelit(Fac24.27), fiind foarte frumoasă(Fac24.16, 26.7) şi fecioară (Fac24.16) şi pe care acesta o iubeşte (Fac24.67). Rebeca îi fusese adusă de robul său(Fac24.10-65), pus să jure de Avraam că se va duce în ţara rudelor sale şi îi va lua de acolo o nevastă.(Fac24.3-9).
Fiii lui Isaac
Isaac s-a rugat Domnului căci Rebeca era stearpă, Domnul l-a ascultat şi Rebeca a rămas însărcinată.,, Copiii se băteau în pântecele ei; şi ea a zis: ,,Dacă -i aşa, pentru ce mai sunt însărcinată?`` S'a dus să întrebe pe Domnul. Şi Domnul i -a zis: ,,Două neamuri sunt în pântecele tău, Şi două noroade se vor despărţi la ieşirea din pântecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decît celalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.``,,În pântecele ei erau doi gemeni:Cel dintâi a ieşit roş de tot: ca o manta de păr, şi de aceea i-au pus numele Esau (adică păros). Apoi a ieşit fratele său, care ţinea cu mâna de călcâi pe Esau; şi de aceea i-au pus numele Iacov (cel ce ţine de călcâi). Isaac era în vârstă de şaizeci de ani, când s-au născut ei.”(Fac25.19-26) Isaac iubea pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov.(Fac25.28)
Isaac în ţara filistenilor
În ţară venise o foamete. Isaac s'a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar. Domnul i S'a arătat, şi i -a zis: ,,Nu te pogorî în Egipt! şi i-a spus să rămână în acea ţară căci va fi binecuvântat. (Fac26.1-2)
Secretul lui Isaac dezvăluit
Isaac spunea că Rebeca e sora lui din pricina faptului că îi era frică să nu fie omorât de oamenii locului fiindcă Rebeca era foarte frumoasă la chip. Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s-a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca. Abimelec i-a spus că este clar că Rebeca e soţia lui, l-a mustrat pe Isaac pentru că, spunând că Rebeca e sora lui, s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu ea şi astfel toţi s-ar fi făcut vinovaţi. Isaac îi explică de ce a făcut-o iar Abimelec dă următoarea poruncă întregului norod: ,,Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorât.``(Fac26.6-11)
Pizma filistenilor
Isaac a făcut sămănături în ţara aceea, şi a strâns rod însutit în anul acela; căci Domnul îl binecuvântase. Şi el s-a îmbogăţit din ce în ce mai mult până a ajuns foarte bogat, avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi. De aceea filistenii îl pizmuiau. Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărână. Şi Abimelec, regele filistenilor, a zis lui Isaac: ,,Pleacă de la noi, căci ai ajuns mult mai puternic decât noi.``(Fac26.12-16)
Certurile şi jurământul de pace dintre Isaac şi Abimelec
Isaac a plecat în valea Gherar. Robii săi au săpat din nou fântânile astupate de filisteni, au mai săpat două fântâni care au fost pricină de gâlceavă cu păstorii din Gherar şi încă una pentru care nu s-au mai certat. Domnul i S'a arătat chiar în noaptea aceea, şi i -a zis: ,,Eu sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sunt cu tine; te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi sămânţa, din pricina robului Meu Avraam. Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, şi şi-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână. Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, şi cu Picol, căpetenia oştirii lui şi i-au spus că văd că Domnul e cu el şi că vor să facă un jurământ să nu-şi facă rău unu altuia. Isaac a acceptat, le-a dat un ospăţ şi în ziua următoare dimineaţa au făcut jurământul. În aceeaşi zi robii săi i-au spus că au dat de apă la fântâna pe care o săpau.(Fac26.17-33)
Binecuvântarea
Isaac îmbătrânise şi ochii îi slăbiseră. Îi spune lui Esau că a îmbătrânit şi că îl roagă să se ducă la vânătoare şi să-i facă o mâncare cum îi place lui ca să-l binecuvânteze înainte de a muri. Rebeca aude totul şi îi spune lui Iacov să-i aducă doi iezi buni că va face ea o mâncare cum îi place lui Isaac şi, acoperindu-l cu pielea iezilor, l-a trimis la Isaac. Deşi a avut la început îndoieli din pricina glasului, până la urmă Isaac l-a binecuvântat:
,,Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui câmp, pe care l -a binecuvîntat Domnul.
Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer, Şi grăsimea pământului, grâu şi vin din belşug!
Să-ţi fie supuse noroade, şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpânul fraţilor tăi, Şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta.``(Fac27.27-29)
Apoi a venit şi Esau care prinsese vânat şi îi făcuse şi el o mâncare. Isaac îi spune că fratele lui a primit binecuvântarea şi că va rămâne aşa, Esau îl roagă să-l binecuvânteze şi pe el şi Isaac îi spune:
,,Iată! Locuinţa ta va fi lipsită de grăsimea pămîntului şi de roua cerului, de sus. Vei trăi din sabia ta, şi vei sluji fratelui tău; Dar când te vei răscula, vei scutura jugul lui de pe gâtul tău!``(Fac27.39-40) Esau spune că-l va omorî pe Iacov, Rebeca aude, îl chemă pe acesta şi-l sfătuieşte să plece la fratele ei, Laban până se va potoli mânia lui Esau pentru ca să nu fie lipsită de amândoi în aceeaşi zi. (Fac27.41-46) Iacov şi Esau se vor împăca mai târziu.(Fac32.13-23, 33.1-16)
Moartea
Isaac şi -a dat duhul şi a murit la vârsta de 180 de ani , la Chiriat-Arba, care este tot una cu Hebronul, unde locuiseră ca străini Avraam şi Isaac. El a fost adăugat la poporul său, bătrân şi sătul de zile. Fiii săi Esau şi Iacov l-au îngropat. (Fac 35.27-29)
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6
- Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
- Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
- Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 224, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2