Iehonia

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Ioiachin)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul sau „Legea”
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: NoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaron
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Iehonia (în traducere alternativă Ioiachin), fiul lui Ioiachim şi al Nehuştei, a fost rege al Iudei timp de trei luni şi zece zile la sfârşitul secolului al VI-lea î.Hr. El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său. Ioiachin se predă cu toată familia şi curtea sa lui Nabucodonosor, care a luat în robie o mare parte din populaţie (10 000 de oameni, dintre care 7000 războinici şi 1000 meşteşugari) la Babilon, lăsând doar poporul sărac al ţării. Robia sa este uşurată de Evil-Merodac, împărat al Babilonului, care-l scoate din temniţă şi se arată binevoitor cu el. El mănâncă la masa împăratului în tot timpul vieţii lui.

Domnia

,,Iehonia era de optsprezece ani când s-a făcut rege şi a domnit în Ierusalim trei luni. (...) El a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, în toate, aşa cum făcuse tatăl său"(IV Regi 24,8-9).

Nabucodonosor ia în robie tot Ierusalimul

Iată cum este evocată înfrângerea în faţa lui Nabucodonosor:

,,În vremea aceea slujitorii lui Nabucodonosor, regele Babilonului, au venit asupra Ierusalimului şi au împresurat cetatea. Iar după ce slugile lui au înconjurat cetatea, a venit şi regele Nabucodonosor.

11. Şi a ieşit Iehonia, regele lui Iuda, la regele Babilonului, împreună cu mama sa, cu slujitorii săi, cu căpeteniile şi eunucii lui,

12. Şi l-a luat rob regele Babilonului în al optulea an al domniei sale;

13. Şi a scos toate comorile templului Domnului şi comorile casei domneşti, şi a sfărâmat, după cum spusese Domnul, toate vasele cele de aur pe care le făcuse Solomon, regele lui Israel, pentru templul Domnului, şi ţa dus în robie tot Ierusalimul,

14. Pe toţi fruntaşii şi pe toţi oamenii viteji, aproape zece mii de robi, cu toţi dulgherii şi fierarii, şi n-a rămas nimeni decât numai poporul ţării cel sărac.

15. Şi a dus şi pe Iehonia la Babilon; de asemenea au dus robi din Ierusalim la Babilon pe mama şi femeile regelui, pe eunucii lui şi pe puternicii ţării;

16. Toată oştirea în număr de şapte mii, teslarii, fierarii în număr de o mie, şi toţi oamenii vârstnici şi buni de oştire i-a dus regele Babilonului robi la Babilon"(IV Regi 24,10-16).

La scurt timp după cel de-al doilea război mondial, asirologul Donald J.Wiseman, pe vremea când era custode la Muzeul Britanic, a făcut o descoperire remarcabilă. El a găsit prima tăbliţă a Cronicii babiloniene între peste 80 000 de tăbliţe şi fragmente din colecţia muzeului. Aceasta avea următorul text: În anul al şaptelea, în luna Kislev, regele babilonian (…) a mărşăluit în ţara Hatti (Siria), a asediat cetatea lui Iuda (adică Ierusalimul) şi, în ziua a doua a lunii Adar, a cucerit cetatea şi l-a capturat pe rege. Această dată corespunde cu 16 martie 597 î.Hr. Biblia ne spune că nu numai Iehonia a fost luat prizonier, ci şi regina-mamă, liderii militari şi religioşi şi meşteşugarii. În total 10 000 de persoane au fost deportate în Babilon. (IV Regi 24, 12-16). Sedechia, unchiul lui Iehonia, a fost numit rege de către Nabucodonosor.(IV Regi 24,17) [1]

Succesorul

"Atunci regele Babilonului a pus rege în locul lui Iehonia, pe Matania, unchiul lui Iehonia, schimbându-i numele în Sedechia."(IV Regi 24,17)

Robie uşurată de Evil-Merodac

Evil-Merodac, împăratul Babilonului, se arată binevoitor cu Iehonia:

,,În anul al treizeci şi şaptelea de la strămutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, în luna a douăsprezecea, în ziua a douăzeci şi şaptea a acestei luni, Evil-Merodac, regele Babilonului, în anul urcării sale pe tron, a scos pe Ioiachim [Iehonia], regele Iudei, din temniţă, a vorbit cu el prietenos şi a pus tronul lui mai sus de tronurile regilor care erau la el în Babilon; I-a schimbat hainele lui de temniţă şi Ioiachim a mâncat totdeauna la masa regelui, în toate zilele vierii lui. Cele trebuitoare hranei lui i-au fost date neîncetat de rege, zi cu zi, cât a trăit el. .(IV Regi 25, 27-30).

Un document administrativ din Babilon include o listă cu cantităţile produselor în care se menţionează. 10 sila (măsuri) lui Ioiachin, fiul regelui lui Iuda (n.r. Ioiachin era fiul lui Ioiachim, care fusese regele Iudei înaintea acestuia). 2 ½ sila pentru cei cinci fii ai regelui lui Iuda[2].

Note

  1. J.K. Hoffmeier, Arheologia Bibliei, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  2. J.K. Hoffmeier, Arheologia Bibliei, pag. 113, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 113, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8
  3. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  4. en: Jehoiachin, The Columbia Encyclopedia, ed. a II-a.
  5. en: Jehoiachin, in A Dictionary of the Bible
  6. English Standard Version Bible, 1971.
  7. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament, Editura Institului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, pag
  8. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, Studiul Vechiului Testament, pag, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4