Cartea Ieșirii

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Cartea Ieşirii)
Salt la: navigare, căutare
Proorocul Moise, icoană rusească din secolul al XVIII-lea.
Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul sau „Legea”
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: NoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaron
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi
SamuelZahariaIoilNaum
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Cartea Ieșirii, sau pe scurt Ieșirea, este a doua carte a Vechiului Testament.

La început, această carte își avea numele după cuvintele de început elle-shemot, care înseamnă în ebraică „acestea sunt numele...”, deoarece începe cu lista numelor descendenților lui Iacob care au mers în Egipt pe vremea lui Iosif. Numele grec de Exodus indică faptul că această carte conține exodul, ieșirea fiilor lui Israel din Egipt.

Cartea relatează cum fii lui Iacob, un trib mic de păstori rătăcitori, a devenit poporul ales de Dumnezeu. Promisiunea făcută de Dumnezeu este punctul central al acestui eveniment deoarece îi leagă pe Dumnezeu și pe Israel printr-o înțelegere conform căreia Dumnezeu se obligă să dea poporului Său toate cele necesare material, inclusiv o țară în care să locuiască, dacă ei se vor închina doar Lui ca unic Dumnezeu adevărat și vor trăi ca o comunitate sfântă. Punctul central al legământului îl constituie cele 10 porunci. Tabernacolul era un templu de rugăciune mobil, care era instalat în mijlocul taberei lui Israel, simbolizând prezența lui Dumnezeu în mijlocul lor. În predica Sa de pe munte, Mântuitorul Iisus Hristos a propovăduit un nivel de înțelegere și mai adânc al poruncilor lui Dumnezeu. În schimb, legile civile și religioase din Cartea Ieșirii și-au pierdut importanța și au fost abrogate de Sfinții Apostoli la Sinodul de la Ierusalim (cf. Fapte 15).

Cartea Ieșirii prezintă minunile care au avut loc la fuga evreilor din Egipt și legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu israeliții pe Muntele Sinai. Cartea Ieșirii poate fi împărțită în două parți principale, cea istorică și cea a primirii Legii. Sunt prezentate pregătirile pentru fuga din Egipt care constau în intervențiile divine ale Lui Dumnezeu în viața lui Moise, ce fusese ales de Dumnezeu ca om de legătură cu poporul Său. Apoi sunt prezentate circumstanțele care au dus la fuga din Egipt, inclusiv cele zece molime suferite de Egipt și sărbătorirea primului Paște (4:29-12:39). După acestea urmează eliberarea din Egipt efectivă și călătoria spre Sinai (capitolele 12-18), urmate de primirea Legii lui Dumnezeu de către Moise, descrisă în capitolul 19. Capitolele următoare cuprind codexul legilor morale și civile, pecetluite de evreii care intră în legământ cu Dumnezeu (capitolele 20-24). Acestea sunt continuate cu legile referitoare la slujirea religioasă și la preoție (capitolele 25-31) și încălcarea Legii prin perioade de idolatrie (capitolele 32-33). După reînnoirea legământului (capitolul 34) urmează descrierea construcției tabernacolului și implementarea directivelor lui Dumnezeu de către Moise (capitolele 35-40).

Prezintă un interes aparte așezarea în paralel a evenimentelor prezentate în Cartea Ieșirii și a celor din perspectiva istorică. Iosif a fost vândut de frații săi în Egipt în timpul domniei hicsoșilor, un trib semitic cunoscut sub numele de regii păstorilor (aproximativ 2000 de ani î.Hr.). La vremea aceea, Egiptul era foarte prosper și puternic. Cel mai probabil, faraonul a fost Amenemhet al IV-lea. El l-a ridicat pe Iosif în rang când acesta a salvat Egiptul de foamete și i-a acordat mari onoruri, lui și familiei lui. Cu toate acestea, nobilii etnici egipteni s-au unit la Teba și, treptat, au reușit să-i dea de-o parte pe hicsoși. După aceea, la domnie a venit a XVIII-ea dinastie a faraonului Amasis Întâi (Ahmose I). Noii conducători și-au schimbat politica față de evrei. Au început persecuțiile care s-au transformat într-o sclavie opresivă. În timp ce i-au aruncat pe evrei în sclavie și i-au obligat să construiască orașe, noii faraoni erau în același timp preocupați ca nu cumva evreii să se unească cu triburile nomade îndepărtate și să domine Egiptul. Exodul evreilor din Egipt a avut loc undeva pe la mijlocul secolului al XV-lea î.Hr. Cel mai probabil, faraon era Tutmose I. Cartea I Regi 6:1 spune că Solomon a început construirea templului "în anul patru sute optzeci de când copii lui Israel au plecat din Ţara Egiptului." În plus, Solomon a început construirea templului în jurul anului 960 î.Hr., ceea ce plasează anul ieșirii la mijlocul secolului al XV-lea î.Hr..

Surse