[[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|200px300px|rightleft|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria şi și Iudeea]]{{Israel-Iisus}}'''Samaria''' (gr. ''Samareia'') a fost capitala Regatului de Nord este ținutul din [[Țara Sfântă]]. Orașul a fost întemeiat către anul 880 î.Hr. de Omri ([[Cartea I a Regilor|1 Regi]] 16, 24). După numele cetății-capitalănordul Palestinei, așezat între Galileea și regiunea înconjurătoare a luat același nume Iudeea ([[Evanghelia după Luca|Luca]] 17, 11; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 4, 4 ș.u.; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 8, 1-8). Cetatea-capitală se numea tot Samaria și a fost capitala Regatului de Nord a poporului lui Israel.

Distrusă După moartea lui [[Solomon]], regatul Israel se împarte în două: regatul de nord revine lui [[Ieroboam I|Ieroboam]] (932-911 î.Hr.) cu capitala în anul 108 orașul Tirța (vechi oraș cananeean). Unul din urmașii lui Ieroboam, și anume [[Omri]] (884-874 î.Hr.), cetatea a fost reclădită în comandant al armatei israelite, după ce înăbușă o răscoală condusă de Zimri, ajunge rege. El construiește orașul Samaria (lb. ebr. = „turn de veghe“), unde mută capitala regatului, către anul 30 880 î.Hr. sub numele de Sevasta (sau Sebasta[[Cartea I a Regilor|1 Regi]] 16, 24).

==Samaria și samarinenii Deși erau acum aproape păgâni, ei mai păstrau ceva din [[Legea lui Moise|Legea mozaică]] în epoca Noului practicile lor religioase, reținând din [[Vechiul Testament]] numai [[Pentateuh|Pentateuhul]]. Ei nu uitaseră că se trăgeau din seminția lui [[Iacov (Vechiul Testament==)|Iacov]] (din doi dintre fiii acestuia: Manase și Efraim) și se mândreau cu originea lor.

În vremea Mântuitorului [[Iisus Hristos]] Când s-au întors evreii din robia babiloniană (epoca [[Noul Testament|Noului Testament]]sec. VI)nu i-au mai recunoscut pe samarineni că fac parte din neamul ales. Atunci samarinenii și-au construit un templu pe muntele Garizim, samarinenii (samaritenii) erau considerați socotindu-l mai frumos decât cel din [[ereticIerusalim]]i și necurați (Luca 9. Aici, 52)pe Garizim, de unde ei au continuat să se închine chiar și relativa interdicție pentru evrei de a trece prin teritoriilor când templul lor, pentru a nu se fost distrus de Ioan Hircan [[NecurățieMacabei|spurcaMacabeul]](108-107 î.Hr. Cei care făceau [[pelerinaj]]ul anual la [[Ierusalim]] venind din [[Galileea]] trebuiau bunăoară să facă un ocol ca să evite Samaria). De aceea, atitudinea Mântuitorului față Odată cu distrugerea templului de samarineni era la vremea aceea surprinzătoare și scandaloasă pentru unii (Luca 10, 33; 17pe muntele Garizim, 16; Ioan 4Hircan a distrus și cetatea Samaria, 5-40care a fost reclădită în anul 30 î.Hr. sub numele de Sevasta (sau Sebasta).

Deși inițial [[apostol]]ii au evitat Samaria după porunca Mântuitorului Între samarineni și evrei exista o ură reciprocă, evreii disprețuindu- ”Pe acești doisprezece ipe samarineni ca pe niște păgâni, iar samarinenii hărțuindu-a trimis Iisusi pe evrei. Fiindcă Samaria se află la nord, poruncindu-le lor între Galileea și zicând: În calea păgânilor să nu mergeți și în vreo cetate Iudeea (Regatul de samarineni să nu intrați.” ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 10, 5sud) -, după [[Învierea Domnului]] ei au primit poruncă era o adevărată primejdie pentru evreii din Galileea să predice și în aceste ținuturi: ”El a zis către ei: ... Ci veți lua puteretreacă prin Samaria, venind [[Duhul Sfânt]] peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în când se duceau să se închine la templul din Ierusalim și (în toată [[Iudeea]] ), și în de aceea ocoleau Samaria și până , trecând pe la marginile pământului.” (Fapte 1, 8). [[Faptele Apostolilor]] relatează propovăduirea răsărit de [[Apostolul Filip (din cei Şaptezeci)|apostolului Filip]Iordan] în Samaria în timpul [[persecuţie]]i lui Saul - viitorul [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] (FA 8, 5-25).