[[Fișier:Monograma Filocalia.jpg|miniatura|dreapta|Monograma lui Iisus Hristos, alături de textul Rugăciunii Inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul. Imaginea apare pe coperta Filocaliei românești.]]{{Format:ÎmbunătăţireSpiritualitate}}'''Filocalia''' (gr. φιλοκαλία — ''filokalia'' = iubire de frumos) este o colecție de scrieri, majoritatea centrate pe practicarea [[virtute|virtuților]] și a vieții spirituale din [[mănăstire|mănăstiri]]. Titlul complet al Filocaliei este: „Filocalia, sau culegere din scrierile [[Sfinții Părinți|Sfinților Părinți]] care ne arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși".
Ascetica și mistica filocalică pun în centrul vieții duhovnicești curățirea inimii, prin practicarea „[[Image:Philokalia.jpgRugăciunea lui Iisus|right|frame|Coperta volumului I al Filocaliei în Limba EnglezăRugăciunii lui Iisus]]'''''Filocalia''''' este o colecție de scrieri” și a virtuților. „Rugăciunea inimii”, majoritatea centrate pe practicarea care va deveni disciplina centrală a [[virtute|virtuțilorisihasm]] și a vieții spiritual ului, este una din căile privilegiate ale [[mănăstire|mănăstirimonah]]. Titlul complet al Filocaliei este: "Filocaliailor de a ține conștiința în stare de priveghere, sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care ne arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi"[[trezvie]].
Ascetica şi mistica filocalică pun în centrul vieţii duhovniceşti curăţirea inimii, prin practicarea "Rugăciunii lui Iisus" şi a virtuţilor. "Rugăciunea inimii", care va deveni disciplina centrală a isihasmului, este una din căile privilegiate ale monahilor de a ţine conştiinţa în stare de priveghere, sau trezvie. A nu se confunda cu antologia de scrieri a lui [[Origen]] cu alcăuită , cea alcătuită de Sfântul [[Vasile cel Mare]] şi și Sfântul [[Grigorie Teologul]], cunoscută mai ales sub numele de ''Filocalia lui Origen''.
==Istoric==
[[Imagine:Philokalia.jpg|right|frame|Coperta volumului I al Filocaliei în limba engleză]]''Filocalia'' a fost prima data alcătuită la [[Muntele Athos]] de către Sfinții [[Nicodim Aghioritul]] și [[Macarie din Corint]]. Prima ediție a fost publicată la Veneția în 1782, a doua ediție a fost realizată la atena în 1893, incluzând și o rugăciune a Patriarhului Kallistos, iar a treia ediție a apărut la Atena între 1857 și 1963. Toate scrierile originale din ''Filocalie'' au fost scrise în greacă, cu excepția a două texte care, initial, au fost scrise în latină și au fost traduse în greacă în timpul [[Imperiul Bizantin|Imperiului "Bizantin"]].
În scurt timp, ''Filocalia'' a fost tradusă și în alte limbi. În 1793, a fost publicată la Moscova o traducere în [[slavona bisericească|slavonă]] realizată de Sf. [[Paisie Velicicovski]] (1722-1794), cu titlul ''Dobrotolubiye'', care a circulat mai întâi în manuscrise, apoi a fost tipărită la St-Petersburg în 1793, fiind reeditată ulterior, în 1822. Această versiune a fost folosită de personajul principal anonim din ''[[Calea pelerinului]]'' și a dus la o reînviere spirituală în Rusia secolului al XIX-lea, cu un puternic impact asupra a numeroși oameni, printre care și Fodor Dostoevsky. O a doua traducere a fost publicată în 1857, fiind realizată de Sfântul [[Ignatie Briancianinov]] (1807-1867). A treia traducere a fost realizată de Sfântul [[Teofan Zăvorâtul]] (1815-1894), dar el a inclus și alte texte care nu se regăsesc în originalul grec alături de parafraze sau omisiuni în alte capitole. Această traducere a fost publicată sub auspiciile [[Mănăstirea Sf. Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirii ruse a sfântului Sf. Pantelimon]] de la [[Muntele Athos]] în 1877.
O primă ediţie a Filocaliei româneşti a fost tradusă de ucenicii stareţului [[Paisie de la Neamţ|Paisie (Velicicovschi) de la Neamţ]] şi a circulat în manuscris. În secolul XX, o colecţie „Filocalia” în 12 volume a fost publicată, în traducerea şi cu notele Părintelui [[Dumitru Stăniloae]], începând cu anul 1946 (primul volum).
{{spiritualitate}}
==Conținutul Filocaliei==
=== Volumul 6 ===
'''Sfântul [[Simeon Noul Teolog]]'''
::Viata, opera şi învăţătura sfântului Simeon Noul Teolog
:Cele 225 de capete teologice şi practice
::Ale celui între sfinţi părintelui nostru Simeon Noul Teolog, egumenul Mănăstirii sfântul Mamas din Xirokerkos, una sută capete făptuitoare şi de Dumnezeu cuvîntătoare (practice şi teologice)
::Ale aceluiaşi, 25 de alte capete ale cunoştinţei şi ale cuvîntării de Dumnezeu (gnostice şi teologice)
::Ale aceluiaşi, una sută capete de Dumnezeu cuvîntătoare şi făptuitoare (teologice şi practice)
:Capetele morale ale lui Simeon Evlaviosul
::Cap aparte
:Cuvântări morale .
::Întîia cuvântare morală a sfîntului Simeon Noul Teolog
::1. Puţină învăţătură despre fire, privind creaţia lumii şi zidirea lui Adam
::2. Despre căderea şi alungarea lui Adam din rai
::3. Despre întruparea Cuvîntului şi în ce chip s-a întrupat El pentru noi
::4. Cum va fi reînnoită toată zidirea şi cum se va face «ceruri noi şi pămînt nou», cum zice dumnezeiescul apostol
::5. Care va fi strălucirea de pe urmă a zidirii ?
::6. Cum se unesc toţi sfinţii cu Hristos şi Dumnezeu
::7. Cum trebuie să se plinească lumea de sus şi ce este ea şi în ce fel se va plini
::8. Dacă nu se vor naşte toţi cei mai înainte rânduiţi din neam în neam pînă la ziua de apoi şi nu vor ajunge la plinire, nici lumea de sus nu se va plini
::9. La cuvintele Evangheliei: «Asemănatu-s-a Împărăţia cerurilor» (Matei XXII, 1—14); şi care este nunta de taină a lui Dumnezeu
::10. Toţi sfinţii zămislesc în ei pe Cuvîntul lui Dumnezeu în chip apropiat cu Născătoarea de Dumnezeu şi îl nasc pe El şi El se naşte în ei şi ei se nasc din El. În ce fel sînt fii şi fraţi şi mame ale Lui
::11. La cuvîntul Evangheliei: «Şi a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitaţi la nuntă şi nu au voit să vină» (Matei XXII, 3—14)
::12. Nu trebuie ca cineva din cei nedeprinşi să cerceteze tainele ascunse ale împărăţiei cerurilor, înainte de lucrarea poruncilor şi de înaintarea în virtuţi şi de desăvîrşire; şi că la a doua venire a Domnului toţi sfinţii se vor cunoaşte unii pe alţii
::— Credinţă şi fapte
::— închipuirile deşarte ale celor nedesăvîrşiţi
::— Cunoştinţa sfinţilor între ei
::— Pilda celui închis
::— Îndemn
:A cincea cuvîntare morală
::— Despre cei ce socotesc că au în ei pe Sfîntul Duh în chip neştiut, fără să simtă deloc lucrarea Lui; şi despre cei ce zic că nu poate cineva dintre oameni să vadă în viaţa de aici slava Lui; şi dovedire prin citate despre aceasta
::— Realitatea întrupării
::— Prezenţa Duhului
::— Condiţia vederii lui Dumnezeu
::— Învăţătura şi pilda sfîntului [[Apostolul Pavel|apostol Pavel]]
::— Cunoştinţa proorocilor şi a apostolilor
::— Întâietatea vederii
::— Înţeles şi înfăţişare
::— Prezenţa Duhului
::— Îndemn
'''Cuviosul [[Nichita Stithatul]]'''
:Introducere
::Viaţa cuviosului Nichita Stithatul
::Scrierile cuviosului Nichita Stithatul
:Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire şi despre cunoştinţă
::Suta întîi a capetelor despre făptuire
::Suta a doua a capetelor naturale, despre curăţirea minţii
::Suta a treia a capetelor despre cunoştinţă, despre iubire şi despre desăvîrşirea vieţii
::Vederea duhovnicească a raiului
::: I. În câte feluri ni se arată raiul sensibil după o tâlcuire evlavioasă ?
::: II. În câte feluri se poate tâlcui în cuvinte ale Înţelegerii duhovniceşti raiul cunoscut de minte (inteligibil) şi care sunt plantele din ele?
::: III. Care sunt rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) ?
:::IV. Trecerea de la această explicare la o alta
:::V. Alt înţeles mai înalt al poruncii lui Dumnezeu către Adam
:::VI. Alt înţeles preaînţelept şi înalt al raiului cunoscut cu mintea. Care e poarta prin care se intră în el şi care cea prin care se iese ? Şi care sunt pomii dumnezeieşti din el ?
:::VII. Care este lucrarea şi păzirea raiului cunoscut cu mintea şi ce bunătăţi aduce împărtăşirea de rodurile lui, celor ce lucrează în el în diierite feluri ?
:::VIII. În ce înţeles a amintit cuvîntul de două porţi şi nu de mai multe în acest rai; de două porţi învîrtindu-se ca nişte heruvimi, şi care e lucrarea deosebită a fiecăruia din ele?
=== Volumul 7 ===
'''Nichifor din singuratate'''
:Scurtă notă biografică
:Cuvînt despre rugăciune al lui Nichifor din singurătate
'''Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei'''
:Viața şi scrierile
:Cuvîntul lui Teolipt, mitropolitul Filadelfiei, despre ostenelile vieţii călugăreşti
:Al aceluiaşi Teolipt al Filadelfiei. Cuvînt despre lucrarea cea ascunsă întru Hristos
'''Sfîntul grigorie sinaitul'''
:Viaţa lui
:Scrierile lui Grigorie Sinaitul
:Ale celui dintre sfinţi părintelui nostru Grigorie Sinaitul. Capete foarte folositoare în acrostih
:Alte capete ale aceluiaşi
:Despre prefacerea cea pătimaşă
:Despre prefacerea cea bună
:A aceluiaşi: învăţătură cu de-amănuntul despre liniştire şi rugăciune, despre semnele harului şi ale amăgirii; apoi despre deosebirea dintre căldură şi lucrare; şi că fără povăţuitor, uşor vine amăgirea
:Despre felul cum poate fi aflată lucrarea
:Ale aceluiaşi: despre liniştire şi despre cele două feluri ale rugăciunii
:Cum trebuie făcută rugăciunea ?
:Despre răsuflare
:Cum trebuie să cîntăm ?
:Despre deosebirea dintre cei ce cîntă
:Împotrivirea lui (Grigorie Sinaitul)
:Despre amăgire
:Despre citire
:Ale aceluiaşi: despre felul cum trebuie să şadă la rugăciune cel ce se linişteşte
:Despre felul cum trebuie ţinută mintea
:Despre alungarea gîndurilor
:Cum trebuie să se cînte
:Despre mîncare
:Despre amăgire şi despre alte multe lucruri
'''Sfîntul [[Grigorie Palama]]'''
:Viaţa şi scrierile lui
:Al sfîntului Grigorie Palama : cuvînt pentru cei ce se liniştesc cu evlavie. Al doilea din cele din urmă. Despre rugăciune
:Al aceluiaşi : cuvînt pentru cei ce se liniştesc cu evlavie ; al treilea dintre cele din urmă. Despre sfîntă lumină
:Din cuvîntul sfîntului Ioan Gură de Aur la întîiul mucenic Ştefan
:A sfîntului Grigorie Palama : despre împărtăşirea dumnezeiască şi îndumnezeitoare
:Tomul aghioritic - Ale sfîntului Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului, 150 capete despre cunoştinţa naturală, despre cunoaşterea lui Dumnezeu, despre viaţa morală şi despre făptuire
=== Volumul 8 ===
Metoda sau cele 100 capete ale lui '''[[Calist]]''' şi '''[[Ignatie Xanthopol]]'''
:1. Autorii scrierii şi legătura ei cu celelalte scrieri ale (patriarhului Calist
:2. Conţinutul «Metodei» lui Calist şi Ignatie Xanthopol şi legătura lui cu conţinutul celorlalte două scrieri ale lui Calist
:A celor dintre monahi Calist şi Ignatie Xanthopol: Me¬todă şi regulă foarte amănunţită pentru cei ce-şi aleg să vieţuiască în linişte şi singurătate
Scrierile lui '''[[Calist I|Calist-patriarhul]]'''
:Capete despre rugăciune
:Capete care au lipsit
'''[[Calist Angelicude]]'''
:Introducere
:Meşteşugul liniştirii
Culegere din '''[[Sfinţii Părinţi]]'''
:Despre rugăciune şi luare-aminte
'''[[Calist Catafygiotul]]''':
Despre unirea dumnezeiască şi viaţa contemplativă
'''[[Simeon Noul teolog]]'''
:Metoda Sfintei rugăciuni şi atenţiuni
:Despre primul fel de rugăciune
:Despre al doilea fel de rugăciune
:Despre al treilea fel de rugăciune
:Din viaţa Cuviosului părintelui nostru [[Maxim Cavsocalivitul]]
Din viaţa '''Sfîntului [[Grigorie]]''', arhiepiscopul Salonicului, făcător de minuni
Din istoria isihasmului în Ortodoxia română
:Isihaştii sau sihaştrii şi rugăciunea lui Iisus în tradiţia Ortodoxiei româneşti
Cuvînt înainte sau călăuză..., făcută din sfintele scrieri de Preacuviosul Schimonah [[Vasile de Ia Poiana Mărului]] din Ţara Românească
Din sfaturile stareţului Gheorghe de la Cernica
Tipicul sfintei rugăciuni cea cu mintea de la Părintele Iosif
:Rînduiala cea bună a vieţii de sine
:Alăută duhovnicească şi trîmbiţă cerească
:Cuvinte adunate din sfintele scrieri
=== Volumul 9 ===
:Înainte-privire a Sfintei «Scări»
:Scara dumnezeiescului urcuş
:Cartea despre nevoinţe
:Cuvîntul I: Despre lepădarea de viaţa deşartă şi despre retragere
:Cuvîntul II: Despre despătimire
:Cuvîntul III: Despre înstrăinare
::Despre visurile care urmează pe începători
:Cuvîntul IV: Despre fericita şi pururea pomenita ascultare
::Despre tîlharul pocăit. Despre Isidor. Despre Laurentie. Despre econom. Despre Avachir. Despre arhidiaconul Macedonie. Despre cuviosul Acachie. Despre Ioan Savaitul sau Antioch
:Cuvîntul V: Despre pocăinţa cea făcută cu grijă şi deplin arătată, în care se vorbeşte şi despre viaţa sfinţilor osîndiţi şi despre închisoare
:Cuvîntul VI: Despre pomenirea morţii
:Cuvîntul VII: Despre plînsul de-bucurie-făcător
:Cuvîntul VIII: Despre nemîniere şi blîndeţe
:Cuvîntul IX: Despre ţinerea da iminte a răului
:Cuvîntul X: Despre clevetire
:Cuvîntul XI: Despre multa vorbire şi despre tăcere
:Cuvîntul XII: Despre minciună
:Cuvîntul XIII: Despre lenea sufletească
:Cuvîntul XIV: Despre pîntecele atotlăudat şi tiran
:Cuvîntul XV: Despre curăţia şi neprihănirea (castitatea) nestricăcioasă, agonisită de cei stricăcioşi prin osteneli şi sudori
:Cuvîntul XVI: Despre iubirea de arginţi şi despre neagonisire
:Cuvîntul XVII: Despre nesimţire, adică despre moartea sufletului înainte de moartea trupului
:Cuvîntul XVIII: Despre somn şi despre rugăciune şi despre cîntarea în obşte
:Cuvîntul XIX: Despre privegherea trupească şi cum trebuie făcută aceasta
:Cuvîntul XX: Despre frica laşă sau nebărbătească
:Cuvîntul XXI: Despre slava deşartă cea cu multe chipuri
:Cuvîntul XXII: Despre mîndria cea fără de minte (fără stăpînire)
:Cuvîntul XXIII: Despre gîndurile negrăite ale hulei
:Cuvîntul XXIV: Despre blîndeţea, simplitatea şi nerăutatea, agonisite prin sîrguinţa înţeleaptă şi nu naturale; şi despre viclenie
Cuvîntul XXV: Despre preaînalta smerită-cugetare, pierzătoarea patimilor, ce se naşte in simţirea nevăzută
:Cuvîntul XXVI: Despre deosebirea gîndurilor, patimilor şi virtuţilor
::Acelaşi Cuvînt. Partea a II-a. Despre dreapta socoteală bine deosebitoare
::Acelaşi Cuvînt. Partea a III-a. Cuprinsul pe scurt al tuturor celor mai înainte spuse
:Cuvîntul XXVII: Despre sfinţita liniştire a trupului şi a sufletului
::Acelaşi Cuvînt. Despre felurile liniştirilor şi despre deosebirea lor
:Cuvîntul XXVIII: Despre fericita rugăciune, sfinţita maică a tuturor virtuţilor; şi despre înfăţişarea văzută şi gindită în vremea rugăciunii
:Cuvîntul XXIX: Despre nepătimire sau cerul pămîntesc şi despre desăvîrşirea şi învierea sufletului înainte de învierea cea de obşte
:Cuvîntul XXX: Despre legătura treimii virtuţilor, a dragostei, a nădejdii şi a credinţei îndemnare scurtă şi la fel de puternică la cele spuse mai înainte pe larg
:Al cuviosului părinte Ioan Scărarul Cuvîntul XXXI
::Către Păstor
'''Ava [[Dorotei]]'''
:Viaţa, opera şi răspîndirea ei
:Ale cuviosului părintelui nostru Dorotei
:Diferite învăţături de suflet folositoare
:Cuvîntul înainte al unui necunoscut
:Epistola către fratele care a cerut să i se trimită «Cuvintele» aflate
ale părintelui nostru, Dorotei
:Ale celui între sfinţi, părintele nostru Dorotei. Felurite învăţături lăsate ucenicilor săi cînd a părăsit mănăstirea Avei Serid şi a întemeiat cu ajutorul lui Dumnezeu mînăstirea sa, după moartea Avei Ioan, proorocul, şi după tăcerea desăvîrşită a Avei Varsanufie
:I — Despre lepădare
:II — Despre smerita cugetare
:III — Despre conştiinţă
:IV — Despre frica de Dumnezeu
:V — Despre trebuinţa de a nu se încrede cineva în înţelepciunea sa
:VI — Să nu judecăm pe aproapele
:VII — Despre învinovăţirea de sine
:VIII — Despre ţinerea de minte a răului
:IX — Despre minciună
:X — Despre trebuinţa de a călători pe calea lui Dumnezeu cu scop bun şi cu trezvie
:XI — Despre trebuinţa de a ne sîrgui să tăiem repede patimile înainte de a ajunge sufletul la deprinderea cea rea
:XII — Despre frica de chinurile viitoare şi despre trebuinţa ca cel ce voieşte să se mîntuiască să nu uite niciodată de grija mîntuirii sale
:XIII — Despre trebuinţa de a răbda încercările fără turburare şi cu mulţumire
:XIV — Despre clădirea şi buna întocmire a virtuţilor sufletului
:Ale lui Ava Dorotei diferite epistole
=== Volumul 10 ===
=== Volumul 12 ===
==Ghid pentru citirea Filocaliei==
La fel ca toate lecturile spiritual, ''Filocalia'' trebuie citită sub îndrumarea unui părinte spiritual pentru a evita interpretările greșite sau utilizarea greșită a remediilor spirituale. Pentru nemonahi, ideea de a te despărți de viața normal pare una extremă. În orice caz, nu uitați că cei care trăiesc o viață monahală sunt chemați să trăiască o viață centrată total pe Hristos sau să pună în practică spusele lui Hristos "devenind eunuci de dragul împărăției cerurilor " ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 19:12). În ciuda audienței, există, de asemenea, ziceri și scrieri adresate celor care sunt chemați "să rămână în lume " cum ar fi practicarea virtuților controlului, și chiar eliminării, patimilor.
De asemenea, această lucrare nu este menită să fie citită toată dintr-odată. Trebuie abordată ca un îndrumar medical: căutați acele indicații care sunt relevante pentru cee ace are nevoie cititorul în acel moment. De exemplu, dacă vă întrebați ce înseamnă răbdarea, pur și simplu căutați la index. Dacă numărul paginii este îngroșat, atunci acolo este un paragraph semnificativ pentru acest subiect; altfel se poate găsi o propoziție sau o parte mai mica dintr-un text mai larg.
==Ediții în engleză==
*Allyne Smith,''The Philokalia: The Eastern Christian Spiritual Texts -- Selections Annotated and Explained'' (SkyLight Paths, 2006) ISBN 1594731039
==Studii filocaliceBibliografie==
*Brock Bingaman and Bradley Nassif, ''The Philokalia: Text of Orthodox Spirituality'' (Oxford, 2012). (ISBN 978-0195390278)
*Anthony Coniaris, ''Philokalia: The Bible of Orhodox Spirituality'' (Light & Life, 1998) (ISBN 978-1880971383 )
*Christopher C. H. Cook, ''The Philokalia and the Innder Life: On Passions and Prayer'' (Pickwick Publications, 2012). (ISBN 978-1620325209)
==Referințe==
*Fr. Alexander Webster, parish priest of the Protection of the Holy Mother of God Orthodox Church, Falls Church, VA
* [http://www.greekorthodoxchurch.org/union_with_god_kallistos_katafytiotis_angelikoudis.html On Union With God and Life of Theoria] - By Kallistos Katafygiotis (identified with Kallistos Angelikoudis) - a translation in progress of a part of the Philokalia
[[Categorie:Isihasm]]
[[Categorie:Literatură creștină]]
[[en:Philokalia]]