Filocalia

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.

Coperta volumului I al Filocaliei în limba engleză

Filocalia este o colecție de scrieri, majoritatea centrate pe practicarea virtuților și a vieții spirituale din mănăstiri. Titlul complet al Filocaliei este: „Filocalia, sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care ne arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși".

Ascetica și mistica filocalică pun în centrul vieții duhovnicești curățirea inimii, prin practicarea „Rugăciunii lui Iisus” și a virtuților. „Rugăciunea inimii”, care va deveni disciplina centrală a isihasmului, este una din căile privilegiate ale monahilor de a ține conștiința în stare de priveghere, sau trezvie.

A nu se confunda cu antologia de scrieri a lui Origen, cea alcătuită de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie Teologul, cunoscută mai ales sub numele de Filocalia lui Origen.

Istoric

Filocalia a fost prima data alcătuită la Muntele Athos de către Sfinții Nicodim Aghioritul și Macarie din Corint. Prima ediție a fost publicată la Veneția în 1782, a doua ediție a fost realizată la atena în 1893, incluzând și o rugăciune a Patriarhului Kallistos, iar a treia ediție a apărut la Atena între 1857 și 1963. Toate scrierile originale din Filocalie au fost scrise în greacă, cu excepția a două texte care, initial, au fost scrise în latină și au fost traduse în greacă în timpul Imperiului "Bizantin".

În scurt timp, Filocalia a fost tradusă și în alte limbi. În 1793, a fost publicată la Moscova o traducere în slavonă realizată de Sf. Paisie Velicicovski (1722-1794), cu titlul Dobrotolubiye, care a circulat mai întâi în manuscrise, apoi a fost tipărită la St-Petersburg în 1793, fiind reeditată ulterior, în 1822. Această versiune a fost folosită de personajul principal anonim din Calea pelerinului și a dus la o reînviere spirituală în Rusia secolului al XIX-lea, cu un puternic impact asupra a numeroși oameni, printre care și Fodor Dostoevsky. O a doua traducere a fost publicată în 1857, fiind realizată de Sfântul Ignatie Briancianinov (1807-1867). A treia traducere a fost realizată de Sfântul Teofan Zăvorâtul (1815-1894), dar el a inclus și alte texte care nu se regăsesc în originalul grec alături de parafraze sau omisiuni în alte capitole. Această traducere a fost publicată sub auspiciile Mănăstirii ruse a sfântului Pantelimon de la Muntele Athos în 1877.

O primă ediţie a Filocaliei româneşti a fost tradusă de ucenicii stareţului Paisie (Velicicovschi) de la Neamţ şi a circulat în manuscris. În secolul XX, o colecţie „Filocalia” în 12 volume a fost publicată, în traducerea şi cu notele Părintelui Dumitru Stăniloae, începând cu anul 1946 (primul volum).

Conținutul Filocaliei

Conținutul Filocaliei prezentat mai jos corespunde traducerii Părintelui Dumitru Stăniloae în 12 volume.

Volumul 1

Marcu Ascetul

Viaţa şi scrierile lui

Despre legea duhovnicească

Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte

Despre Botez

Epistolă către Nicolaie Monahul

Diadoh al Foticeei

Viaţa şi scrisul lui

Definiţii

Cuvânt ascetic în 100 de capete

Isaia Pustnicul

Viaţa şi opera

Despre păzirea .minţii în 27 de capete

Volumul 2

Sf. Maxim Mărturisitorul

Viaţa şi opera

Cuvânt ascetic

Capete despre dragoste

Suta întâia

Suta a doua

Suta a treia

Suta a patra

Capete teologice (gnostice)

Suta întâia 166

Suta a doua 211

Întrebări, nedumeriri şi răspunsuri 259

Tâlcuire la Tatăl nostru 305

Volumul 3

Sf. Maxim Mărturisitorul

CUVÂNT ÎNAINTE a Sfântului Maxim

CUVÂNT ÎNAINTE LA SCOLII

Întrebarea 1: Despre afecte

Întrebarea 2: Despre lucrarea lui Dumnezeu

Întrebarea 3: Despre omul cu ulciorul.

Întrebarea 4: Despre veşmintele Mântuitorului.

Întrebarea 5: Despre blestemul lui Adam.

Întrebarea 6: Despre îndoita naştere din Dumnezeu.

Întrebarea 7: Despre binevestirea celor morţi.

Întrebarea 8: Dumnezeu este lumină.

Întrebarea 9: Ce ne-a descoperit şi ce ne va descoperi Dumnezeu.

Întrebarea 10: Despre cele două temeri de Dumnezeu.

Întrebarea 11: Starea dintâi a îngerilor.

Întrebarea 12: Despre cămaşa mânjită de trup

Întrebarea 13: Despre "cele nevăzute ale lui Dumnezeu"

Întrebarea 14: Ce este închinarea la făpturi.

Întrebarea 15: Despre prezenţa duhului în toate.

Întrebarea 16: Despre viţelul de aur din pustie.

Întrebarea 17: Moise ameninţat cu uciderea.

Întrebarea 18: îndreptarea din lege.

Întrebarea 19: Judecata, după lege.

Întrebarea 20: Despre smochinul fără rod.

Întrebarea 21: Despre dezbrăcarea stăpâniilor.

Întrebarea 22: Despre sfârşitul veacurilor ajuns la noi.

Întrebarea 23 : Despre tronul lui David dat lui Iisus

Întrebarea 24: Cele două străji trecute de Petru

Întrebarea 25: Hristos e capul bărbatului

Întrebarea 26: Nabucodonosor, sluga Domnului

Întrebarea 27: Descoperirea despre Cornelie

Întrebarea 28: Amestecarea limbilor

Întrebarea 29: Proorocirea despre suirea lui Pavel la Ierusalim

Întrebarea 30: Paharul şi botezul

Întrebarea 31: Dumnezeu nu locuieşte în temple făcute de mâini

Întrebarea 32: Dibuirea lui Dumnezeu

Întrebarea 33: Credinţa mută munţii

Întrebarea 34: Ce primim prin rugăciune

Întrebarea 35: De ce mâncăm trupul şi sângele Cuvântului, dar nu şi oasele?

Întrebarea 36: Ce înseamnă trupul şi sângele animalelor jertfite?

Întrebarea 37: Despre ştergarele puse pe trupul Ap. Pavel

Întrebarea 38: Despre cei şapte fraţi luaţi de o femeie

Întrebarea 39: înţelesul celor trei zile cât au stat mulţimile lângă Domnul

Întrebarea 40: Despre cele şase vase cu apă de la nunta lui Cana

Întrebarea 41: Despre cei cinci bărbaţi ai Samarinencii

Întrebarea 42: Cum s-a făcut Domnul păcat?

Întrebarea 43: Deosebirea între pomul vieţii şi pomul cunoştinţii binelui şi răului

Întrebarea 44: în ce înţeles zice Dumnezeu:"Iată Adam s-a făcut ca unul din noi"

Întrebarea 45: Ce înseamnă pieptul legănat şi braţul despărţit

Întrebarea 46: Despre deosebirea între oglindă şi ghicitură

Întrebarea 47: Despre "glasul celui ce strigă în pustie"

Întrebarea 48: Şi a zidit Ozia turnuri în Ierusalim

Întrebarea 49: Ezechia astupă izvoarele

Întrebarea 50: îngerul nimiceşte oastea lui Senaeherib

Întrebarea 51: Mulţi aduceau daturi lui Dumnezeu şi plocoane lui Ezechia

Întrebarea 52: Ezechia se înalţă, apoi se smereşte

Întrebarea 53: Despre îngroparea lui Ezechia

Întrebarea 54: Zorobabel binecuvânta Domnul

Întrebarea 55: Numărătoarea cetor întorşi din Babilon

Întrebarea 56: Despre zidirea templului

Întrebarea 57: Mult poate rugăciunea lucrătoare a dreptului

Întrebarea 58: Bucuria în întristări

Întrebarea 59: Despre căutare şi cercetare

Întrebarea 60: Taina lui Hristos, rânduită dinainte de veacuri

Întrebarea 61: E vremea să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu

Întrebarea 62: Despre secera văzută de Zaharia

Întrebarea 63: Despre candelabrul văzut de Zaharia

Întrebarea 64: Despre proorocul Iona şi Ninive

Întrebarea 65: Despre Ghibeoniţi şi urmaşii lui Saul

Volumul 4

Talasie Libianul

Viata

Despre dragoste, infrânare şi petrecerea cea după minte

Isichie Sinaitul

Viaţa

Cuvânt, despre trezvie şi virtute

Filotei Sinaitul

Viaţa

Capete despre trezvie

Ioan Carpatiul

Viaţa

Una sută capete de mângâiere

Cuvânt ascetic

Avva Filimon

Viaţa

Despre Avva Filimon

Sf. Ioan Damaschin

Viaţa

Cuvânt de suflet folositor

Teodor al Edesei

Viaţa

Una sută capete

Cuvânt despre contemplaţie

Teognost

Viaţa

Despre făptuire, contemplaţie şi preoţie

Ilie Ecdicul

Viaţa

Culegere din sentinţele Înţelepţilor

Teofeu Monachul

Scară

Volumul 5

Învăţăturile duhovniceşti ale Sfîntului Petru Damaschin

Introducere

I. Cartea întâia

Început despre tema cărţii

Arătare trebuincioasă şi prea frumoasă despre cele şapte fapte trupeşti

Cel ce voieşte să păzească poruncile trebuie să înceapă de la frica de Dumnezeu, ca să nu se rostogolească în haos

Despre porunca a doua şi despre naşterea plînsului din temere

Despre cele patru virtuţi ale sufletului

Despre cunoştinţa cu lucrul

Virtuţile trupeşti sînt unelte ale celor sufleteşti ....

Este cu neputinţă să se mîntuiască cineva fără atenţie amănun¬ţită şi fără paza minţii

Cei ce vor să se vadă pe ei înşişi în ce stare se află, nu pot face aceasta altfel decît prin fuga de voile lor şi prin as¬cultare şi liniştire, mai ales cei pătimaşi

Despre cele opt vederi mintale

Arătare trebuincioasă despre prima cunoştinţă şi despre cum trebuie să o începem

Despre a doua vedere

Despre vederea a treia

Despre a patra vedere

Despre a ctncea cunoştinţă

Despre a şasea cunoştinţă

Despre a şaptea cunoştinţă

Despre a opta cunoştinţă

Nu este contrazicere în dumnezeieştile Scripturi

Unirea rugăciunii cu toate cunoştinţele

Despre smerita cugetare

Despre nepătimire

Arătare lămurită despre cele şapte lapte trupeşti ....

Despre dreapta socoteală

Despre citirea cea după Dumnezeu

Despre adevărata deosebire (dreapta socoteală)

Despre trebuinţa ca omul să nu deznădăjduiască, chiar dacă ar greşi mult

Calea cea mai scurtă spre dobîndirea virtuţilor şi depărtarea patimilor

Cum se cîştigă credinţa adevărată

Liniştirea foloseşte mai mult celor pătimaşi

Mare bine este pocăinţa adevărată

Despre binefacerile generale şi particulare ale lui Dumnezeu

Toate le-a făcut Dumnezeu spre folosul nostru

Cuvîntul lui Dumnezeu nu este vorbă multă

Fără smerită cugetare nu este cu putinţă să ne mîntuim

Despre zidirea sufletului prin virtuţi

Mare bine este dragostea şi sfatul cu smerenie

Pomenirea deasă a unor cuvinte din dumnezeiasca Scriptură nu este vorbărie

Arătare despre cunoştinţa cu nume mincinos

Arătarea virtuţilor

Arătarea patimilor

Despre deosebirea între gînduri şi momeli (atacuri)

II. Cartea a doua

Cuvântul I: Despre înţelepciunea duhovnicească

Cuvântul II: Despre credinţă

Cuvântul III: Despre frică

Cuvântul IV: Despre înfrînare

Cuvântul V : Despre răbdare

Cuvântul VI: Despre nădejde

Cuvântul VII: Despre neîmpătimire

Cuvântul VIII: Despre omorîrea patimilor

Cuvântul IX: Despre patimile lui Hristos, despre pomenirea morţii şi despre lacrimi

Cuvântul X : Despre smerenia lui Hristos

Cuvântul XI: Despre darul de a deosebi făpturile sensibile după fire

Cuvântul XII: Despre experienţa contemplării celor sensibile

Cuvântul XIII: Despre cunoştinţa celor inteligibile

Cuvântul XIV: Despre nepătimirea adevărată în general

Cuvântul XV: Despre dragoste

Cuvântul XVI: Cunoaşterea lui Dumnezeu

Cuvântul XVII: Despre chibzuinţă

Cuvântul XVIII: Despre neprihănire

Cuvântul XIX: Despre bărbăţie

Cuvântul XX: Despre dreptate

Cuvântul XXI: Despre pacea desăvîrşită a gîndurilor

Cuvântul XXII: Despre naşterea bucuriei din pace

Cuvântul XXIII: Nu este nici o contrazicere în Scripturi

Cuvântul XXIV: Despre simţirea inimii

B. Parafrază în 150 capete a Sfîntului Simeon Metafrastul la cele 50 de Cuvinte ale Sfîntului Macarie Egipteanul

Introducere

Despre desăvîrşirea în duh (cap. 1—32)

Despre răbdare şi discernămînt (dreapta socoteală) (cap. 33—61)

Despre înălţarea minţii (cap. 62—83)

Despre dragoste (cap. 84—115)

Despre libertatea minţii (cap. 116—150)

Volumul 6

Sfântul Simeon Noul Teolog

Viata, opera şi învăţătura sfântului Simeon Noul Teolog

Cele 225 de capete teologice şi practice

Ale celui între sfinţi părintelui nostru Simeon Noul Teolog, egumenul Mănăstirii sfântul Mamas din Xirokerkos, una sută capete făptuitoare şi de Dumnezeu cuvîntătoare (practice şi teologice)

Ale aceluiaşi, 25 de alte capete ale cunoştinţei şi ale cuvîntării de Dumnezeu (gnostice şi teologice)

Ale aceluiaşi, una sută capete de Dumnezeu cuvîntătoare şi făptuitoare (teologice şi practice)

Capetele morale ale lui Simeon Evlaviosul

Cap aparte

Cuvântări morale .

Întîia cuvântare morală a sfîntului Simeon Noul Teolog

1. Puţină învăţătură despre fire, privind creaţia lumii şi zidirea lui Adam

2. Despre căderea şi alungarea lui Adam din rai

3. Despre întruparea Cuvîntului şi în ce chip s-a întrupat El pentru noi

4. Cum va fi reînnoită toată zidirea şi cum se va face «ceruri noi şi pămînt nou», cum zice dumnezeiescul apostol

5. Care va fi strălucirea de pe urmă a zidirii ?

6. Cum se unesc toţi sfinţii cu Hristos şi Dumnezeu

7. Cum trebuie să se plinească lumea de sus şi ce este ea şi în ce fel se va plini

8. Dacă nu se vor naşte toţi cei mai înainte rânduiţi din neam în neam pînă la ziua de apoi şi nu vor ajunge la plinire, nici lumea de sus nu se va plini

9. La cuvintele Evangheliei: «Asemănatu-s-a Împărăţia cerurilor» (Matei XXII, 1—14); şi care este nunta de taină a lui Dumnezeu

10. Toţi sfinţii zămislesc în ei pe Cuvîntul lui Dumnezeu în chip apropiat cu Născătoarea de Dumnezeu şi îl nasc pe El şi El se naşte în ei şi ei se nasc din El. În ce fel sînt fii şi fraţi şi mame ale Lui

11. La cuvîntul Evangheliei: «Şi a trimis pe slujitorii săi să cheme pe cei invitaţi la nuntă şi nu au voit să vină» (Matei XXII, 3—14)

12. Nu trebuie ca cineva din cei nedeprinşi să cerceteze tainele ascunse ale împărăţiei cerurilor, înainte de lucrarea poruncilor şi de înaintarea în virtuţi şi de desăvîrşire; şi că la a doua venire a Domnului toţi sfinţii se vor cunoaşte unii pe alţii

— Credinţă şi fapte

— închipuirile deşarte ale celor nedesăvîrşiţi

— Cunoştinţa sfinţilor între ei

— Pilda celui închis

— Îndemn

A cincea cuvîntare morală

— Despre cei ce socotesc că au în ei pe Sfîntul Duh în chip neştiut, fără să simtă deloc lucrarea Lui; şi despre cei ce zic că nu poate cineva dintre oameni să vadă în viaţa de aici slava Lui; şi dovedire prin citate despre aceasta

— Realitatea întrupării

— Prezenţa Duhului

— Condiţia vederii lui Dumnezeu

— Învăţătura şi pilda sfîntului apostol Pavel

— Cunoştinţa proorocilor şi a apostolilor

— Întâietatea vederii

— Înţeles şi înfăţişare

— Prezenţa Duhului

— Îndemn

Cuviosul Nichita Stithatul

Introducere

Viaţa cuviosului Nichita Stithatul

Scrierile cuviosului Nichita Stithatul

Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire şi despre cunoştinţă

Suta întîi a capetelor despre făptuire

Suta a doua a capetelor naturale, despre curăţirea minţii

Suta a treia a capetelor despre cunoştinţă, despre iubire şi despre desăvîrşirea vieţii

Vederea duhovnicească a raiului

I. În câte feluri ni se arată raiul sensibil după o tâlcuire evlavioasă ?

II. În câte feluri se poate tâlcui în cuvinte ale Înţelegerii duhovniceşti raiul cunoscut de minte (inteligibil) şi care sunt plantele din ele?

III. Care sunt rodurile celor două feluri de pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) ?

IV. Trecerea de la această explicare la o alta

V. Alt înţeles mai înalt al poruncii lui Dumnezeu către Adam

VI. Alt înţeles preaînţelept şi înalt al raiului cunoscut cu mintea. Care e poarta prin care se intră în el şi care cea prin care se iese ? Şi care sunt pomii dumnezeieşti din el ?

VII. Care este lucrarea şi păzirea raiului cunoscut cu mintea şi ce bunătăţi aduce împărtăşirea de rodurile lui, celor ce lucrează în el în diierite feluri ?

VIII. În ce înţeles a amintit cuvîntul de două porţi şi nu de mai multe în acest rai; de două porţi învîrtindu-se ca nişte heruvimi, şi care e lucrarea deosebită a fiecăruia din ele?

Ediții în engleză

• G. E. H. Palmer, Philip Sherrard, Kallistos Ware, The Philokalia: The Complete Text (Faber & Faber). Vol. 1 (1983) (ISBN 8-0571130139); Vol. 2 (1982) (ISBN 978-0571154661 ); Vol. 3 (1986) (ISBN 978-0571175253); Vol. 4 (1999) (ISBN 978-0571193820)
• Allyne Smith,The Philokalia: The Eastern Christian Spiritual Texts -- Selections Annotated and Explained (SkyLight Paths, 2006) ISBN 1594731039

Studii filocalice

• Brock Bingaman and Bradley Nassif, The Philokalia: Text of Orthodox Spirituality (Oxford, 2012). (ISBN 978-0195390278)
• Anthony Coniaris, Philokalia: The Bible of Orhodox Spirituality (Light & Life, 1998) (ISBN 978-1880971383 )
• Christopher C. H. Cook, The Philokalia and the Innder Life: On Passions and Prayer (Pickwick Publications, 2012). (ISBN 978-1620325209)

Referințe

• Fr. Alexander Webster, parish priest of the Protection of the Holy Mother of God Orthodox Church, Falls Church, VA
• On Union With God and Life of Theoria - By Kallistos Katafygiotis (identified with Kallistos Angelikoudis) - a translation in progress of a part of the Philokalia

A se vedea şi

• Paisie de la Neamţ
• Isihasm

Legături externe

• Filocalia
• Texte filocalice care se impun atenţiei de la prima lectură - Părintele Teofil (Părăian)
• Eu şi Filocalia - Părintele Teofil Părăian
• Prima filocalie