Sfintele Paști

Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului. Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Învierea Domnului

Sfintele Paşti (gr. Πάσχα), sunt sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Paşte este transcrierea cuvântului grec, care l-a rândul lui este transcrierea ebraicului pesach, ambele cuvinte însemnând trecere sau traversare.

Sfintele Paşti ortodoxe, de obicei, sunt mai târziu cu una sau cu cinci săptămâni faţă de sărbătoarea similară a creştinilor care ţin de calendarul gregorian. Totuşi, ocazional, Sfintele Paşti pot fi la o distanţă de două, patru sau şase săptămâni (dar niciodată trei) din cauza faptului că vechiul calendar iulian foloseşte o formulă diferită de pascalie la calcularea datei Sfintelor Paşti. Această formulă a fost stabilită şi acceptată la Sinodul I Ecumenic.

Semnificaţia teologică a Învierii Domnului

Articol principal: Învierea Domnului

Prăznuirea Sfintelor Paşti

Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi este centrul credinţei creştine ortodoxe. Sărbătoarea este precedată de douăsprezece săptămâni de pregătire, care sunt împărţite în: duminicile premergătoare postului, Postul Mare şi Săptămâna Mare. Credincioşii încearcă să parcurgă această perioadă cu smerenie, iertare, împăcare, rugăciune, post, generozitate şi studiul elementelor credinţei. La sosirea sărbătorii, se ţin mai multe slujbe îmbinate într-una singură.

Slujba Învierii este alcătuită în timp de Sfinţii Părinți ai Bisericii, și în special de sfântul Ioan Damaschinul († 748) pentru unele părți esențiale, cum ar fi Canonul Paștilor și Stihirile Paștilor (a se vedea mai jos capitolul Imnografie).

Slujba de la miezul nopții

La ceva timp după miezul nopții din Sâmbăta Mare se ține slujba numită Slujba de la miezul nopții. În practica slavă, preotul intră în mormânt și ia epitaful, îl duce prin Ușile Împărătești și îl așază pe masa altarului unde rămâne timp de 40 de zile, până la Înălțarea Domnului. În practica bizantină, epitaful este deja scos din mormânt (în timpul slujbei numită Prohodul Domnului din Vinerea Mare, seara).

Slujba învierii

Slujba învierii începe cu o procesiune care are loc la miezul nopţii. Credincioşii ies din biserica neluminată cântând, purtând steagurile, icoane, lumânări şi Evanghelia (liturgică). Procesiunea ocoleşte biserica şi se întoarce în faţa uşilor principale care sunt închise. În practica greacă, antiohiană şi românească, acum se citeşte Evanghelia care spune că mormântul este gol. În cultul ortodox sirian şi cel românesc (pe alocuri şi la greci), după citirea Evangheliei, preotul bate în uşă şi poartă un dialog cu o persoană din biserică, strigând cuvintele Psalmului 23, 7-10: "Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? // Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. // Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei." În cultul slav nici una din aceste practici nu există. Apoi, se cântă troparul pascal pentru prima dată, împreună cu versurile Psalmului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade:

Înviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmaşii Lui, şi fugind de la faţa Lui toţi cei ce-L urăsc pe El !

Precum se împrăştie fumul şi nu mai este, precum se topeşte ceara de la faţă focului topeşte fumul de la faţa focului,

Aşa pier păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iară drepţii se veselesc.

Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea!

Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând,

şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.

Uşile sunt deschise şi credincioşi intră în biserică. Biserica este luminată şi împodobită cu flori. Este mirele ceresc şi simbolul mormântului gol. Preoţii au veşminte albe, simbolul hainelor strălucitoare ale învierii de obşte. Icoana Sfintelor Paşti, este aşezată în mijlocul bisericii, acolo unde mai înainte a fost epitaful. Îl arată pe Hristos spărgând porţile iadului şi eliberându-i pe Adam şi Eva din robia morţii. Preoţii spun frecvent către credincioşi: „Hristos a înviat!” - iar credincioşii răspund: „Adevărat a înviat!” - şi cădeşte icoanele şi poporul.

După intrarea în biserică, se cântă canonul pascal atribuit Sfântului Ioan din Damasc împreună cu troparul Învierii ca refren repetat frecvent. Slujba se termină cu stihira pascală:

Ziua învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le !

Ceasurile

Apoi, în unele tradiţii, se cântă Ceasurile Sfintelor Paşti. În concluzie, preotul sau preoţii citesc solemn Predica de Sfintele Paşti a Sfântului Ioan Gură de Aur. Această predică este o invitaţie adresată tuturor credincioşilor să uite de păcate şi să se bucure pe deplin de sărbătoarea Învierii lui Hristos.

Sfânta Liturghie

Apoi, urmează Sfânta Liturghie care începe cu cântarea, încă o dată, a troparului festiv împreună cu versurile Psalmului 67 (68). Antifoanele Liturghiei sunt versuri speciale din psalmi care măresc şi slăvesc mântuirea Domnului. Apoi, troparul este repetat iarăşi şi iarăşi. Versul botezului din Galateni: Căci, câţi în Hristos v-aţi botezat în Hristos v-aţi îmbrăcat (Galateni 3:27) înlocuieşte trisaghionul.

Citirile îi duc înapoi în timp pe credincioşi, la începuturi, şi prezintă creaţia şi re-creaţia lumii prin Cuvântul Viu al lui Dumnezeu, Fiul Său Iisus Hristos.

Citirile din Apostol sunt din Faptele Apostolilor şi constau în primele nouă versuri. Citirea din Evanghelie constă din primele şaptesprezece versuri din Evanghelia după Ioan. Există obiceiul ca în această zi să fie citită Evanghelia în mai multe limbi.

Apoi continuă Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur ca de obicei. Troparul Învierii se cântă iarăşi şi iarăşi. Este cânta şi în timpul împărtăşirii credincioşilor. Pentru creştinii ortodocşi, Împărtăşirea în ziua Sfintelor Paşti este foarte importantă. Multe parohii iau predica pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur ca atare şi îi împărtăşesc pe toţi credincioşii care participă la slujbă.

Ziua neînserată

Pentru ortodocşi, sărbătoarea Sfintelor Paşti revelează misterul zilei a opta. Nu este numai o rememorare a zilei istorice a Învierii Mântuitorului. Este şi o cale de a experimenta creare din nou a lumii, o gustare a noii şi fără de sfârşit Împărăţii a lui Dumnezeu.

Această nouă zi este exprimată pe înţelesul credincioşilor prin lungimea slujbelor pascale, prin repetiţia slujbelor din Săptămâna Luminată şi prin acele aspecte importante care se menţin în slujbe în următoarele patruzeci de zile până la Înălţarea Domnului. Aceste patruzeci de zile sunt tratate ca una singură.

Alte tradiţii

Adesea, feluri de mâncare care au fost oprite în perioada postului, sunt aduse în coşuri pentru a fi binecuvântate de preoţi. Acestea sunt, de obicei: ouă, brânză, carne, prăjituri. Toate acestea, sunt apoi mâncate după Sfânta Liturghie.

În cultul grec, după Liturghie se mănâncă supă de miel sau alte mâncăruri cu carne de miel. În cultul slav sunt împărţite mâncăruri care au fost binecuvântate înainte.

În România există tradiţia de a sfinţii pâine (uneori cu imaginea Crucii sau a Învierii desenate pe ea) numită Paşti. Această pâine este sfinţită la Liturghia din Sâmbăta Mare sau spre sfârşitul Sfintei Liturghii din ziua de Paşti în memoria lui Hristos cel Înviat, Care este "Pâinea Vieţii Eterne coborâtă din Ceruri şi care ne hrăneşte cu hrana milei Sale divine." Această pâine, stropită cu vin, este împărţită credincioşilor în loc de anafură şi se mănâncă dimineaţa înainte de orice altceva pe toată durata Săptămânii Luminate.

De asemenea, credincioşii schimbă între ei sau ciocnesc ouă vopsite cu vopsea roşie. Oul roşu simbolizează viaţa cea nouă, primită prin Sângele Mântuitorului.

Imnografie

Tropar (Melodie aparte)

Hristos a înviat din morţi,

cu moartea pe moarte călcând,

şi celor din morminte viaţa dăruindu-le!

Ipacoi (Glasul 4)

Venind mai înainte de zori cele au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce căutaţi, printre morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare. Alergaţi şi vestiţi lumii că a înviat Domnul, omorând moartea, pentru că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.

Condac (Glasul 8)

De Te-ai şi pogorât în mormânt,

Cela ce eşti fără de moarte,

dar puterea iadului ai zdrobit

şi ai înviat, ca un biruitor,

Hristoase Dumnezeule,

zicând femeilor mironosiţe: Bucuraţi-vă!

şi apostolilor Tăi pace dăruindu-le,

Cela ce dai celor căzuţi ridicare.

Icos

Pe Soarele cel mai înainte de soare,

Care a apus oarecând în mormânt,

întâmpinatu-L-au către dimineaţă,

căutându-L ca pe o zi, mironosiţele femei

şi, una către alta, grăiau:

O, prietenelor, veniţi să ungem cu miresme

Trupul cel de viaţă purtător şi îngropat,

Trupul care a înviat pe Adam cel căzut,

Care zace în mormânt.

Să mergem, să ne sârguim ca şi magii

şi să ne închinăm,

şi să aducem miruri în loc de daruri,

Celui ce nu în scutece, ci în giulgiu a fost înfăşurat,

şi să plângem, şi să strigăm:

O, Stăpâne, scoală-Te,

Cela ce dai celor căzuţi ridicare !

Imn pascal închinat Maicii Domnului:

Stih :

Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară, bucură-te! Şi iarăşi zic: bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt.

Irmosul :

Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime, că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum şi te bucură Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Celui născut al tău.

Canonul Paștilor

Hristos a înviat din morţi!

Cu moartea pe moarte călcând

Și celor din mormânturi

Viață dăruindu-le.

Cântarea I

Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare,

Paștile Domnului, Paștile!

Că din moarte la viață și de pe pământ la cer,

Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi,

Cei ce-I cântăm cântare de biruință.

Hristos a înviat din morți!

Să ne curățim simțirile

Și să vedem pe Hristos strălucind,

Cu neapropiata lumină a Învierii.

Și bucurați-vă zicând: "luminați să-L auzim",

Cântându-I cântare de biruință.

Hristos a înviat din morți!

Cerurile după cuviință să se veselească,

Și pământul să se bucure.

Și să prăznuiască toată lumea

Cea văzută și cea nevăzută

Că Hristos S-a sculat, veselia cea veșnică.

Cântarea a III-a

Veniți să bem băutură nouă

Nu din piatră stearpă făcută cu minuni

Ci din Izvorul nestricăciunii

Care a izvorât din mormântul lui Hristos

Întru care ne întărim.

Hristos a înviat din morți!

Acum toate s-au umplut de lumină

Și cerul și pământul și cele dedesubt.

Deci să prăznuiască toată făptura

Învierea lui Hristos,

Întru care s-a întărit.

Hristos a înviat din morți!

Ieri m-am îngropat împreună cu tine, Hristoase,

Astăzi mă scol împreună cu Tine, înviind Tu.

Răstignitu-m-am ieri, împreună cu Tine,

Însuți împreună mă preaslăvește, Mântuitorule,

Întru Împărăția Ta.

Cântarea a IV-a

La dumnezeiasca strajă,

De Dumnezeu grăitorul Avacum

Să stea împreună cu noi și să arate

Pe îngerul cel purtător de lumină

Care a grăit cu mare glas:

"Astăzi este mântuirea lumii,

Că a Înviat Hristos, că cel Atotputernic!"

Hristos a înviat din morți!

Parte bărbătească, ca Cel ce a deschis

Pântecele cel fecioresc, fost-a Hristos.

Iar ca un om, mielușel S-a chemat și fără prihană

Că Cel ce n-a gustat stricăciune,

Paștile noastre, și ca un Dumnezeu adevărat,

Desăvârșit S-a numit.

Hristos a înviat din morți!

Ca un mielușel de un an,

Cea binecuvântată de noi, cununa Hristos,

De voie pentru toți S-a jertfit,

Paștile cele curățitoare.

Și iarăși frumos din mormânt

Soarele Dreptății, nouă ne-a strălucit.

Hristos a înviat din morți!

Al lui Dumnezeu, părinte David

Înaintea chivotului umbrei a săltat jucând

Iar noi poporul cel sfânt al lui Dumnezeu,

Plinirea închipuirilor văzând

Să ne veselim dumnezeiește

Că a înviat Hristos ca cel Atotputernic!

Cântarea a V-a

Să mânecam cu mânecare adâncă,

Și în loc de mir cântare să aducem Stăpânului.

Și să vedem pe Hristos, Soarele Dreptății,

Tuturor viață răsărind.

Hristos a înviat din morți!

Milostivirea Ta, cea nemăsurată

Cei ținuți în legăturile iadului, văzându-o,

La Lumina au mers Hristoase, cu picioare vesele

Lăudând Paștile cele veșnice.

Hristos a înviat din morți!

Să ne apropiem purtători de Lumină

La Hristos, Cel ce a ieșit

Din mormânt ca un Mire

Și să prăznuim împreună cu cetele

Cele iubitoare de Praznic

Paștile lui Dumnezeu, cele mântuitoare.

Cântarea a VI-a

Coborâtu-te-ai întru cele mai de jos ale pământului

Și ai sfărâmat încuietorile cele veșnice

Care țineau pe cei legați, Hristoase.

Și a treia zi, precum Iona din chit,

Ai înviat din mormânt.

Hristos a înviat din morți!

Păzind pecețile întregi, Hristoase,

Ai înviat din mormânt,

Cel ce n-ai stricat cheile Fecioarei

Prin nașterea Ta.

Și ne-ai deschis nouă ușile Raiului.

Hristos a înviat din morți!

Mântuitorul meu,

Vie și nejertfită jertfă, ca un Dumnezeu,

Pe Tine însuți de voie aducându-te Tatălui,

Ai înviat pe Adam, împreună cu tot neamul

Sculându-te din mormânt.

Hristos a înviat din morți!

De Te-ai și pogorât în mormânt,

Cela ce ești fără de moarte,

Dar puterea iadului ai robit

Și ai înviat ca un nemuritor,

Hristoase, Dumnezeule.

Zicând femeilor: "mironosițe, bucurați-vă!"

Și apostolilor Tăi, pace dăruindu-le.

Cela ce dai celor căzuți sculare.

Cântarea a VII-a

Cel ce a izbăvit pe tineri din cuptor, făcându-se om,

Pătimește ca un muritor.

Și prin patimă pe cel muritor îl îmbrăcă

În podoaba nestricăciunii,

Cel ce Unul este binecuvântat,

Dumnezeul părinților și preaslăvit.

Hristos a înviat din morți!

Femeile cele gânditoare de Dumnezeu

Cu miruri în urma Ta au alergat,

Și pe cale ca pe un mort cu lacrimi te căutau,

Bucurându-se s-au închinat,

Ție Dumnezeului celui viu.

Și Paștile cele de taină,

Ucenicilor Tăi, Hristoase, bine le-au vestit.

Hristos a înviat din morți!

Prăznuim omorârea morții

Sfărâmarea iadului și începătura altei vieții veșnice.

Și săltând lăudăm pe pricinuitorul

Pe Unul Cel binecuvântat

Dumnezeul părinților și preaslăvit.

Hristos a înviat din morți!

Cât este de simțită cu adevărat și mult prăznuită

Această noapte de mântuire și strălucită.

A zilei celei purtătoare de Lumină a Învierii

Mai-nainte vestitoare fiind.

Întru care Lumina cea fără de ani

Din mormânt trupește tuturor a strălucit.

Cântarea a VIII-a

Această numită și Sfântă Zi, Una a sâmbetelor,

Împărăteasă și Doamnă,

Al praznicelor Praznic, și sărbătoare este

A sărbătorilor.

Întru care binecuvântam pe Hristos în veci.

Hristos a înviat din morți!

Veniți cu rodul vitei cel nou

Al dumnezeieștii veselii

În ziua cea vestită a Învierii

Împărăției lui Hristos să ne împărtășim

Lăudându-L pe Dânsul că pe un Dumnezeu în veci.

Hristos a înviat din morți!

Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, și vezi

Că iată a venit la tine

Ca niște făclii de Dumnezeu luminate.

De la Apus și de la Miază-noapte,

Și de la mare, și de la Răsărit fii tăi.

Întru tine binecuvântând pe Hristos în veci.

Preasfânta Treime, Dumnezeul nostru, Slavă Ție!

Părinte Atotțiitorule, și Cuvinte și Duhule,

Fire ceea ce ești Una în trei Ipostasuri,

Și dumnezeiască.

Întru Tine ne-am botezat

Și pe Tine te binecuvântăm, întru toți vecii.

Cântarea a IX-a

Îngerul a strigat celei pline de dar:

"Curată Fecioară, bucură-te!

Și iarăși zic, bucură-te!

Că Fiul tău a înviat a treia zi din groapă."

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime,

Că Slava Domnului peste tine a răsărit!

Săltă acum și te bucură Sioane,

Iară tu, curată Născătoare de Dumnezeu

Veselește-te intru Învierea Celui născut al tău.

Hristos a înviat din morți!

O, dumnezeiescul, o iubitul, o preadulcele Tău glas

Căci cu noi Te-ai făgăduit să fii cu adevărat,

Până la sfârșitul veacului, Hristoase!

Pe care întărire de nădejde, credincioșii avându-l,

Ne bucurăm.

Hristos a înviat din morți!

O, Paștile cele mari și preasfințite, Hristoase.

O, înțelepciunea lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu și Puterea

Dă-ne nouă mai adevărat să ne împărtășim cu Tine,

În Ziua ce neînserată a Împărăției Tale.

Hristos a înviat din morți!

Luminânda Paștilor

Cu trupul adormind, ca un muritor, Împărate și Doamne,

A treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând

Și moartea pierzându-o

Paștile nestricăciunii, lumii dând mântuire.

Stihirile Paștilor

Stihirile Paștilor sunt printre cele mai caracteristice cântări ale slujbei de Paști. Se cântă, pe glasul 5, la toate slujbele din săptămâna luminată, împreună cu stihurile Paștilor:

Stih: Să învieze Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui. (Ps. 67, 1)

Paștile cele sfințite astăzi nouă S-au arătat. Paștile cele nouă și sfinte. Paștile cele de taină. Paștile cele preacinstite. Paștile Hristos-Izbăvitorul; Paștile cele fără prihană, Paștile cele mari, Paștile credincioșilor, Paștile care au deschis nouă ușile raiului, Paștile cele ce sfințesc pe toți credincioșii.

Stih: Precum se stinge fumul, să se stingă; cum se topește ceara de fața focului... (Ps. 67, 2a)

Veniți de la vedere femei binevestitoare și ziceți Sionului: primește de la noi bunele vestiri de bucurie, ale Învierii lui Hristos; Veselește-te, saltă și te bucură, Ierusalime, pre Împăratul Hristos văzându-L din mormânt, ca un Mire ieșind.

Stih: ...așa să piară păcătoșii de la fața lui Dumnezeu, iar drepții să se bucure și să se veselească. (Ps. 67, 2a-2b)

Mironosițele femei, foarte de dimineață, stând înaintea mormântului Dătătorului de viață, aflat-au înger pe piatră șezând; și acela, grăind către dânsele, așa a zis: Ce căutați pe Cel viu printre morți? Ce plângeți pe Cel nestricat, ca și cum ar fi în stricăciune? Mergând, vestiți ucenicilor Lui.

Stih: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea. (Ps. 117, 24)

Paștile cele frumoase, Paștile Domnului, Paștile; Paștile cele preacinstite nouă ne-au răsărit; Paștile cu bucurie unul pe altul să ne îmbrățișăm; O Paștile, izbăvire de întristare! Că astăzi, din mormânt ca dintr-o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie le-a umplut, zicând: Vestiți apostolilor!

Slavă... Și acum...

Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!

Vezi şi

• Kyriopascha
• Pascalia
• Omilii pascale
• Penticostar
• Învierea Domnului
• Înviere
• Săptămâna luminată

Surse și legături externe

• (en) http://en.orthodoxwiki.org/Pascha
• (en) HOLY PASCHA The Resurrection of Our Lord from OCA website.
• (en) Complete Liturgical Texts for Pascha (According to Russian Practice)
• (en) Icons of Holy Week and Pascha

• (ro) Pr. Pr. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială pentru Institutele teologice (București, 1980)
• (ro) Slujba Învierii, Institutul Biblic și de Misiune al BOR (IBMBOR), București, 2010
• (ro) http://www.nistea.com/invierea-domnului.htm - texte la Învierea Domnului şi Săptămâna Luminată
• (ro) http://www.credo.ro/INVIEREA-DOMNULUI__Sfintele-Pasti.php - materiale scrise şi audio despre Învierea Domnului