Kyriopascha

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Kyriopascha (literal: "Paştile Domnului") este o suprapunere rară a Praznicului Împărătesc al Buneivestiri (25 martie) cu Sfintele Paşti. Este un eveniment deosebit de festiv care include o rânduială tipiconală complexă la Sfânta Liturghie.

De Kyriopascha, polieleul alocat de obicei Buneivestiri este omis, canonul Buneivestiri este cântat împreună cu cel pascal în timpul Utreniei iar Evanghelia Buneivestiri este citită după a şasea odă a canonului. În zilele următoare din Săptămâna Luminată, slujbele obişnuite ale perioadei sunt făcute în combinaţie cu slujba Buneivestiri: Litia şi Binecuvântarea pâinilor la Vecernie, iar polieleul, mărimurile şi citirea Evangheliei la Utrenie.

Din cauza diferenţei dintre echinocţiul vernal astronomic şi echinocţiul vernal teoretic calculat de Calendarul Iulian—ultimul folosit atât de Calendarul Iulian cât şi de Calendarul Iulian revizuit pentru calculul Sfintelor Paşti—Kyriopascha nu apare niciodată în Calendarul Iulian revizuit, dar poate apărea în cel Iulian neîndreptat. De asemenea, poate apărea în Calendarul Gregorian, care foloseşte echinocţiul vernal astronomic pentru calcularea datei Sfintelor Paşti.

De aceea, Kyriopascha poate fi sărbătorită de bisericile pe stil vechi şi de acelea pe stil nou care folosesc Calendarul Gregorian (de exemplu Finlanda şi Estonia), cu toate că nu apare în acelaşi an, dar nu de cele care folosesc Calendarul Iulian revizuit.

Dispariţia Kyriopascha din ciclul Calendarului Iulian revizuit este una din criticile ridicate împotriva celor care folosesc calculul îndreptat [1].

Una din cele mai deosebite celebrări ale Kyriopascha în istorie a fost în 1821, zi care a marcat şi începutul ridicării grecilor împotriva turcilor otomani şi care a dus la independenţa Greciei.

Ultima Kyriopascha după Calendarul Iulian a fost în 1991, anul colapsului Uniunii Sovietice. Următoarele vor fi în anii 2075, 2086 şi 2159. Ultima Kyriopascha din Calendarul Gregorian a avut loc în 1951, iar următoarele vor avea loc în 2035, 2046 şi 2103.

Note

  1. A se vedea, pentru un punct de vedere Vechi-Calendarist: Urmările distrugerilor liturgice ale Calendarului "Iulian Nou", de Ieromonahul Cassian