Dreptul Nicodim: Diferență între versiuni
m |
|||
Linia 7: | Linia 7: | ||
După crucificarea lui Iisus, Nicodim şi [[Iosif din Arimateea]] sunt cei care merg la [[Pilat]] și cer trupul lui Iisus, ca să-l îngroape cum se cuvine. Ei îl coboară pe Mântuitorul de pe [[Cruce]], îl înfăşoară pe în pânză de in, îl ung cu amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe, cumpărată de Nicodim (Ioan 19, 39), şi îl pun în mormântul nou, săpat în stâncă, al lui Iosif (Ioan 19, 39-42). | După crucificarea lui Iisus, Nicodim şi [[Iosif din Arimateea]] sunt cei care merg la [[Pilat]] și cer trupul lui Iisus, ca să-l îngroape cum se cuvine. Ei îl coboară pe Mântuitorul de pe [[Cruce]], îl înfăşoară pe în pânză de in, îl ung cu amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe, cumpărată de Nicodim (Ioan 19, 39), şi îl pun în mormântul nou, săpat în stâncă, al lui Iosif (Ioan 19, 39-42). | ||
− | Pentru că s-au purtat cu aceeași îndrăzneală ca [[Mironosiţă|mironosițiele]] după moartea lui Iisus, [[Biserica Ortodoxă]] îi [[Praznic|prăznuiește]] pe Iosif și Nicodim în [[duminica]] a doua după [[Paști]], numită [[Duminica Femeilor Mironosițe]]. | + | Pentru că s-au purtat cu aceeași îndrăzneală ca [[Mironosiţă|mironosițiele]] după moartea lui Iisus, [[Biserica Ortodoxă]] îi [[Praznic|prăznuiește]] pe Iosif și Nicodim în [[duminica]] a doua după [[Sfintele Paşti|Paști]], numită [[Duminica Femeilor Mironosițe]]. |
Nu se cunosc decât puține lucruri despre viața sfântului Nicodim după [[Învierea Domnului]]. După [[tradiția]] Bisericii, Nicodim a fost dat afară din [[sinagogă]] după ce s-a aflat că a crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. El s-ar fi mutat la casa de la țară a sf. Gamaliel și a trăit acolo până la sfârșitul vieții (după o altă tradiție ar fi murit ca [[mucenic]]). | Nu se cunosc decât puține lucruri despre viața sfântului Nicodim după [[Învierea Domnului]]. După [[tradiția]] Bisericii, Nicodim a fost dat afară din [[sinagogă]] după ce s-a aflat că a crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. El s-ar fi mutat la casa de la țară a sf. Gamaliel și a trăit acolo până la sfârșitul vieții (după o altă tradiție ar fi murit ca [[mucenic]]). |
Versiunea de la data 1 septembrie 2011 10:53
Acest articol face parte din seria Țara Sfântă și Iudaismul în timpul Mântuitorului |
|||
Curente religioase și partide politice | |||
Saducheii – Fariseii | |||
Esenienii – Zeloții – Irodienii | |||
Instituții | |||
Sanhedrinul - Marele Preot Templul din Ierusalim Legea lui Moise | |||
Oameni | |||
Irod cel Mare – Arhelau – Irod Antipa Irod Agripa al II-lea Pilat din Pont Anna – Caiafa Iosif din Arimateea – Fariseul Nicodim Femeile mironosițe Fotini samarineanca Mariamna - Irodiada | |||
Locuri | |||
Ierusalim Betleem – Nazaret Galileea – Muntele Tabor – Marea Galileei Betania – Ghetsimani – Muntele Măslinilor Golgota Samaria – Ierihon Cezareea | |||
Editați această casetă |
Sfântul și dreptul Nicodim a fost un fariseu, fruntaş al iudeilor, „învăţător al lui Israel” (Ioan 3,10) și membru al sanhedrinului, care a crezut că Iisus este Mesia, Hristosul, Mântuitorul.
Dreptul Nicodim este acela care a venit la Mântuitorul noaptea pe ascuns (ca să evite o eventuală persecuție din partea mai-marilor poporului), ca să vorbească cu El, și este iniţiat de Iisus în taina botezului, a „nașterii din nou” prin care se intră în Împărăția lui Dumnezeu (Ioan 3, 1-21).
Nicodim apare pentru a doua oară în Evanghelia sfântului Ioan Evanghelistul atunci când ia cuvântul în adunarea de noapte a fariseilor opunându-se judecăţii răutăcioase şi premature făcută de farisei chiar înainte de judecata propriu-zisă, punând întrebarea retorică: „Oare legea noastră osândeşte ea pe un om înainte ca să-l asculte şi să ştie ce face?” (Ioan 7, 45-51).
După crucificarea lui Iisus, Nicodim şi Iosif din Arimateea sunt cei care merg la Pilat și cer trupul lui Iisus, ca să-l îngroape cum se cuvine. Ei îl coboară pe Mântuitorul de pe Cruce, îl înfăşoară pe în pânză de in, îl ung cu amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe, cumpărată de Nicodim (Ioan 19, 39), şi îl pun în mormântul nou, săpat în stâncă, al lui Iosif (Ioan 19, 39-42).
Pentru că s-au purtat cu aceeași îndrăzneală ca mironosițiele după moartea lui Iisus, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Iosif și Nicodim în duminica a doua după Paști, numită Duminica Femeilor Mironosițe.
Nu se cunosc decât puține lucruri despre viața sfântului Nicodim după Învierea Domnului. După tradiția Bisericii, Nicodim a fost dat afară din sinagogă după ce s-a aflat că a crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. El s-ar fi mutat la casa de la țară a sf. Gamaliel și a trăit acolo până la sfârșitul vieții (după o altă tradiție ar fi murit ca mucenic).
Moaștele sale au fost aduse de la Ierusalim la Constantinopol în anul 428, odată cu moaștele sfântului Ștefan întâiul-mucenic și a sfinților Gamaliel și Abibas (eveniment prăznuit la 2 august), și au fost așezate în biserica sfântului mucenic arhidiacon Laurențiu (prăznuit la 10 august).
Surse
- Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
- http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=102182 (Sf. Nicodim pe situl OCA)