Scara dumnezeiescului urcuș: Diferență între versiuni
(→Structure and purpose) |
(→Treptele ''Scării'': traducere) |
||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
Treptele ''Scării'' (după traducerea N. Corneanu) sunt următoarele: | Treptele ''Scării'' (după traducerea N. Corneanu) sunt următoarele: | ||
| − | # | + | #Despre lepădarea de lume |
| − | # | + | #Despre neîmpătimire, adică neîntristare |
| − | # | + | #Despre înstrăinare |
| − | # | + | #Despre ascultare |
| − | # | + | #Despre pocăință |
| − | # | + | #Despre amintirea de moarte |
| − | # | + | #Despre bucuria plânsului |
| − | # | + | #Despre nemâniere și blândețe |
| − | # | + | #Despre ținerea de minte a răului |
| − | # | + | #Despre grăirea de rău |
| − | # | + | #Despre limbuție și tăcere |
| − | # | + | #Despre minciună |
| − | # | + | #Despre trândăvie |
| − | # | + | #Despre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul |
| − | # | + | #Despre puritate și înfrânare |
| − | # | + | #Despre iubirea de arginți |
| − | # | + | #Despre sărăcia alergătoare către cer |
| − | # | + | #Despre nesimțire (scil. indolență, insensibilitate) |
| − | # | + | #Despre somn și rugăciune și despre cântarea de psalmi în comun |
| − | # | + | #Despre privegherea trupească și duhovnicească |
| − | # | + | #Despre nebărbăteasca temere |
| − | # | + | #Despre slava deșartă |
| − | # | + | #Despre mândrie și blasfemie |
| − | # | + | #Despre blândețe, simplitate, nerăutate și viclenie |
| − | # | + | #Despre minunata smerenie |
| − | # | + | #Despre deosebirea gândurilor (discernământul). Recapitularea pe scurt a celor XXVI cuvinte anterioare. |
| − | # | + | #Despre isihia (liniștea) trupului și sufletului |
| − | # | + | #Despre sfânta și fericita rugăciune |
| − | # | + | #Despre liberarea de patimi (apathia), despre desăvârșire și despre învierea sufletului |
| − | + | #Despre legătura celor trei virtuți, adică credința, nădejdea și dragostea. | |
| + | Lucrarea se sfârșește cu un Cuvânt către păstor (stareț), adresat Sf. Ioan din Rait. | ||
== Guide to reading ''The Ladder'' == | == Guide to reading ''The Ladder'' == | ||
Versiunea de la data 13 mai 2007 16:43
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
| Acest articol face parte din seria Spiritualitate ortodoxă | |
| Sfintele Taine | |
| Botezul – Mirungerea Sf. Împărtășanie – Spovedania Căsătoria – Preoția Sf. Maslu | |
| Starea omului | |
| Păcatul – Patima – Virtutea Raiul – Iadul | |
| Păcate | |
| Păcate strigătoare la cer | |
| Păcate capitale | |
| Alte păcate | |
| Păcatele limbii | |
| Virtuți | |
| Virtuțile teologice | |
| Virtuțile morale Înțelepciunea – Smerenia | |
| Etapele vieții duhovnicești | |
| Despătimirea (Curățirea) Contemplația Îndumnezeirea | |
| Isihasm | |
| Trezvia – Pocăința Isihia – Discernământul Mintea | |
| Asceza | |
| Fecioria – Ascultarea Statornicia – Postul Sărăcia – Monahismul | |
| Rugăciunea | |
| Închinarea – Cinstirea Pravila de rugăciune Rugăciunea lui Iisus Sf. Moaște – Semnul Sf. Cruci | |
| Sfinții Părinți | |
| Părinții apostolici Părinții pustiei Părinții capadocieni Filocalia Scara dumnezeiescului urcuș | |
| Editați această casetă | |
Există și o icoană a Scării Raiului. Aceasta prezintă mai mulți oameni (de regulă monahi) care urcă pe o scară; la capătul de sus al scării se găseste Domnul Iisus Hristos, gata să îi primească în Rai pe cei care urcă. De asemeni, apar îngeri care îi ajută pe cei aflați pe scară și diavoli care aruncă înspre ei săgeți sau încearcă să îi tragă jos, aruncându-i în iad (adesea reprezentat ca un balaur cu gura deschisă). Aproape în toate reprezentările apre cel puțin o persoană care cade.
Cuprins
Istoricul Scării
În vremea când era un sihastru trăin în Peninsula Sinai, Sfântul Ioan era cunoscut pentru smerenia și ascultarea sa, precum și pentru înțelepciunea și discernământul său (obținute printr-o îndelungată experiență spirituală). Avea o reputație de foarte bun cunoscător în ceea ce privește modul în care trebuie dusă o viață duhovnicească. Sfântul Ioan, egumen al Mănăstirii Rait, i-a cerut într-o zi Sfântului Ioan Scărarul (cunoscut și ca Ioan din Sinai) să scrie lucrurile pe care le cunoștea într-o carte. La început, Sfântul Ioan Scărarul ezita să-și asume o astfel de sarcină, dar în cele din urmă a ascultat rugămintea egumenului din Rait și a început să scrie Scara (mai târziu numită Scara sfintelor nevoințe ale desăvârșirii). Sfântul Ioan a primit numele de "Scărarul" (Climax sau Climacus, adică "al Scării") datorită lucrării sale. ScriereaScării a fost comparată mai târziu cu primirea Legii pe muntele Sinai de către Sfântul prooroc Moise.
Această lucrare a fost folosită mai întâi de monahi. Până în zilele noastre, aceștia o citesc în special în timpul Postului Mare. Este una din scrierile recomandate în perioadele de post și pentru cei care mai sunt "în lume", însă numai cu precauție și sub sfătuirea unui Părinte duhovnicesc. Această lucrare și-a lăsat amprenta asupra vieților multor sfinți precum Sf. Teodor Studitul, Sf. Serghie de Radonej, Sf. Iosif de Volokolamsk, Sf. Petru Damaschinul, Sf. Teofan Zăvorâtul etc.
Structură și scopuri
Scopul tratatului este de a fi un ghid în urmarea unei vieți închinate întru totul lui Dumnezeu. Metafora scării, asemănătoare cu cea din viziunea Patriarhului Iacov, este folosită pentru a descrie modul în care cineva poate urca spre Împărăția Cerurulor, începând cu renunțarea la lume și sfârșind în Rai, împreună cu Domnul. Lucrarea este împărțită în treizeci de capitole, fiecare ocupându-se de un păcat sau de o virtute anume. Inițial, capitolele erau numite logoi, dar astăzi sunt mai cunoscute ca "trepte". Conținutul, ca și în cazul Legilor primite de Moise, nu cuprinde în primul rând reguli, reglementări de tot felul, ci mai ales observații asupra practicilor existente. Adesea, limbajul folosit este metaforic, pentru a ilustra mai bine natura păcatului sau a virtuții. În ansamblu, tratatul urmează o linie pogresivă, pornind de la renunțarea la lume către sfârșitul care este viața trăită întru iubirea lui Dumnezeu.
Treptele Scării
Treptele Scării (după traducerea N. Corneanu) sunt următoarele:
- Despre lepădarea de lume
- Despre neîmpătimire, adică neîntristare
- Despre înstrăinare
- Despre ascultare
- Despre pocăință
- Despre amintirea de moarte
- Despre bucuria plânsului
- Despre nemâniere și blândețe
- Despre ținerea de minte a răului
- Despre grăirea de rău
- Despre limbuție și tăcere
- Despre minciună
- Despre trândăvie
- Despre preaiubitul și vicleanul stăpân care este stomacul
- Despre puritate și înfrânare
- Despre iubirea de arginți
- Despre sărăcia alergătoare către cer
- Despre nesimțire (scil. indolență, insensibilitate)
- Despre somn și rugăciune și despre cântarea de psalmi în comun
- Despre privegherea trupească și duhovnicească
- Despre nebărbăteasca temere
- Despre slava deșartă
- Despre mândrie și blasfemie
- Despre blândețe, simplitate, nerăutate și viclenie
- Despre minunata smerenie
- Despre deosebirea gândurilor (discernământul). Recapitularea pe scurt a celor XXVI cuvinte anterioare.
- Despre isihia (liniștea) trupului și sufletului
- Despre sfânta și fericita rugăciune
- Despre liberarea de patimi (apathia), despre desăvârșire și despre învierea sufletului
- Despre legătura celor trei virtuți, adică credința, nădejdea și dragostea.
Lucrarea se sfârșește cu un Cuvânt către păstor (stareț), adresat Sf. Ioan din Rait.
Guide to reading The Ladder
Like with other ascetical and spiritual texts, this one should be read carefully. Since the original audience was those practicing the monastic life, the language is very strong when contrasting the life of the world and the life devoted to God. This is one of the reasons why this work should be read under the guidance of a spiritual father. This work can be read at once with careful attention and intense concentration, trying to replicate as much as possible the monastic life. Yet it can also be read in its individual steps as well. The bottom line is that a spiritual father should be there as a guiding hand with this work.
English language editions
The Ladder of Divine Ascent, published by Holy Transfiguration Monastery. (ISBN 0943405033) This edition, based on Archimandrite Lazarus Moore's translation is generally preferred over the Paulist Press edition of the Ladder—especially because of the verse numberings, which are the standard way of referencing Climacus' sayings (these are also present in older versions of Archimandrite Lazarus' translation). It is also physically beautiful and much nicer to have on one's bookshelf. It contains an icon of "The Ladder," many other embellishments, and is printed on high quality paper. All that said, the Paulist Press edition is also worth having, especially because of the helpful introduction by Bishop Kallistos.
- Luibheid, Colm; Russell, Norman. John Climacus: The Ladder of Divine Ascent. Paulist Press. [ISBN 0809123304]
- Mack, John. Ascending the Heights: A Layman's Guide to the Ladder of Divine Ascent. [ISBN 1888212179]
See also
References
- The Ladder of Divine Ascent as published by Holy Transfiguration Monastery
- Orthodox Church in America, biography on St. John of Sinai
- 'On Repentance that Leads to Joy: The Spirituality of St John Klimakos', by M.C. Steenberg, from the Monachos.net web site
Secondary literature
- Ascending the Heights - A Layman's Guide to The Ladder of Divine Ascent by Fr. John Mack ISBN 1-888212-17-9 (St Vladimir's Seminary Press)
