Iuvenalie al Ierusalimului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Cel întru sfinți părintele nostru Iuvenalie al Ierusalimului (gr. Άγιος Ιουβενάλιος) a fost episcop al Bisericii Ierusalimului între anii 420 și 458. După Sinodul IV Ecumenic din Calcedon, în 451, care a acordat statutul de Patriarhie eparhiei Ierusalimului în cadrul sistemului Pentarhiei, fericitul Iuvenalie a reorganizat scaunul Ierusalimului, și a devenit primul episcop al Ierusalimului care a purtat titlul de patriarh, slujire pe care a împlinit-o până la moartea sa în 458. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 2 iulie.

Viața

Se cunosc puține lucruri despre viața sfântului Iuvenalie înainte de a deveni episcop de Ierusalim. A fost prieten al sfântului Eftimie cel Mare.

Fericitul Iuvenalie a participat la Sinodul III Ecumenic, care s-a adunat la Efes (Asia Mică) în anul 431, unde a combătut erezia nestoriană și pe Nestorie, împreună cu sfântul Chiril al Alexandriei. De asemenea, Iuvenalie a vrut să ridice Ierusalimul la rangul de scaun primat prin retrogradarea scaunului mitropolitan din Cezareea Palaestina și a and scaunului primat al Antiohiei. În orice caz, Chiril a refuzat să îl ajute pe Episcopul Iuvenalie să-și promoveze pretențiile.

Iuvenalie a participat la Sinodul al II-lea de la Efes din 449, un sinod tâlhăresc care a fost dominat de Dioscor al Alexandriei și care a avut ca rezultat reabilitarea ereticului Eutihie și depunerea și pedepsirea Patriarhului Flavian al Constantinopolului și a Episcopului Eusebie de Dorylaeum.

De asemenea, Iuvenalie a participat la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon. Când Dioscor a fost judecat pentru violarea dreptului canonic, Iuvenalie a votat pentru condamnarea sa. La Calcedon, Episcopul Iuvenalie a atins apogeul luptei episcopilor de Ierusalim pentru ca Ierusalimul să fie recunoscut ca scaun apostolic.

În timpul primelor secole ale Creștinismului, scaunul din Ierusalim/Aelia Capitolina era subordonat aceluia al Cezareei Palaestinei. Chiar din vremea Sinodului I Ecumenic de la Niceea din 325, episcopii de Ierusalim s-au străduit să crească prestigiul scaunului din Ierusalim. La sinodul de la Niceea, Ierusalimul a fost recunoscut în al șaptelea canon printr-o declarație vagă: "Așa cum obiceiul și tradiția din vechime arată că episcopul din Aelia (Ierusalim) trebuie să fie onorat, acesta trebuie să aibă întâietate: fără prejudicii, totuși, față de demnitatea care îi aparține Mitropoliei". La Sinodul III Ecumenic din 431, Iuvenalie a argumentat că episcopul Antiohiei trebuie să-și fi luat doctrina de la "scaunul apostolic din Ierusalim." Prin stabilirea Pentarhiei, Sinodul de la Calcedon din 451 a recunoscut Ierusalimul ca Patriarhat, alături de Roma, Alexandria, Antiohia și Constantinopol și a îndeplinit dorințele Patriarhului Iuvenalie.

Probabil în schimbul votului împotriva fostului său aliat, sinodul i-a dat Patriarhului Iuvenalie ceea ce și-a dorit: recunoașterea Ierusalimului ca scaun patriarhal, guvernând asupra întregii Palestine. Cu toate acestea, când s-a întors la Ierusalim, călugării care erau de partea lui Dioscor s-au revoltat împotriva lui Iuvenalie, și doar cu ajutorul armatei imperiale a reușit să-și reia poziția.

Viața cuviosului Teodosie cel Mare (423 - 529), scrisă în secolul al VI-lea, relatează că în timpul patriarhului Iuvenalie s-a construit biserica și mănăstirea Kathisma[1] („Vechea Kathismă”), de către o femeie văduvă înstărită, pe nume Ikelia, pe locul unde, după tradiția Bisericii din Țara Sfântă, s-a odihnit Maica Domnului însărcinată în drum spre Betleem[2], unde mergea împreună cu Dreptul Iosif să se înscrie la recensământ și unde a născut pe Domnul Iisus Hristos (Luca 2). În această mănăstire a trăit un timp și cuviosul Teodosie, la începuturile vieții sale călugărești.

În afară de cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște (prăznuit la 11 ianuarie), ați mari sfinți ai Bisericii au trăit în timpul patriarhului Iuvenalie: Cuv. Eftimie cel Mare (prăznuit la 20 ianuarie), Sf. Simeon Stâlpnicul (1 septembrie), Gherasim de la Iordan (4 martie) și mulți alții.


Casetă de succesiune:
Iuvenalie al Ierusalimului
Precedat de:
Pravlios
Patriarh al Ierusalimului
420-458
Urmat de:
Anastasie I



Surse

Legături externe

Note

  1. Ruinele bisericii Kathisma au fost descoperite întâmplător în anul 1992. Mai multe informații despre acest sit arheologic: http://www.biblewalks.com/Sites/Kathisma.html
  2. Protoevanghelia lui Iacov (cap. 17) relatează acest moment când Maica Domnului îi cere lui Iosif să se oprească și să o dea jos de pe măgar ca să se odihnească, într-un loc deșert la jumătatea drumului spre Betleem.