Ierihon
Ierihon (în arabă أريحا Er Riha sau Arīhā, în ebraică יריחו, Yerikho, în greacă Iεριχώ) este o localitate biblică din Cisiordania de azi, situată pe malul vestic al râului Iordan, la cca 15 km de Marea Moartă. Numele său înseamnă „lună” și indică faptul că a fost unul din vechile centre ale cultului divinităților lunare. Ierihonul este menționat pentru prima dată în Cartea Numerilor din Vechiul Testament. Orașul este considerat ca unul din cele mai vechi orașe cunoscute în lume, fiind locuit fără încetare din mileniul al nouălea î.Hr. Orașul are astăzi cca 25.000 locuitori, între care și 2-3.000 de creștini.
Descris în Vechiul Testament ca „orașul palmierilor”, Ierihonul are, din vechime, mai multe izvoare cu apă călduță sau rece (dintre care cel mai important este „izvorul lui Elisei”, care hrănește cu apă tot orașul), care permit obținerea a două culturi de fructe pe an. Situat la cca 250 m sub nivelul mării, Ierihonul este și orașul cu cea mai joasă altitudine din lume.
Cuprins
Istorie biblică
| Acest articol face parte din seria Țara Sfântă și Iudaismul în timpul Mântuitorului |
|||
| Curente religioase și partide politice | |||
| Saducheii – Fariseii | |||
| Esenienii – Zeloții – Irodienii | |||
| Instituții | |||
| Sanhedrinul - Marele Preot Templul din Ierusalim Legea lui Moise | |||
| Oameni | |||
| Irod cel Mare – Arhelau – Irod Antipa Irod Agripa al II-lea Pilat din Pont Anna – Caiafa Iosif din Arimateea – Fariseul Nicodim Femeile mironosițe Fotini samarineanca Mariamna - Irodiada | |||
| Locuri | |||
| Ierusalim Betleem – Nazaret Galileea – Muntele Tabor – Marea Galileei Betania – Ghetsimani – Muntele Măslinilor Golgota Samaria – Ierihon Cezareea | |||
| Editați această casetă | |||
Vechiul Testament
Menționat în Biblie în cartea Numerilor, Ierihonul este primul oraș al „țării promise” (Țara Cannanului) cucerit de Iosua și de evrei în sec. XV sau XIV î.Hr. Cartea lui Iosua relatează cucerirea Ierihonului și cum, după șapte zile în care evreii au înconjurat Ierihonul în procesiune cu Chivotul Legământului, a șaptea zi, la sunetul trâmbițelor de către preoți, zidurile Ierihonului au căzut în fața poporului ales.
Ios. (Cartea lui Iosua Navi) 2, 5-6: Două iscoade trimise de Iosua Navi
Ios. 3: Trecerea Iordanului
Ios. 5, 13 / 6: Zidurile Ierihonului
Evr. 11, 30: Prin credinţă vor cădea zidurile
3 Regi 16, 34: Reconstruită sub stăpânirea lui Ahab
3 Rg. 17: Proorocul Ilie la râul Cherit
4 Rg. 2, 19-22: Proorocul Elisei curăţeşte izvorul, cu sare
Ecc. 24, 18: Vestit pentru trandafirii săi
Noul Testament
În Noul Testament, Iisus vindecă doi orbi din naștere la intrarea în Ierihon (Matei 20, 29-34). Evanghelia după Marcu (cap. 10, 46-53) și Evanghelia după Luca (18, 35-43) vorbesc despre un singur orb, pe care evanghelistul Marcu îl identifică drept Bartimeu, fiul lui Timeu (Marcu 10, 46).
În oraș, Iisus este întâmpinat de mulțime multă și apostolul Luca povestește istoria vameșului Zaheu, care se urcă într-un sicomor ca să-l vadă, și apoi Îl primește pe Iisus în casa sa și se convertește (Luca 19, 1-10).
Locuri creștine și de pelerinaj
Muntele ispitirii și peștera lui Elisei
După tradiție, muntele înalt și abrupt care străjuiește Ierihonul la vest este Muntele Ispitirii lui Iisus (Matei 4, 1-11; Marcu 1, 12-13; Luca 4, 1-13).
Pe acest munte a fost construită în secolul XX o mănăstire grecească (care mai are un singur viețuitor astăzi). În această mănăstire mai se găsește și o grotă în care după tradiție s-a ascuns proorocul Elisei și un izvor cu apă binecuvântată, chiar în biserica mănăstirii.
Zaheu
Pe locul întâlnirii lui Zaheu cu Mântuitorul Iisus Hristos - și unde după tradiție se păstrează un sicomor[1] din rădăcina celui din acel timp -, s-a construit o biserică greacă închinată acestui eveniment (Duminica lui Zaheu este premergătoare perioadei Triodului). Sicomorul se află în curtea bisericii și este un loc de pelerinaj pentru creștinii care trec prin Ierihon.
Sicomorul lui Zaheu este atestat de mai mulți pelerini la Locurile Sfinte din timpurile vechi: Pelerinul din Bordeaux (333-334 d.Hr.)[2], Antoninus din Piacenza (către 570 d.Hr. - la acea vreme partea de sus a sicomorului era uscată)[3] sau egumenul Daniel din Rusia (către 1106-1107), care spune că atunci când a trecut el prin Ierihon din sicomorul vechi al lui Zaheu (care se uscase în totalitate, dar era încă vizibil) a ieșit o nouă mlădiță, un sicomor lângă cel uscat[4].
Pe locul unde după tradiție a fost casa lui Zaheu, în care a cinat Mântuitorul și unde s-a produs convertirea lui Zaheu, s-a construit o biserică coptă ortodoxă.
Așezământul românesc de la Ierihon
Biserica Ortodoxă Română, prin reprezentanța ei în Țara Sfântă, a construit la Ierihon un mare „așezământ” pentru primirea pelerinilor, care este gata să primească astăzi sute de pelerini în condiții bune de cazare și masă, și într-o atmosferă de mănăstire: așezământul este în formă de mănăstire-cetate cu biserica în mijloc, cu două alte paraclise, cu mai multe maici care slujesc ajutate de creștini laici.
Articole conexe
Legături externe
- http://www.jerusalem.ro/ierihon.htm
Note
- ↑ Sicomorul este un pom fructifer care poate crește mare (ca un dud) și face niște fructe de mărimea dudelor, dar a căror consistență este mai apropiată de a smochinelor. Asemănarea fizică a pomului și micimea fructelor a făcut ca el să fie prezentat prin analogie ca un dud de către unii traducători ai Noului Testament în limba română.
- ↑ A se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Itinerarium_Burdigalense și http://www.newadvent.org/cathen/12085a.htm
- ↑ A se vedea http://en.wikipedia.org/wiki/Antoninus_of_Piacenza și http://www.newadvent.org/cathen/08254a.htm
- ↑ Arhim. Antim, Viața și slujba sfântului apostol Zaheu, Editura Sfintei Mănăstiri a lui Zaheu din Ierihon, 1996, pp. 16-17 (în limba greacă)
