Betleem: Diferență între versiuni
m |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Israel-Iisus}} | {{Israel-Iisus}} | ||
| − | [[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|200px|left|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria şi Iudeea. Betleemul din Iudeea, la 8 km de Ierusalim]]'''Betleem''' ("Casa pâinii", în limba ebraică) este oraşul în care s-a născut [[Iisus Hristos]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 2.1,5,6,16; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 2.4,15; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 7.42; [[Miheia]] 5.2), aflat la 8 km sud de [[Ierusalim]], în provincia [[Iudeea]]. Naşterea lui Iisus Hristos în Betleem a fost profeţită în secolul VIII î.Hr. de [[prorooc]]ul Miheia în cartea biblică care-i poartă numele (Miheia 5, 2, 5). | + | [[Imagine:Palestina Palästina-Herodes.png|thumb|200px|left|Palestina cu provinciile Galileea, Samaria şi Iudeea. Betleemul din Iudeea, la 8 km de Ierusalim]]'''Betleem''' ("Casa pâinii", în limba ebraică) este oraşul în care s-a născut [[Iisus Hristos]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] 2.1,5,6,16; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 2.4,15; [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 7.42; [[Miheia]] 5.2), aflat la 8 km sud de [[Ierusalim]], în provincia [[Iudeea]]. [[Crăciun|Naşterea lui Iisus Hristos]] în Betleem a fost profeţită în secolul VIII î.Hr. de [[prorooc]]ul [[Miheia]] în cartea biblică care-i poartă numele (Miheia 5, 2, 5). |
Betleemul era cetatea regelui profet [[David]] (I Regi 16, 1) și locul unde el a fost uns rege de proorocul [[Samuel]] (I Regi 16, 4-13). | Betleemul era cetatea regelui profet [[David]] (I Regi 16, 1) și locul unde el a fost uns rege de proorocul [[Samuel]] (I Regi 16, 4-13). | ||
==Locuri de rugăciune și pelerinaj== | ==Locuri de rugăciune și pelerinaj== | ||
| − | În anii 325-327 împărăteasa [[Elena]] a inițiat construcția a două biserici la Betleem. Una pe locul nașterii Domnului într-o peșteră de păstori; această biserică a fost sfințită la [[31 mai]] 339 și mai apoi rezidită de împăratul [[Iustinian]] la începutul secolul al VI-lea. | + | În anii 325-327 împărăteasa [[Elena]] a inițiat construcția a două biserici la Betleem. Una pe locul nașterii Domnului într-o peșteră de păstori; această biserică a fost [[Târnosire|sfințită]] la [[31 mai]] 339 și mai apoi rezidită de împăratul [[Iustinian]] la începutul secolul al VI-lea. |
| − | O a doua biserică a fost ridicată, tot la inițiativa sfintei Elena, în imediata apropiere a Betleemului, în localitatea Beit Sahur, pe locul unde [[înger]]ul s-a arătat păstorilor ca să le vestească nașterea lui Iisus; tot aici se găsește grota care, după [[tradiție]], adăpostește mormântul păstorilor. Deși din bazilica sfintei Elena nu au mai rămas astăzi decât ruinele (care arată că biserica a fost refăcută în mai multe rânduri), o mănăstire ortodoxă a fost zidită mai recent pe acel loc și peștera păstorilor a fost amenajată ca un [[paraclis]]. | + | O a doua biserică a fost ridicată, tot la inițiativa sfintei Elena, în imediata apropiere a Betleemului, în localitatea Beit Sahur, pe locul unde [[înger]]ul s-a arătat păstorilor ca să le vestească nașterea lui Iisus; tot aici se găsește grota care, după [[tradiție]], adăpostește mormântul păstorilor. Deși din bazilica sfintei Elena nu au mai rămas astăzi decât ruinele (care arată că biserica a fost refăcută în mai multe rânduri), o [[mănăstire]] ortodoxă a fost zidită mai recent pe acel loc și peștera păstorilor a fost amenajată ca un [[paraclis]]. |
==Bibliografie== | ==Bibliografie== | ||
| − | ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997 | + | *''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997 |
| − | + | *Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', pag. 57-58, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | |
| − | Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, ''Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase'', pag. 57-58, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | ||
[[Categorie:Locuri]] | [[Categorie:Locuri]] | ||
[[Categorie:Locuri de pelerinaj]] | [[Categorie:Locuri de pelerinaj]] | ||
[[Categorie:Țara Sfântă]] | [[Categorie:Țara Sfântă]] | ||
Versiunea de la data 20 ianuarie 2014 16:33
| Acest articol face parte din seria Țara Sfântă și Iudaismul în timpul Mântuitorului |
|||
| Curente religioase și partide politice | |||
| Saducheii – Fariseii | |||
| Esenienii – Zeloții – Irodienii | |||
| Instituții | |||
| Sanhedrinul - Marele Preot Templul din Ierusalim Legea lui Moise | |||
| Oameni | |||
| Irod cel Mare – Arhelau – Irod Antipa Irod Agripa al II-lea Pilat din Pont Anna – Caiafa Iosif din Arimateea – Fariseul Nicodim Femeile mironosițe Fotini samarineanca Mariamna - Irodiada | |||
| Locuri | |||
| Ierusalim Betleem – Nazaret Galileea – Muntele Tabor – Marea Galileei Betania – Ghetsimani – Muntele Măslinilor Golgota Samaria – Ierihon Cezareea | |||
| Editați această casetă | |||
Betleemul era cetatea regelui profet David (I Regi 16, 1) și locul unde el a fost uns rege de proorocul Samuel (I Regi 16, 4-13).
Locuri de rugăciune și pelerinaj
În anii 325-327 împărăteasa Elena a inițiat construcția a două biserici la Betleem. Una pe locul nașterii Domnului într-o peșteră de păstori; această biserică a fost sfințită la 31 mai 339 și mai apoi rezidită de împăratul Iustinian la începutul secolul al VI-lea.
O a doua biserică a fost ridicată, tot la inițiativa sfintei Elena, în imediata apropiere a Betleemului, în localitatea Beit Sahur, pe locul unde îngerul s-a arătat păstorilor ca să le vestească nașterea lui Iisus; tot aici se găsește grota care, după tradiție, adăpostește mormântul păstorilor. Deși din bazilica sfintei Elena nu au mai rămas astăzi decât ruinele (care arată că biserica a fost refăcută în mai multe rânduri), o mănăstire ortodoxă a fost zidită mai recent pe acel loc și peștera păstorilor a fost amenajată ca un paraclis.
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997
- Ene Branişte şi Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag. 57-58, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
