Anna
| Acest articol face parte din seria Țara Sfântă și Iudaismul în timpul Mântuitorului |
|||
| Curente religioase și partide politice | |||
| Saducheii – Fariseii | |||
| Esenienii – Zeloții – Irodienii | |||
| Instituții | |||
| Sanhedrinul - Marele Preot Templul din Ierusalim Legea lui Moise | |||
| Oameni | |||
| Irod cel Mare – Arhelau – Irod Antipa Irod Agripa al II-lea Pilat din Pont Anna – Caiafa Iosif din Arimateea – Fariseul Nicodim Femeile mironosițe Fotini samarineanca Mariamna - Irodiada | |||
| Locuri | |||
| Ierusalim Betleem – Nazaret Galileea – Muntele Tabor – Marea Galileei Betania – Ghetsimani – Muntele Măslinilor Golgota Samaria – Ierihon Cezareea | |||
| Editați această casetă | |||
Anna (gr. Hannas; ebr. hananya - „Dumnezeu a avut milă”) a fost Mare Preot al Sanhedrinului între anii 6-15 d.Hr. (Luca 3, 2).
Provenea dintr-o veche familie preoțească evreiască, și anume aceea a preoților saduchei ai macabeilor, care a deținut mult timp monopolul funcției de Mare Preot. A fost socrul lui Caiafa (Ioan 18, 12) și foarte probabil șeful grupării saducheilor.
După destituirea lui din funcția de mare preot în anul 15 d.Hr. de către procuratorul (guvernator) roman Valerius Gratus, în funcția de mare preot i-au succedat pe rând mai mulți membri ai familiei sale: fiul său Eleazar (15-18 d.Hr.), ginerele său Caiafa (18-37 d.Hr.: destituit probabil în același timp cu Pilat) și mai apoi alți trei dintre fiii săi.
Chiar și după destituire, Anna a rămas membru al sanhedrinului și personajul cel mai influent al grupării saducheilor timp de mai multe zeci de ani.
Probabil că în semn de respect pentru poziția lui de șef al saducheilor, la Anna a fost mai întâi adus Iisus, imediat după arestarea Lui în Grădina Ghetsimani: „Deci ostașii și comandantul și slujitorii iudeilor au prins pe Iisus și L-au legat. Și L-au dus întâi la Anna, căci era socrul lui Caiafa, care era arhiereu al anului aceluia.” (Ioan 18, 12-13).
Casa lui Anna
În casa lui Anna a avut loc primul interogatoriu a lui Iisus din noaptea de joi spre vineri a arestării (Ioan 18, 13-24). Procesul lui Iisus se crede că s-a desfășurat tot în această casă comună a lui Anna și Caiafa, unde de altfel s-a plănuit și arestarea Lui (Matei 26, 3-5).
Amplasamentul casei lui Anna în Ierusalim este nesigur. De-a lungul timpului s-au format trei ipoteze:
- 1. Pe locul actualei biserici catolice Sf. Petru in Gallicantu (= Sfântul Petru la Cântatul Cocoșului), pe versantul nordic al Muntelui Sion.
- 2. Pe locul actualei capele Sf. Salvator de lângă biserica armeană Sf. Iacov cel Bătrân.
- 3. Pe Muntele Sion, la sud de zidul Ierusalimului și la nord de actualei bazilici catolice Dormitio Santae Mariae (a Adormirii Maicii Domnului).
Cu cunoștințele actuale, comunitatea arheologică înclină să considere ca loc cel mai probabil al amplasamentului casei lui Anna acest al treilea loc, pe Muntele Sion, peste care astăzi este construită o parcare în Ierusalimul modern.
Anna în Faptele Apostolilor
În lunile care au urmat morții și învierii Mântuitorului, înălțării Lui și Pogorârii Duhului Sfânt, Anna este menționat de Faptele Apostolilor ca făcând parte din sinedriul care i-a judecat pe apostolii Petru și Ioan pentru o vindecare de o făcuseră în templul din Ierusalim în numele lui Iisus Hristos cel înviat: ”Şi a doua zi s-au adunat căpeteniile lor și bătrânii și cărturarii din Ierusalim, și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc” (FA 4, 5-6). Anna nu era arhiereu în acel moment, dar mențiunea lui ca „Anna arhiereul” denotă încă o dată autoritatea de care se bucura în sinedriu.
A se vedea și
Bibliografie
- Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975, pp.116-117.
- Biblia sau Sfânta Scriptură
