Esenieni: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(→‎Bibliografie)
(Adăugare descrierea lui Iosif Flavius unde sunt asemănați cu dacii)
 
(Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
Esenieni- membrii unei secte religioase considerată eretică de rabinii evrei; având aproximativ 4000 membri, această sectă a existat în Palestina şi Siria în perioada sec II i.Hr-II d.Hr. Esenienii aveau multe principii opuse creştinismului şi practicau un trai colectivist şi ascetic.
+
{{Israel-Iisus}}'''Esenieni''' - membrii unei secte religioase<ref name="Studiul NT">Studiul Noului Testament</ref><ref name="Encarta"/><ref name="Braniste">Ene și Ecaterina Braniște - ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase''</ref><ref name="Drimba">Istoria culturii și civilizației, vol 1, pag 194</ref>considerată eretică de rabinii evrei<ref name="Drimba"/>; având aproximativ 4000 membri, această sectă a existat în Palestina și Siria în perioada sec II î.Hr-II d.Hr<ref name="Encarta"> Encarta 2004</ref><ref name="Drimba"/>. Esenienii aveau multe principii opuse [[creștinism]]ului și practicau un trai colectivist<ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/><ref name="Drimba"/>și ascetic<ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/><ref name="Drimba"/>. O parte din ideologia sectei este cunuscută datorită descoperirii „Manuscriselor de la Marea Moartă”, de la [[Qumran]].
 +
 
 +
==Principii opuse creștinismului==
 +
#Nu se [[căsătorie|căsătoreau]] <ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/> <ref name="Drimba"/> 
 +
#Se ocupau cu [[horoscop|astrologia]] întocmind horoscoape.<ref name="Drimba"/>
 +
#Se închinau răsăritului soarelui.<ref name="Drimba"/>  (a se vedea [[închinarea la dumnezei străini|păcatul idolatriei]])
 +
#Nu aduceau jertfe<ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/><ref name="Drimba"/> și nici daruri Templului.<ref name="Drimba"/>; refuzau să frecventeze Templul.<ref name="Drimba"/>
 +
#Nu țineau sărbătorile evreilor.<ref name="Drimba"/>
 +
#Nu admiteau [[învierea]] <ref name="Studiul NT"/> 
 +
Din pricina acestor principii esenienii erau rău-văzuți de rabini, care îi considerau eretici.<ref name="Drimba"/>. Cărțile lor erau interzise.<ref name="Drimba"/>  Acesta e motivul pentru care ei nu sunt menționați niciodată în Talmud sau în literatura rabinică.<ref name="Encarta"/><ref name="Drimba"/>
  
−
==Principii opuse creştinismului==
 
−
#Nu se căsătoreau
 
−
#Se ocupau cu astrologia întocmind horoscoape
 
−
#Se închinau răsăritului soarelui
 
−
#Nu aduceau jertfe şi nici daruri Templului
 
−
#Nu admiteau învierea
 
−
Din pricina acestor principii, esenienii erau rău-văzuţi de rabini care  îi considerau eretici. Acesta e motivul pentru care ei nu sunt menţionaţi niciodată în Talmud sau în literatura rabinică.
 
 
==Alte principii==
 
==Alte principii==
−
#Se conduceau după principii colectiviste. Producţia şi consumul aveau un caracter colectiv.
+
#Se conduceau după principii colectiviste. Producția de bunuri, consumul lor și traiul zilnic aveau un caracter colectiv. <ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/> 
−
#Ţineau cu rigurozitate Sâmbata
+
#Țineau cu rigurozitate Sâmbata <ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/> 
−
#Practicau  curăţări scrupuloase care însemnau spălarea în apă rece şi purtarea de haine albe  
+
#Practicau  curățări scrupuloase <ref name="Studiul NT"/><ref name="Encarta"/> care însemnau spălarea în apă rece și purtarea de haine albe<ref name="Encarta"/>
−
#Aveau un calendar diferit de cel al iudeilor
+
#Aveau un calendar diferit de cel al iudeilor.<ref name="Drimba"/>
−
#Se ocupau cu muncile agricole, meşteşugurile, cu studiul, copierea şi difuzarea cărţilor
+
#Se ocupau cu muncile agricole, meșteșugurile, cu studiul, copierea și difuzarea cărților.<ref name="Encarta"/><ref name="Drimba"/>
−
#Condamnau sclavia
+
#Condamnau sclavia.<ref name="Encarta"/><ref name="Drimba"/>
−
#Condamnau războiul
+
#Condamnau războiul.<ref name="Encarta"/><ref name="Drimba"/>
−
#Condamnau luxul
+
#Condamnau luxul.<ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/><ref name="Drimba"/>
−
Informaţiile privitoare la ei găsim la Filon din Alexandria, istoricul roman Pliniu cel Bătrân şi istoricul Iosif Flaviu.  
+
Informații privitoare la ei găsim la Filon din Alexandria, la istoricul roman Pliniu cel Bătrân și la istoricul Iosif Flaviu.<ref name="Encarta"/>
 +
 
 +
Principalele lor așezări se aflau pe malurile Mării Moarte.<ref name="Encarta"/><ref name="Braniste"/><ref name="Drimba"/>
 +
 
 +
== Asemănarea cu dacii ==
 +
 
 +
Istoricul [[Iosif Flavius]] îi aseamănă pe esenieni cu dacii<ref>Iosif Flavius, ''Antichități iudaice II, cărțile XI-XX'', traducere de Ion Acsan, editura Hasefer, București, 2001. URL: https://www.sufletortodox.ro/arhiva/carti-documente/Flavius%20Josephus%20-%20Antichitati%20iudaice%20Vol.2.pdf</ref>:
 +
 
 +
:''Esenienii sunt de părere că toate trebuie să rămână în seama proniei divine. Ei cred în nemurirea sufletului și răsplata dreptății li se pare bunul suprem. Când trimit ofrande templului, nu aduc și jertfele cuvenite, deoarece au mijloace de purificare mult mai sfinte. De aceea, nu li se îngăduie să intre în templu și au ceremoniile lor religioase. Sunt oameni cu moravuri exemplare și se îndeletnicesc cu agricultura. Mai presus de toți cei ce-și atrag laudele prin propria virtute, esenienii merită să fie admirați pentru dreptatea lor, prea puțin cultivată de greci sau de barbari, câtă vreme ei o respectă nu de scurtă vreme, ci de mulți ani în urmă. Ca atare, au acționat în așa fel ca nimic să nu-i împiedice să-și folosească bunurile în comun, încât bogații nu se bucură mai mult de averea lor decât cei ce nu posedă nimic. Sunt vreo patru mii de oameni care fac acest lucru. Nu vor să audă de soții și nici să aibă slujitori, socotind că s-ar dovedi nedrepți față de ultimii și că cele dintâi sunt certărețe, așa că ei trăiesc separat și se ajută unii pe alții. Pentru administrarea veniturilor obținute din munca câmpului, își aleg oameni cinstiți din rândul preoților, care le procură provizii și le pregătesc hrana. Ei își duc viața în felul acesta și traiul lor seamănă cu cel al dacilor care se numesc „Poliști”<ref>În original, „Polistai”: întemeietori de cetăți, adică daci urbanizați.</ref>.''
 +
 
 +
==Note==
 +
<references/>.  
  
−
Principalele lor aşezări erau pe malurile Mării Moarte
 
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
−
#I. Constantinescu- Studiul Noului Testament, pag 41, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-75-7.
+
#I. Constantinescu - ''Studiul Noului Testament'', pag 41, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2002, ISBN 973-9332-75-7.
 
#Encarta 2004
 
#Encarta 2004
−
#Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase,pag 158, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
+
#[[Ene Braniște]] și Ecaterina Braniște - ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', pag 158, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
 +
#Ovidiu Drimba - ''Istoria culturii și civilizației'', vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984
 +
 
 +
[[Categorie:Noul Testament]]
 +
[[Categorie:Iudaism]]

Versiunea curentă din 31 iulie 2024 16:59

Acest articol face parte din seria
Țara Sfântă și Iudaismul
în timpul Mântuitorului
Curente religioase și partide politice
Saducheii – Fariseii
Esenienii – Zeloții – Irodienii
Instituții
Sanhedrinul - Marele Preot
Templul din Ierusalim
Legea lui Moise
Oameni
Irod cel Mare – Arhelau – Irod Antipa
Irod Agripa al II-lea
Pilat din Pont
Anna – Caiafa
Iosif din Arimateea – Fariseul Nicodim
Femeile mironosițe
Fotini samarineanca
Mariamna - Irodiada
Locuri
Ierusalim
Betleem – Nazaret
Galileea – Muntele Tabor – Marea Galileei
Betania – Ghetsimani – Muntele Măslinilor
Golgota
Samaria – Ierihon
Cezareea
Editați această casetă

Esenieni - membrii unei secte religioase[1][2][3][4]considerată eretică de rabinii evrei[4]; având aproximativ 4000 membri, această sectă a existat în Palestina și Siria în perioada sec II î.Hr-II d.Hr[2][4]. Esenienii aveau multe principii opuse creștinismului și practicau un trai colectivist[1][2][3][4]și ascetic[1][2][3][4]. O parte din ideologia sectei este cunuscută datorită descoperirii „Manuscriselor de la Marea Moartă”, de la Qumran.

Principii opuse creștinismului

  1. Nu se căsătoreau [1][2][3] [4]
  2. Se ocupau cu astrologia întocmind horoscoape.[4]
  3. Se închinau răsăritului soarelui.[4] (a se vedea păcatul idolatriei)
  4. Nu aduceau jertfe[1][2][4] și nici daruri Templului.[4]; refuzau să frecventeze Templul.[4]
  5. Nu țineau sărbătorile evreilor.[4]
  6. Nu admiteau învierea [1]

Din pricina acestor principii esenienii erau rău-văzuți de rabini, care îi considerau eretici.[4]. Cărțile lor erau interzise.[4] Acesta e motivul pentru care ei nu sunt menționați niciodată în Talmud sau în literatura rabinică.[2][4]

Alte principii

  1. Se conduceau după principii colectiviste. Producția de bunuri, consumul lor și traiul zilnic aveau un caracter colectiv. [1][2][3]
  2. Țineau cu rigurozitate Sâmbata [1][2]
  3. Practicau curățări scrupuloase [1][2] care însemnau spălarea în apă rece și purtarea de haine albe[2]
  4. Aveau un calendar diferit de cel al iudeilor.[4]
  5. Se ocupau cu muncile agricole, meșteșugurile, cu studiul, copierea și difuzarea cărților.[2][4]
  6. Condamnau sclavia.[2][4]
  7. Condamnau războiul.[2][4]
  8. Condamnau luxul.[2][3][4]

Informații privitoare la ei găsim la Filon din Alexandria, la istoricul roman Pliniu cel Bătrân și la istoricul Iosif Flaviu.[2]

Principalele lor așezări se aflau pe malurile Mării Moarte.[2][3][4]

Asemănarea cu dacii

Istoricul Iosif Flavius îi aseamănă pe esenieni cu dacii[5]:

Esenienii sunt de părere că toate trebuie să rămână în seama proniei divine. Ei cred în nemurirea sufletului și răsplata dreptății li se pare bunul suprem. Când trimit ofrande templului, nu aduc și jertfele cuvenite, deoarece au mijloace de purificare mult mai sfinte. De aceea, nu li se îngăduie să intre în templu și au ceremoniile lor religioase. Sunt oameni cu moravuri exemplare și se îndeletnicesc cu agricultura. Mai presus de toți cei ce-și atrag laudele prin propria virtute, esenienii merită să fie admirați pentru dreptatea lor, prea puțin cultivată de greci sau de barbari, câtă vreme ei o respectă nu de scurtă vreme, ci de mulți ani în urmă. Ca atare, au acționat în așa fel ca nimic să nu-i împiedice să-și folosească bunurile în comun, încât bogații nu se bucură mai mult de averea lor decât cei ce nu posedă nimic. Sunt vreo patru mii de oameni care fac acest lucru. Nu vor să audă de soții și nici să aibă slujitori, socotind că s-ar dovedi nedrepți față de ultimii și că cele dintâi sunt certărețe, așa că ei trăiesc separat și se ajută unii pe alții. Pentru administrarea veniturilor obținute din munca câmpului, își aleg oameni cinstiți din rândul preoților, care le procură provizii și le pregătesc hrana. Ei își duc viața în felul acesta și traiul lor seamănă cu cel al dacilor care se numesc „Poliști”[6].

Note

  1. ↑ 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 Studiul Noului Testament
  2. ↑ 2,00 2,01 2,02 2,03 2,04 2,05 2,06 2,07 2,08 2,09 2,10 2,11 2,12 2,13 2,14 2,15 2,16 Encarta 2004
  3. ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 Ene și Ecaterina Braniște - Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase
  4. ↑ 4,00 4,01 4,02 4,03 4,04 4,05 4,06 4,07 4,08 4,09 4,10 4,11 4,12 4,13 4,14 4,15 4,16 4,17 4,18 4,19 4,20 Istoria culturii și civilizației, vol 1, pag 194
  5. ↑ Iosif Flavius, Antichități iudaice II, cărțile XI-XX, traducere de Ion Acsan, editura Hasefer, București, 2001. URL: https://www.sufletortodox.ro/arhiva/carti-documente/Flavius%20Josephus%20-%20Antichitati%20iudaice%20Vol.2.pdf
  6. ↑ În original, „Polistai”: întemeietori de cetăți, adică daci urbanizați.
.

Bibliografie

  1. I. Constantinescu - Studiul Noului Testament, pag 41, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2002, ISBN 973-9332-75-7.
  2. Encarta 2004
  3. Ene Braniște și Ecaterina Braniște - Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, pag 158, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
  4. Ovidiu Drimba - Istoria culturii și civilizației, vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Esenieni&oldid=58107”