Mitropolit: Diferență între versiuni
(prevederi din statutul BOR, transformare format cler in cler/lat pt mai buna asezare in pagina) |
(evitare exprimare la pers. I; leg. int.) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Îmbunătăţire}} | {{Îmbunătăţire}} | ||
| − | '''Mitropolitul''' este un rang în [[ierarh]]ia [[Biserica Ortodoxă|bisericii ortodoxe]]. [[Ierarh]]ul care deţine acest rang se supune ascultării către [[patriarh]]ul său şi este superior (dar numai din punct de vedere administrativ) [[episcop]]ilor, [[stareţ]]ilor şi [[preot|preoţilor]]. Aşadar, această superioritate este doar administrativă pentru că, în fond, toţi ierarhii | + | '''Mitropolitul''' este un rang în [[ierarh]]ia [[Biserica Ortodoxă|bisericii ortodoxe]]. [[Ierarh]]ul care deţine acest rang se supune ascultării către [[patriarh]]ul său şi este superior (dar numai din punct de vedere administrativ) [[episcop]]ilor, [[stareţ]]ilor şi [[preot|preoţilor]]. Aşadar, această superioritate este doar administrativă pentru că, în fond, toţi ierarhii întâlniţi în anumite funcţii adminitrative în cadrul Bisericii sunt episcopi. Nu trebuie uitat faptul că există doar trei trepte ale ierarhiei, şi anume: [[episcop]], [[preot]] şi [[diacon]]. |
În Bisericile creştine ierarhice, mitropolitul este, în mod tradiţional, episcopul unei metropole, adică al unui oraş-capitală a unei provincii eclesiastice sau a unei regiuni, biserica episcopală fiind frecvent o catedrală. | În Bisericile creştine ierarhice, mitropolitul este, în mod tradiţional, episcopul unei metropole, adică al unui oraş-capitală a unei provincii eclesiastice sau a unei regiuni, biserica episcopală fiind frecvent o catedrală. | ||
| − | În Bisericile Ortodoxe, semnificaţia titlului variază. În tradiţia grecă, mitropoliţii sunt precedaţi de [[arhiepiscop]]i, care sunt de obicei primaţi. În tradiţia slavonă, mitropoliţii îi preced pe arhiepiscopi şi sunt egali primaţilor (titlurile coincid sau alternează, de obicei). În nicio tradiţie ortodoxă, însă, mitropoliţii nu au o putere de supervizare directă asupra episcopilor care le sunt sufragani, având mai mult un rol administrativ. De exemplu, mitropoliţii prezidează [[sinod|sinoadele]] metropolitane. | + | În Bisericile Ortodoxe, semnificaţia titlului variază. În tradiţia grecă, mitropoliţii sunt precedaţi de [[arhiepiscop]]i, care sunt de obicei [[primat|primaţi]]. În tradiţia slavonă, mitropoliţii îi preced pe arhiepiscopi şi sunt egali primaţilor (titlurile coincid sau alternează, de obicei). În nicio tradiţie ortodoxă, însă, mitropoliţii nu au o putere de supervizare directă asupra episcopilor care le sunt sufragani, având mai mult un rol administrativ. De exemplu, mitropoliţii prezidează [[sinod|sinoadele]] metropolitane. |
| − | Astfel, în [[Biserica Ortodoxă Română]], mitropolitul este | + | Astfel, în [[Biserica Ortodoxă Română]], mitropolitul este „conducătorul canonic al unei |
| − | Mitropolii”, potrivit [[drept canonic|canoanelor]], tradiţiei bisericeşti şi Statutului BOR. El îşi păstrează titlul arhiepiscopiei al cărei [[chiriarh]] este, la care se adaugă cel al mitropoliei şi poartă ca semn distinctive doar o cruce pe culion. Prezidează Sinodul metropolitan şi şedinţele [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]] la care se aleg (arhi)episcopi din eparhiile sufragane ale | + | Mitropolii”, potrivit [[drept canonic|canoanelor]], tradiţiei bisericeşti şi Statutului BOR. El îşi păstrează titlul arhiepiscopiei al cărei [[chiriarh]] este, la care se adaugă cel al mitropoliei şi poartă ca semn distinctive doar o cruce pe culion. Prezidează Sinodul metropolitan şi şedinţele [[Sfântul Sinod|Sfântului Sinod]] la care se aleg (arhi)episcopi din eparhiile sufragane ale mitropoliei sale şi numeşte locţiitori în caz de vacanţă a [[scaun]]elor unor eparhii din cuprinsul mitropoliei; [[hirotonie|hirotoneşte]] ierarhii din eparhia sa (participă inclusiv la hirotonia [[episcop vicar|episcopilor vicari]]), împreună cu alţi ierarhi (în total minimum trei); poate face vizite frăţeşti în cuprinsul eparhiilor dinlăuntrul mitropoliei; convoacă regulat [[sinaxă|sinaxele]] stareţilor şi duhovnicilor de la [[mănăstire|mănăstirile]] din cuprinsul mitropoliei; prezidează comisiile locale de pictură bisericească; primeşte sesizări cu privire la ierarhii din mitropolia sa spre a le cerceta şi supune spre analiză Sf. Sinod ş.a. (art. 114 din [http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf Statutul Bisericii Ortodoxe Române]). |
{{Cler/lat}} | {{Cler/lat}} | ||
Versiunea de la data 14 noiembrie 2012 09:53
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Mitropolitul este un rang în ierarhia bisericii ortodoxe. Ierarhul care deţine acest rang se supune ascultării către patriarhul său şi este superior (dar numai din punct de vedere administrativ) episcopilor, stareţilor şi preoţilor. Aşadar, această superioritate este doar administrativă pentru că, în fond, toţi ierarhii întâlniţi în anumite funcţii adminitrative în cadrul Bisericii sunt episcopi. Nu trebuie uitat faptul că există doar trei trepte ale ierarhiei, şi anume: episcop, preot şi diacon.
În Bisericile creştine ierarhice, mitropolitul este, în mod tradiţional, episcopul unei metropole, adică al unui oraş-capitală a unei provincii eclesiastice sau a unei regiuni, biserica episcopală fiind frecvent o catedrală.
În Bisericile Ortodoxe, semnificaţia titlului variază. În tradiţia grecă, mitropoliţii sunt precedaţi de arhiepiscopi, care sunt de obicei primaţi. În tradiţia slavonă, mitropoliţii îi preced pe arhiepiscopi şi sunt egali primaţilor (titlurile coincid sau alternează, de obicei). În nicio tradiţie ortodoxă, însă, mitropoliţii nu au o putere de supervizare directă asupra episcopilor care le sunt sufragani, având mai mult un rol administrativ. De exemplu, mitropoliţii prezidează sinoadele metropolitane.
Astfel, în Biserica Ortodoxă Română, mitropolitul este „conducătorul canonic al unei Mitropolii”, potrivit canoanelor, tradiţiei bisericeşti şi Statutului BOR. El îşi păstrează titlul arhiepiscopiei al cărei chiriarh este, la care se adaugă cel al mitropoliei şi poartă ca semn distinctive doar o cruce pe culion. Prezidează Sinodul metropolitan şi şedinţele Sfântului Sinod la care se aleg (arhi)episcopi din eparhiile sufragane ale mitropoliei sale şi numeşte locţiitori în caz de vacanţă a scaunelor unor eparhii din cuprinsul mitropoliei; hirotoneşte ierarhii din eparhia sa (participă inclusiv la hirotonia episcopilor vicari), împreună cu alţi ierarhi (în total minimum trei); poate face vizite frăţeşti în cuprinsul eparhiilor dinlăuntrul mitropoliei; convoacă regulat sinaxele stareţilor şi duhovnicilor de la mănăstirile din cuprinsul mitropoliei; prezidează comisiile locale de pictură bisericească; primeşte sesizări cu privire la ierarhii din mitropolia sa spre a le cerceta şi supune spre analiză Sf. Sinod ş.a. (art. 114 din Statutul Bisericii Ortodoxe Române).
| Acest articol face parte din seria Cler |
| |||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| ||||||||||||||||||||||||||
