Asceza: Diferență între versiuni
| Linia 2: | Linia 2: | ||
{{Spiritualitate}} | {{Spiritualitate}} | ||
| − | '''Asceza''' este practica abţinerii (controlul [[patimă|patimilor]] unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu [[monahism]]ul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de [[rugăciune]], [[post]] şi pocăinţă. | + | '''Asceza''' este practica abţinerii (controlul [[patimă|patimilor]] unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în [[Împărăţia Cerurilor]]. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu [[monahism]]ul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de [[rugăciune]], [[post]] şi pocăinţă. |
| − | Cuvântul "asceză" vine din rădăcina greacă ἀσκητικός, care | + | Cuvântul "asceză" vine din rădăcina greacă ἀσκητικός, care îşi trage forma din verbul ἀσκέω, ceea ce înseamnă "eu antrenez, instruiesc." [[Apostolul Pavel]] aseamănă viaţa creştinilor de rugăciune şi pocăinţă cu antrenamentul pentru diverse evenimente sportive (1 Cor. 9:24-27; 2 Tim. 4:7). De aceea, metodele de asceză nu trebuie folosite pentru ele însăşi, ci ca mijloace care duc la [[mântuire]], "premiul" pe care Apostolul îl menţionează în I Corinteni. |
| − | Unele forme de asceză sunt mai austere decât altele - chiar apărând ca fiind nesănătoase -, de | + | Unele forme de asceză sunt mai austere decât altele - chiar apărând ca fiind nesănătoase -, de exemplu [[Stâlpnic|stâlpismul]], în care ascetul stă în vârful unui stâlp foarte înalt sau copac pentru o perioadă lungă de timp. |
==Vezi şi== | ==Vezi şi== | ||
Versiunea de la data 10 aprilie 2010 14:21
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
| Acest articol face parte din seria Spiritualitate ortodoxă | |
| Sfintele Taine | |
| Botezul – Mirungerea Sf. Împărtășanie – Spovedania Căsătoria – Preoția Sf. Maslu | |
| Starea omului | |
| Păcatul – Patima – Virtutea Raiul – Iadul | |
| Păcate | |
| Păcate strigătoare la cer | |
| Păcate capitale | |
| Alte păcate | |
| Păcatele limbii | |
| Virtuți | |
| Virtuțile teologice | |
| Virtuțile morale Înțelepciunea – Smerenia | |
| Etapele vieții duhovnicești | |
| Despătimirea (Curățirea) Contemplația Îndumnezeirea | |
| Isihasm | |
| Trezvia – Pocăința Isihia – Discernământul Mintea | |
| Asceza | |
| Fecioria – Ascultarea Statornicia – Postul Sărăcia – Monahismul | |
| Rugăciunea | |
| Închinarea – Cinstirea Pravila de rugăciune Rugăciunea lui Iisus Sf. Moaște – Semnul Sf. Cruci | |
| Sfinții Părinți | |
| Părinții apostolici Părinții pustiei Părinții capadocieni Filocalia Scara dumnezeiescului urcuș | |
| Editați această casetă | |
Asceza este practica abţinerii (controlul patimilor unei persoane şi a instinctelor de bază) pentru intrarea în Împărăţia Cerurilor. Practica ascezei este adesea asociată în exclusiv cu monahismul, cu toate că toţi credincioşii sunt datori să practice forme mai uşoare de asceză prin regimul Bisericii de rugăciune, post şi pocăinţă.
Cuvântul "asceză" vine din rădăcina greacă ἀσκητικός, care îşi trage forma din verbul ἀσκέω, ceea ce înseamnă "eu antrenez, instruiesc." Apostolul Pavel aseamănă viaţa creştinilor de rugăciune şi pocăinţă cu antrenamentul pentru diverse evenimente sportive (1 Cor. 9:24-27; 2 Tim. 4:7). De aceea, metodele de asceză nu trebuie folosite pentru ele însăşi, ci ca mijloace care duc la mântuire, "premiul" pe care Apostolul îl menţionează în I Corinteni.
Unele forme de asceză sunt mai austere decât altele - chiar apărând ca fiind nesănătoase -, de exemplu stâlpismul, în care ascetul stă în vârful unui stâlp foarte înalt sau copac pentru o perioadă lungă de timp.
