Smerenia

Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.

Smerenia în Biblie

Smerenia în Biblie (rezumat)

Smerirea lui Nebucadneţar

Un pilduitor exemplu de smerire forţată dă Nebucadneţar, împăratul Babilonului, care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi minunile puternice pe care le-a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de el. Astfel el povesteşte că, pe când trăia liniştit şi fericit în palatul lui, el are un vis care îl înspăimântă şi-l umple de groază. El cheamă pe vrăjitorii, cititorii în stele, ghicitorii, haldeii pe care-i ţinea la palat dar ei nu reuşesc să-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă pe Daniel. Nebucadneţar îi spune visul (vezi textul), Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt păcatelor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă milă de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu a ascultat sfatul lui Daniel şi după douăsprezece luni, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie astfel încât îşi atribuia sieşi propria bogăţie şi faimă, un glas îl anunţă din cer că i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat. Într-adevăr, el este aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi este despuiat de slava lui. Izgonit din mijlocul oamenilor, el va locui la un loc cu fiarele câmpului, îi vor da să mănânce iarbă ca la boi şi va fi udat de roua cerului; îi va creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa va ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi vor trece peste el. Când s-a împlinit sorocul el şi-a ridicat ochii spre cer, şi mintea i-a venit la loc: a binecuvântat, a lăudat şi a slăvit pe Dumnezeu, recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi mai marii mei îl caută din nou; este pus iarăşi peste împărăţia lui, şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nebucadneţar laudă, înalţă şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mândrie!’’după cum se exprimă însuşi împăratul.

Smerenia împotriva ipocriziei, răutăţii, indiferenţei şi slavei deşarte

Isus mustră aspru pe cărturari şi farisei, denunţând ipocrizia, răutatea, indiferenţa, şi alergarea la slava deşartă a acestora. Isus îi învaţă că Unul este Învăţătorul şi anume Hristos, şi că ei sunt toţi fraţi, în care cel mai mare dintre ei este slujitorul oricui şi arată atât smerirea ce-i aşteaptă pe cărturari şi farisei, cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită.

Smerenia împotriva egoismului

Apostolul Pavel le scrie filipenilor că fiecare, în smerenie, trebuie să se lepede de egoism, privindu-l pe oricare altul mai presus decât pe el însuşi.

Smerenia împotriva mândriei dispreţuitoare

Văzând că unii se credeau neprihăniţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi, Isus le spune pilda vameşului şi fariseului arătându-le că o rugăciune smerită îndreaptă omul mai mult decât rugăciunea omului corect, dar orgolios, care se îndreptăţeşte pe sine.

Smerenia copiilor

Când apostolii îl întreabă cine este cel mai mare în împărăţia cerurilor, Isus cheamă un copilaş la el, îl pune în mijlocul lor şi îi avertizează că dacă dacă nu se vor întoarce la Dumnezeu şi nu se vor asemăna copiilor, cu niciun chip nu vor intra în împărăţia cerurilor, şi apoi le spune că oricine se va smeri ca acel copilaş va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor.

Smerenia înţeleaptă

Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, Isus le mai spune să prefere locurile mai modeste, ca apoi să fie puşi la locurile mai de cinste; căci acest lucru este mai bun decât să te acoperi de ruşine fiind îndepărtat din locurile dintâi, dacă se întâmplă să vină cineva mai cu vază.

Beneficiile smereniei

Dumnezeu ,,mângâie pe cei smeriţi”. Cei smeriţi capătă har, înţelepciune, cinste şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, bogăţie, slavă, viaţă veşnică , mântuire

Modele de smerenie

Pentru că vede smerenia lui Iosia, împăratul lui Iuda, căruia i se mişcase inima şi care îşi sfâşiase hainele şi plânsese când auzise că poporul va fi pedepsit pentru idolatrie, Dumnezeu amână pedeapsa împotriva lui Israel, care păcătuise prin idolatrie, până după moartea acestuia. Ezra, venit din Babilon, cărturar iscusit în Legea lui Moise, având mâna bună a lui Dumnezeu peste el, îşi propusese să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile. El vesteşte un post de smerire înaintea lui Dumnezeu, înainte de a cere pentru el şi poporul lui o călătorie fericită Ezra se smereşte când aude că poporul, în frunte cu căpeteniile şi dregătorii, încălcaseră porunca lui Dumnezeu de a nu se amesteca cu popoarele anumitor ţări. (canaaniţi, hitiţi, fereziti, iebusiţi, amoniţi, moabiti, egipteni, amoriţi). Psalmistul îşi smerise sufletul cu post şi rugăciuni pe când unii oameni erau bolnavi iar aceştia se ridicaseră apoi ca martori mincinoşi împotriva lui întrebându-l de ceea ce nu ştia, întorcându-i rău pentru bine şi lăsându-i astfel sufletul pustiu. Fecioara Maria spune că duhul i se bucură în Dumnezeu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale (prin alegerea sa ca purtătoare a lui Hristos) şi astfel neamurile o vor chema fericită. Pavel e mulţumit cu ce are, ştiind să trăiască şi smerit, şi în belşug. Proorocul Zaharia arată că Isus vine în Ierusalim ,,neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mânz, pe mânzul unei măgăriţe”. Isus e modelul suprem de smerenie. El îi cheamă pe toţi cei trudiţi şi împovăraţi să înveţe de la el care este blând şi smerit cu inima. Apostolul Pavel arată că ,,Isus S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce. Căci El, în smerenia Lui a permis ca judecata să-I fie luată.

Smerenia, podoaba tuturor

Smerenia să fie podoaba tuturor, apostoli precum Pavel sau oameni obişnuiţi, bărbaţi sau femei, tineri sau nu, bogaţi sau săraci.

Smerenia în fragmente biblice

Apostolul Pavel le scrie filipenilor că fiecare, în smerenie, trebuie să îl privească pe oricare altul mai presus decât pe el însuşi

Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuş.

Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.(Flp2.3-4)

Isus mustră aspru ipocrizia, indiferenţa şi alergarea la slava deşartă a fariseilor şi cărturarilor, arătând atât smerirea ce-i aşteaptă cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită

Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor şi ucenicilor Săi,

a zis: ,,Cărturarii şi Fariseii şed pe scaunul lui Moise.

Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.

Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat, şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte.

Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veştmintelor cu ciucuri lungi;

umblă după locurile dintîi la ospeţe, şi după scaunele dintîi în sinagogi;

le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe, şi să le zică: ,Rabi! Rabi!`

Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sînteţi fraţi.

Şi ,Tată` să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.

Să nu vă numiţi ,Dascăli`; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.

Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.

Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat.(Mt23.12)

Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, Isus le dă o pildă de comportament smerit şi înţelept

Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

,,Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: ,Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat. (Lc14.11)

Isus spune pilda vameşului şi fariseului pentru cei ce credeau că sunt drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi, arătând că rugăciunea smerită îndreaptă omul

9. Către unii care se credeau că sunt drepţi şi priveau cu dispreţ pe ceilalţi, a zis pilda aceasta:

10. Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş.

11. Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş.

12. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.

13. Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.

14. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa. (Lc18.9-14)

Dumnezeu mîngîie pe cei smeriţi

4Am o mare încredere în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sînt plin de mîngîiere, îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre.

5Căci şi după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n'a avut nicio odihnă. Am fost necăjiţi în toate chipurile: de afară lupte, dinlăuntru temeri.

6Dar Dumnezeu, care mîngîie pe cei smeriţi, ne -a mîngîiat prin venirea lui Tit.(2Cor7.6)

Hristos va schimba trupul stării noastre smerite, şi -l va face asemenea trupului slavei Sale la învierea morţilor

17Urmaţi-mă pe mine, fraţilor, şi uitaţi-vă bine la cei ce se poartă după pilda, pe care o aveţi în noi.

18Căci v'am spus de multe ori, şi vă mai spun şi acum, plîngînd: sînt mulţi, cari se poartă ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos.

19Sfîrşitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pîntecele şi slava lor este în ruşinea lor, şi se gîndesc la lucrurile de pe pămînt.

20Dar cetăţenia noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mîntuitor pe Domnul Isus Hristos.

21El va schimba trupul stării noastre smerite, şi -l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Şi supune toate lucrurile.(Flp3.17)

Dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor

1În clipa aceea, ucenicii s'au apropiat de Isus, şi L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?``

2Isus a chemat la El un copilaş, l -a pus în mijlocul lor,

3şi le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

4Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.

5Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine.

6Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adîncul mării.

7Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!

8Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decît să ai două mîni sau două picioare, şi să fii aruncat în focul vecinic.

9Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheenei.

10Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri.

11Fiindcă Fiul omului a venit să mîntuiască ce era pierdut.

12Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită?

13Şi, dacă i se întîmplă s'o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci şi nouă, cari nu se rătăciseră.

14Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi.(Mt18.4)

Pavel e mulţumit cu ce are, ştiind să trăiască şi smerit, şi în belşug

11Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m'am deprins să fiu mulţămit cu starea în care mă găsesc.

12Ştiu să trăiesc smerit, şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m'am deprins să fiu sătul şi flămînd, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă.

13Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.(Col4.12)

O smerenie falsă, omenească

20Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea:

21,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!``

22Toate aceste lucruri, cari pier odată cu întrebuinţarea lor, şi sînt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti,

23au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într'o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sînt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pămînteşti.(Col2.21)

Smerenia ca podoabă

8,,Ţi s'a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul dela tine, decît să faci deptate, să iubeşti mila, şi să umbli smerit cu Dumezeul tău?``(Mica6.8)

Veniţi-vă în fire, şi cercetaţi-vă, neam fără ruşine,

2pînă nu se împlineşte hotărîrea-ca pleava trece vremea-pînă nu vine peste voi mînia aprinsă a Domnului, pînă nu vine peste voi ziua mîniei Domnului!

3Căutaţi pe Domnul, toţi cei smeriţi din ţară, cari împliniţi poruncile Lui! Căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia! Poate că veţi fi cruţaţi în ziua mîniei Domnului.``(Tef2.3)

Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare.

Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v'a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.

Dar mai pe sus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvîrşirii.(Col3.12)

7 Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreuna cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre.

8 Încolo, toţi să fiţi cu aceleiaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi.

9 Nu întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru ocară, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost chemaţi: să moşteniţi binecuvântarea.

10 "Căci cine iubeşte viaţa, şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău, şi buzele de la cuvinte înşelătoare.

11 Să se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea, şi s-o urmărească.

12 Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor. Dar Faţa Domnului este împotriva celor ce fac răul."

13 Şi cine va vă face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine?

14 Chiar dacă aveţi de suferit pentru neprihănire, ferice de voi! "N-aveţi nici o teamă de ei, şi nu va tulburaţi!

15 Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blândeţe şi teamă,

16 având un cuget curat, pentru că cei ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămână de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc de rău.

17 Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binele, decât pentru că faceţi răul.(1Pet3.8)

4 Şi când Se va arăta Păstorul cel mare, veţi căpăta cununa, care nu se poate veşteji, a slavei.

5 Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi, în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci "Dumnezeu stă împotrivă celor mândri, dar celor smeriţi le dă har."

6 Smeriti-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe.(1Pet5.5-6)

Cei smeriţi capătă har, înţelepciune, cinste şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, bogăţie, slavă, viaţă veşnică, mântuire

Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.(Prov3.34)

4Suflete prea curvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.

5Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul, pe care L -a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.

6Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar dă har celor smeriţi.``(Iac4.6)

Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.(Prov11.2)

Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov12.9)-

Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. (Prov15.33)

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. (Prov16.19)-

Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.(Prov18.12) -

Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. (Prov22.4)-

Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. (Prov29.23)

21Împrieteneşte-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea pace; te vei bucura astfel iarăş de fericire.

22Primeşte învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui.

23Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atot puternic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău.

24Aruncă dar aurul în ţărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor!

25Şi atunci Cel Atot puternic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia ta.

26Atunci Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu.

27Îl vei ruga, şi te va asculta, şi îţi vei putea împlini juruinţele.

28Pe ce vei pune mîna îţi va izbuti, pe cărările tale va străluci lumina.

29Vină smerirea, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută pe cel cu ochii plecaţi.

30El va izbăvi chiar şi pe cel vinovat, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor tale.``(Iov22.29)- Elifaz

Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.(Ps18.27)

El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa.(Ps25.9)

Bogatul să se laude cu smerirea lui

9Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.

10Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.

11Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.(Iac1.10)

Fecioara Maria, roaba smerită a lui Dumnezeu

39Maria s'a sculat chiar în zilele acelea, şi a plecat în grabă spre munţi, într'o cetate a lui Iuda.

40A intrat în casa lui Zaharia, şi a urat de bine Elisavetei.

41Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i -a săltat pruncul în pîntece, şi Elisaveta s'a umplut de Duhul Sfînt.

42Ea a strigat cu glas tare: ,,Binecuvîntată eşti tu între femei, şi binecuvîntat este rodul pîntecelui tău.

43Cum mi -a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu?

44Fiindcă iată, cum mi -a ajuns la urechi glasul urării tale, mi -a săltat pruncul în pîntece de bucurie.

45Ferice de aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini.``

46Şi Maria a zis: ,,Sufletul meu măreşte pe Domnul,

47şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mîntuitorul meu,

48pentrucă a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că deacum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită,

49pentrucă Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfînt,

50şi îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.

51El a arătat putere cu braţul Lui; a risipit gîndurile, pe cari le aveau cei mîndri în inima lor.

52A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, şi a înălţat pe cei smeriţi.

53Pe cei flămînzi i -a săturat de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goale.

54A venit în ajutorul robului său Israel, căci Şi -a adus aminte de îndurarea Sa, -

55cum făgăduise părinţilor noştri, -faţă de Avraam şi sămînţa lui în veac.``(Lc1.48)

Isus, model de smerenie

9Saltă de veselie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.

10Voi nimici carăle de război din Efraim, şi caii din Ierusalim, şi arcurile de război vor fi nimicite. El va vesti nemurilor pacea, şi va stăpîni dela o mare la cealaltă, şi dela rîu pînă la marginile pămîntului.(Zah 9.9-10)

28Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

29Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.

30Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.``(Mat11.29)

27Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

28se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.

29Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, şi ajunge carul acesta!``

30Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: ,,Înţelegi tu ce citeşti?``

31Famenul a răspuns: ,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.

32Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;

33în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.``

34Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?``

35Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.

36Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: ,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?``

37Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.``

38A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

39Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,

40Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.(FA8.33)

5Să aveţi în voi gîndul acesta, care era şi în Hristos Isus:

6El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n'a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,

7ci S'a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.

8La înfăţişare a fost găsit ca un om, S'a smerit şi S'a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.

9Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume;

10pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt,

11şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.(Flp2.8)

Smerenia este starea de umilinţă. O persoană umilă, în general, este o persoană nepretenţioasă şi modestă: cineva care nu gândeşte că el sau ea este mai important decât ceilalţi.

În creştinism, umilinţa sau smerenia sunt considerate virtuţi care conţin trei îndemânări:

1. cedarea către Dumnezeu a drepturilor şi proprietăţilor,
2. câştigarea dreptului la ascultare, mai degrabă decât solicitarea lui, şi
3. răspunsul adecvat la mânie când alte persoane violează drepturile personale.

Printre beneficiile smereniei, descrise în Biblie, se găsesc: onoarea, înţelepciunea, viaţa eternă, unitatea şi răsplata în Rai.

Un exemplu biblic se găseşte în Filipeni 2,1-17:

Deci, dacă este vreun îndemn în Hristos, dacă este vreo mângâiere a dragostei, dacă este vreo împărtăşire a Duhului, dacă este vreo milostivire şi îndurare, faceţi-mi bucuria deplină, ca să gândiţi la fel, având aceeaşi iubire, aceleaşi simţiri, aceeaşi cugetare. Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia. Gândul acesta să fie în voi care era şi în Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o ştirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deşertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; Ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. Drept aceea, iubiţii mei, precum totdeauna m-aţi ascultat, nu numai când eram de faţă, ci cu atât mai mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi mântuirea voastră; Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă. Toate să le faceţi fără de cârtire şi fără de îndoială, ca să fiţi fără de prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu neîntinaţi în mijlocul unui neam rău şi stricat şi întru care străluciţi ca nişte luminători în lume, ținând cu putere cuvântul vieţii, spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Şi chiar dacă mi-aş vărsa sângele pentru jertfa şi slujirea credinţei voastre, mă bucur şi vă fericesc pe voi pe toţi.

Surse

• Smerenia - Mândria
• Despre smerenie
• Despre realismul duhovnicesc

• Humility pe Wikipedia

Dan5.20

Dan5.20

Daniel 4.1-37

Mt23.1-12

Flp2.3-4

Lc18.9-14

Mt18.1-4-7

Mt23.12

2Cor7.6

Prov3.34, Iac4.6

Prov11.2

Prov29.23

Ps25.9

Prov12.9, Prov22.4

Prov15.33, Prov18.12, Prov22.4

Prov22.4

Ps18.27, Prov16.19

2Imp22.8-11-19-20, 2Cron34.26

Ezra 7.1-10

Ezra8.18-21

Ezra 9.5

Ps35.13

Lc1.48

Flp4.12

Zah 9.9-10

Mat11.29

Flp2.8

FA8.33

Col3.12, Rom12.16, Efes4.2

FA20.19 2Cor10.1, 2Cor11.7, 2Cor12.21

Mica6.8, Tef2.3

1Pet3.8

1Pet5.5-6

Iac1.10