Macarie I al Ierusalimului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(creare articol)
 
 
(Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
Cel întru [[sfinți]] Părintele nostru '''Macarie I al Ierusalimului''' a fost [[episcop]] al [[Ierusalim]]ului între anii 312 și 334. A fost un puternic oponent al lui [[Arie]] și al [[Arianism|arianismului]]. [[Praznic|Prăznuirea]] lui în [[Biserica Ortodoxă]] se face la [[16 august]] sau, după ''[[Martirologiu|Martirologiul]] roman'', la [[10 martie]]<ref>Părintele Macarie de la Simonos Petras, în ''Sinaxarul'' său notează că Sf. Macarie I al Ierusalimului nu apare în sinaxarele bizantine, dar că este comemorat la mai multe date în diferite [[sinaxar]]e, [[calendar]]e, [[lecționar]]e sau martirologii istorice: 7 februarie, 16 august și 28 octombrie în ''Calendarul georgian de la Ierusalim'' din secolul al X-lea (éd. GARITTE, ''Calendrier'', pp. 153, 165, 304 et 369-370) și la 10 martie în ''Martirologiul roman''. Unele lecționare grecești comemorează la 26 februarie un Macarie al Ierusalimului, fără alte precizări (GARITTE, p. 153, 165).</ref>.
 
 
Our father among the [[saint]]s '''Macarius I of Jerusalem''' was Bishop of Jerusalem from 312 to 334. He was a strong opponent of Arius and [[Arianism]]. His [[feast day]] is [[March 10]].
 
  
 
==Viața==
 
==Viața==
Little of the life of Bp. Macarius is known. According to [[Eusebius of Caesarea]], he became [[bishop]] of Jerusalem in 312. Bp. Macarius took part in the [[First Ecumenical Council|Council at Nicea]] in 325 during which he took a strong stand against the Arian formula, a position noted abusively by Arius in a letter to [[Eusebius of Nicomedia]] <ref>Theodoret, Church History I.4</ref>. St. [[Athanasius of Alexandria|Athanasius]], in one of his speeches against Arianism, refers to Macarius as an example of "the honest and simple style of apostolical men."
+
Se cunosc puține date despre viața Sfântului Macarie. Conform lui [[Eusebiu de Cezareea]], a devenit episcop al Ierusalimului în anul 312. În această calitate, Macarie a luat parte la [[Sinodul I Ecumenic]] din 325, în timpul căruia a luat o poziție puternică împotriva [[arianism]]ului, poziție remarcată abuziv de [[Arie]] într-o scrisoare către [[Eusebiu al Nicomidiei]]<ref>[[Teodoret din Cir]], ''Church History'' I. 4</ref>. Sfântul [[Atanasie al Alexandriei]], într-unul din discursurile sale împotriva arianismului, se referă la Macarie ca un exemplu de „stil cinstit și simplu al oamenilor apostolici”.
 
 
Bp. Macarius' name appears first among the [[bishop]]s from Palestine who subscribed to the acts of the Council of Nicea; Eusebius of Caesarea's name appears fifth. At the council Macarius apparently contended with Eusebius of [[Caesarea]] concerning the rights of their respective [[see]]s as the seventh canon of the council noted, "As custom and ancient tradition show that the bishop of Aelia (Jerusalem) ought to be honored, he shall have precedence: without prejudice, however, to the dignity which belongs to the Metropolis," a vague statement that suggests a compromise.
 
  
St. Theophanes in his ''Chronography'' reported that, at the end of the Council at Nicea, the emperor [[Constantine the Great|Constantine I]] directed Bp. Macarius to search in Jerusalem for the sites of the Savior's [[Passion]] and [[Resurrection]] and for the [[True Cross]]. As confirmation of his direction, excavations in the city began shortly after the council and, contrary to expectations, the monument of our Savior's Resurrection was found under the remains of the temple of Venus. After hearing of the discovery, Constantine directed Macarius to erect a [[church]] (the [[Church of the Holy Sepulchre (Jerusalem)|Holy Sepulchre]]) on the site. Also about 325, St. [[Helen]], the mother of Constantine, was accompanied by Bp. Macarius on her journey to Jerusalem, during which time she discovered the True [[Cross]].  
+
Numele lui Macarie apare primul printre episcopii din [[Palestina]] care au subscris la actele [[Sinodul I Ecumenic|Sinodului de la Niceea]] (numele lui Eusebiu din Cezareea apare al cincilea). La acest [[Sinod Ecumenic]], se pare că Macarie se pare că s-a certat cu Eusebiu de Cezareea din cauza punctelor de vedere diferite referitoare la al șaptelea canon al sinodului: „După cum obiceiul și tradiția antică arată că episcopul Aeliei ([[Ierusalim]]) ar trebui să fie onorat, el va avea prioritate, fără a prejudicia însă demnitatea care aparține Mitropoliei”, o declarație vagă care sugerează un compromis.
  
Sozomen <ref> Sozomen (Church History II.20</ref> relates an attempt by Macarius to have a popular [[priest]] of Jerusalem, Maximus, installed as Bishop of Lydia (Diospolis), but Macarius' plan was forestalled by the people of Jerusalem, who did not want Maximus to leave their city. Maximus would eventual succeed Macarius to the see of Jerusalem.
+
În „Cronografia” sa, Sf. Teofan relatează că, la sfârșitul Sinodului de la Niceea, împăratul [[Constantin cel Mare]] l-a îndemnat pe Macarie să caute în Ierusalim locurile legate de Patimile și [[Învierea Domnului|Învierea Mântuitorului]], precum și [[Crucea cea Adevărată|Adevărata Cruce]]. Ca urmare, săpăturile în Ierusalim  au început la scurt timp după terminarea lucrărilor Sinodului de la Niceea și, contrar așteptărilor, locul Învierii Mântuitorului nostru a fost găsit sub rămășițele templului roman al zeiței Venus. După ce a auzit de această descoperire, Constantin l-a îndrumat pe Macarie să ridice chiar pe acel amplasament o [[Biserică#Biserica – locaș de rugăciune|biserică]] ([[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)|Biserica Sfântului Mormânt]]). Tot în acea perioadă, după anul 325, Sf. [[Elena Împărăteasa]], mama lui Constantin, a fost însoțită de Macarie în călătoria ei la Ierusalim, atunci când a descoperit [[Crucea cea Adevărată]].
  
Bp. Macarius most probably reposed in 334, as [[Maximus III of Jerusalem|Maximus III]], his successor, was present at the Council of Tyre in 335.
+
[[Sozomen]]<ref>[[Sozomen]], ''Church History'' II. 20</ref> relatează o încercare a lui Macarie de a instala un [[preot]] popular din Ierusalim, Maximus, ca episcop de [[Lida]] (sau Diospolis, actualul oraș Lod din Israel), dar planul lui Macarie a fost respins de locuitorii Ierusalimului, care nu voiau ca Maximus să părăsească orașul. Mai târziu, după trecerea la cele veșnice a Sfântului Macarie în anul 334, acest Maximus i-a urmat lui Macarie ca episcop al Ierusalimului ([[Maxim al III-lea al Ierusalimului|Maxim al III-lea]]: 334–350).
  
==Referințe==
+
==Note==
 
<references/>
 
<references/>
  
{{start box}}
+
==A se vedea și==
{{succession|
+
* [[Biserica Nașterii Domnului (Betleem)]]
before=Ermon|
+
* [[Biserica Sfântului Mormânt (Ierusalim)]]
title=[[List of Patriarchs of Jerusalem|Bishop of Jerusalem]]|
 
years= 312-334 |
 
after=[[Maximus III of Jerusalem|Maximus III]]}}
 
{{end box}}
 
  
==Izvoare==
+
==Surse==
 
*[http://www.newadvent.org/cathen/09482a.htm  Macarius]  
 
*[http://www.newadvent.org/cathen/09482a.htm  Macarius]  
 
*[[Wikipedia:Macarius of Jerusalem]]
 
*[[Wikipedia:Macarius of Jerusalem]]
 +
*Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 
*[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf202.iii.vii.xx.html  Maximus, who succeeded Macarius in the See of Jerusalem.]
 
*[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf202.iii.vii.xx.html  Maximus, who succeeded Macarius in the See of Jerusalem.]
 
*[http://www.svspress.com/product_info.php?products_id=3597  Macarius of Jerusalem: Letter to the Armenians, AD 335]
 
*[http://www.svspress.com/product_info.php?products_id=3597  Macarius of Jerusalem: Letter to the Armenians, AD 335]
 +
 +
 +
{{start box}}
 +
{{succesiune|
 +
înainte=Ermon|
 +
titlu=[[Listă a patriarhilor Ierusalimului|Episcop al Ierusalimului]]|
 +
ani= 312–334 |
 +
după=[[Maxim al III-lea al Ierusalimului|Maxim al III-lea]]}}
 +
{{end box}}
  
 
[[Categorie:Sfinți]]
 
[[Categorie:Sfinți]]
[[Categorie:Sfinți bizantini]]
 
 
[[Category:Episcopi]]
 
[[Category:Episcopi]]
 +
[[Categorie:Patriarhi ai Ierusalimului]]
  
 
[[en:Macarius I of Jerusalem]]
 
[[en:Macarius I of Jerusalem]]

Versiunea curentă din 1 iunie 2026 21:58

Cel întru sfinți Părintele nostru Macarie I al Ierusalimului a fost episcop al Ierusalimului între anii 312 și 334. A fost un puternic oponent al lui Arie și al arianismului. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 16 august sau, după Martirologiul roman, la 10 martie[1].

Viața

Se cunosc puține date despre viața Sfântului Macarie. Conform lui Eusebiu de Cezareea, a devenit episcop al Ierusalimului în anul 312. În această calitate, Macarie a luat parte la Sinodul I Ecumenic din 325, în timpul căruia a luat o poziție puternică împotriva arianismului, poziție remarcată abuziv de Arie într-o scrisoare către Eusebiu al Nicomidiei[2]. Sfântul Atanasie al Alexandriei, într-unul din discursurile sale împotriva arianismului, se referă la Macarie ca un exemplu de „stil cinstit și simplu al oamenilor apostolici”.

Numele lui Macarie apare primul printre episcopii din Palestina care au subscris la actele Sinodului de la Niceea (numele lui Eusebiu din Cezareea apare al cincilea). La acest Sinod Ecumenic, se pare că Macarie se pare că s-a certat cu Eusebiu de Cezareea din cauza punctelor de vedere diferite referitoare la al șaptelea canon al sinodului: „După cum obiceiul și tradiția antică arată că episcopul Aeliei (Ierusalim) ar trebui să fie onorat, el va avea prioritate, fără a prejudicia însă demnitatea care aparține Mitropoliei”, o declarație vagă care sugerează un compromis.

În „Cronografia” sa, Sf. Teofan relatează că, la sfârșitul Sinodului de la Niceea, împăratul Constantin cel Mare l-a îndemnat pe Macarie să caute în Ierusalim locurile legate de Patimile și Învierea Mântuitorului, precum și Adevărata Cruce. Ca urmare, săpăturile în Ierusalim au început la scurt timp după terminarea lucrărilor Sinodului de la Niceea și, contrar așteptărilor, locul Învierii Mântuitorului nostru a fost găsit sub rămășițele templului roman al zeiței Venus. După ce a auzit de această descoperire, Constantin l-a îndrumat pe Macarie să ridice chiar pe acel amplasament o biserică (Biserica Sfântului Mormânt). Tot în acea perioadă, după anul 325, Sf. Elena Împărăteasa, mama lui Constantin, a fost însoțită de Macarie în călătoria ei la Ierusalim, atunci când a descoperit Crucea cea Adevărată.

Sozomen[3] relatează o încercare a lui Macarie de a instala un preot popular din Ierusalim, Maximus, ca episcop de Lida (sau Diospolis, actualul oraș Lod din Israel), dar planul lui Macarie a fost respins de locuitorii Ierusalimului, care nu voiau ca Maximus să părăsească orașul. Mai târziu, după trecerea la cele veșnice a Sfântului Macarie în anul 334, acest Maximus i-a urmat lui Macarie ca episcop al Ierusalimului (Maxim al III-lea: 334–350).

Note

  1. Părintele Macarie de la Simonos Petras, în Sinaxarul său notează că Sf. Macarie I al Ierusalimului nu apare în sinaxarele bizantine, dar că este comemorat la mai multe date în diferite sinaxare, calendare, lecționare sau martirologii istorice: 7 februarie, 16 august și 28 octombrie în Calendarul georgian de la Ierusalim din secolul al X-lea (éd. GARITTE, Calendrier, pp. 153, 165, 304 et 369-370) și la 10 martie în Martirologiul roman. Unele lecționare grecești comemorează la 26 februarie un Macarie al Ierusalimului, fără alte precizări (GARITTE, p. 153, 165).
  2. Teodoret din Cir, Church History I. 4
  3. Sozomen, Church History II. 20

A se vedea și

Surse

Legături externe


Casetă de succesiune:
Macarie I al Ierusalimului
Precedat de:
Ermon
Episcop al Ierusalimului
312–334
Urmat de:
Maxim al III-lea