Grigorie Teologul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Iconografie)
m (Adăugare categorie „Educație”)
 
(Nu s-au afișat 13 versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Sfinti
 
{{Sfinti
|nume= Sfântul Ierarh Grigorie Teologul
+
|nume= Sfântul Ierarh<br>Grigorie Teologul
|Imagine=[[Imagine:Gregory the Theologian.jpg|300 px|Sf. Grigorie Teologul]]
+
|Imagine=[[Imagine:Gregory the Theologian.jpg|250 px|Sf. Grigorie Teologul]]
 
|nastere= 329
 
|nastere= 329
 
|adormire= 25 ianuarie 390
 
|adormire= 25 ianuarie 390
 
|localizare= Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia)
 
|localizare= Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia)
|recunoastere= Patriarhia ecumenică
+
|recunoastere= pan-ortodoxă
 
|etnie=
 
|etnie=
|tip= Sfânt părinte, teolog, cuvios, ierarh
+
|tip= [[Sfinții Părinți|Sfânt Părinte]], [[teolog]], [[cuvios]], [[ierarh]]
 
|canonizare=  
 
|canonizare=  
|calendar= [[25 ianuarie]] şi [[30 ianuarie]]
+
|calendar= [[25 ianuarie]] și [[30 ianuarie]]
 
|biserici= Biserica Ortodoxă din Schiedam, Olanda
 
|biserici= Biserica Ortodoxă din Schiedam, Olanda
 
|site=
 
|site=
|}}
+
|}}'''Sfântul Ierarh [[Grigorie]] Teologul''' (329-390), cunoscut și ca '''Grigorie de Nazianz''', a fost un mare sfânt părinte și învățător al Bisericii. [[Praznic|Prăznuirea]] lui se face pe [[25 ianuarie]], iar la [[19 ianuarie]] se prăznuiește aducerea moaștelor sale în biserica Sfinților Apostoli din [[Constantinopol]]. De asemenea, pe [[30 ianuarie]], la praznicul [[Sfinții Trei Ierarhi|Sfinților Trei Ierarhi]], și sfântul Grigorie Teologul este comemorat de Biserică, împreună cu sfinții [[Vasile cel Mare]] și [[Ioan Gură de Aur]].
  
<b>Sfântul Ierarh Grigorie Teologul</b> (329-390), cunoscut şi ca '''Grigorie de Nazianz''', a fost un mare sfânt părinte şi învăţător al Bisericii. [[Prăznuire]]a lui se face pe [[25 ianuarie]], iar la [[19 ianuarie]] se prăznuieşte aducerea moaştelor sale în biserica Sfinţilor Apostoli din [[Constantinopol]]. De asemenea, pe [[30 ianuarie]], la praznicul [[Sfinţii Trei Ierarhi|Sfinţilor Trei Ierarhi]], şi sfântul Grigorie Teologul este comemorat de Biserică, împreună cu sfinţii [[Vasile cel Mare]] şi [[Ioan Gură de Aur]].
+
==Viața==
 +
S-a născut la Arianz / Arianzus, în Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu departe de Nazianz. Tatăl său, după ce s-a convertit la creștinism, a intrat mai târziu în [[monahism]], devenind apoi [[episcop]]ul Grigorie Nazianzul (este prăznuit la [[1 ianuarie]]), iar mama lui a devenit mai târziu [[monah]]ia Nona (prăznuită la [[5 august]]).
  
==Viaţa==
+
Învățăturile elementare Sf. Grigorie le primește în casa părintească, în Arianz, apoi studiile mai înalte le face la școala din [[Cezareea Capadociei]], unde cunoaște pe viitorul său prieten, Vasile. De aici trece în [[Cezareea Palestinei]], bogată prin biblioteca și amintirile unul alt mare scriitor creștin, [[Origen]], apoi studiază la Alexandria și, în sfârșit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9 ani, până în anul 358 sau 359 și va studia gramatica, retorica, matematica, filozofia și poezia. Tot aici leagă o strânsă prietenie cu Sf. [[Vasile cel Mare]], prietenie ce va dura până la moarte. Pe lângă studiile profane, a folosit timpul și pentru a cerceta și aprofunda adevărurile [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]].
  
S-a născut la Arianz / Arianzus, în Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu departe de Nazianz. Tatăl său, după ce s-a convertit la creştinism, a intrat mai târziu în [[monahism]], devenind apoi [[episcop]]ul Grigorie de Nazianz (este prăznuit la [[1 ianuarie]]), iar mama lui a devenit mai târziu [[monah]]ia Nona (prăznuită la [[5 august]]).
+
De la Atena pleacă la [[Constantinopol]], unde îl întâlnește pe fratele său, Cezar, care practica medicina, plecând amândoi spre Nazianz. Aici va primi [[botezul]] creștin, după care se dedică [[Asceza|vieții ascetice]], retrăgându-se pe malul râului Iris, unde ducea [[Isihasm|viață retrasă]] și prietenul său, Sf. Vasile. În acest loc, departe de zgomotul vieții lumești, în liniștea singurătății, unde sufletul lor se simțea mai aproape de [[Dumnezeu]], practicau asceza și studiau Sfintele Scripturi și alte scrieri creștine. Aici lucrează cu prietenul său la alcătuirea primei [[Filocalia|filocalii]] (conținând scrieri ale lui [[Origen]]).
  
Învăţăturile elementare Sf. Grigorie le primeşte în casa părintească, în Arianz, apoi studiile mai înalte le face la şcoala din Cezareea Capadociei, unde cunoaşte pe viitorul său prieten, Vasile. De aici trece în Cezareea Palestinei, bogată prin biblioteca şi amintirile unul alt mare scriitor creştin, [[Origen]], apoi studiază la Alexandria şi, în sfârşit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9 ani, până în anul 358 sau 359 şi va studia gramatica, retorica, matematica, filozofia şi poezia. Tot aici leagă o strânsă prietenie cu Sf. [[Vasile cel Mare]], prietenie ce va dura până la moarte. Pe lângă studiile profane, a folosit timpul şi pentru a cerceta şi aprofunda adevărurile [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]].
+
În anul 362, la dorința comunității creștine din Nazianz, dar contrar voii sale, a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] de tatăl său. Simțind că această sarcină îi era prea grea, a fugit la prietenul său, Sfântul Vasile, aflat  la [[mănăstire]], dar nu peste mult timp s-a întors la tatăl său, în Nazianz, pentru a-l ajuta la păstorirea [[eparhie]]i acestuia. În anii 363–364, eparhia era tulburată de [[Erezie|erezii]]. Sfântul Grigorie l-a ajutat pe tatăl său să restabilească unitatea fermă în Ortodoxie.
 
 
De la Atena pleacă la [[Constantinopol]], unde îl întâlneşte pe fratele său, Cezar, care practica medicina, plecând amândoi spre Nazianz. Aici va primi [[botezul]] creştin, după care se dedică [[Asceza|vieţii ascetice]], retrăgându-se pe malul râului Iris, unde ducea [[Isihasm|viaţă retrasă]] şi prietenul său, Sf. Vasile. În acest loc, departe de zgomotul vieţii lumeşti, în liniştea singurătăţii, unde sufletul lor se simţea mai aproape de [[Dumnezeu]], practicau asceza şi studiau Sfintele Scripturi şi alte scrieri creştine. Aici lucrează cu prietenul său la alcătuirea primei [[Filocalia|filocalii]] (conţinând scrieri ale lui Origen).
 
 
 
În anul 362, la dorinţa comunităţii creştine din Nazianz, dar contrar voii sale, a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[preot]] de tatăl său. Simţind că această sarcină îi era prea grea, a fugit la prietenul său, Sfântul Vasile, aflat  la [[mănăstire]], dar nu peste mult timp s-a întors la tatăl său, în Nazianz, pentru a-l ajuta la păstorirea [[eparhie]]i acestuia. În anii 363–364, eparhia era tulburată de [[Erezie|erezii]]. Sfântul Grigorie l-a ajutat pe tatăl său să restabilească unitatea fermă în Ortodoxie.
 
  
 
În anul 370, Sfântul Vasile cel Mare a fost ales [[Arhiepiscop]] al [[Cezareea Capadociei|Cezareei]], iar în anul 372, Sfântul Grigorie a fost ales episcop de Nazianz.
 
În anul 370, Sfântul Vasile cel Mare a fost ales [[Arhiepiscop]] al [[Cezareea Capadociei|Cezareei]], iar în anul 372, Sfântul Grigorie a fost ales episcop de Nazianz.
  
În anul 379, chemat stăruitor de comunitatea ortodoxă din Constantinopol, a mers în capitală pentru întărirea dreptei credinţe. În anul 381 a participat la [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]], ţinut la Constantinopol. Acolo, s-a opus ereziei [[arianism|ariene]], a susţinut dubla natură, dumnezeiască şi umană a lui [[Iisus Hristos]], precum şi misterul [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], inexplicabil pe cale raţională.  
+
În anul 379, chemat stăruitor de comunitatea ortodoxă din Constantinopol, a mers în capitală pentru întărirea dreptei credințe. În anul 381 a participat la [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]], ținut la Constantinopol. Acolo, s-a opus ereziei [[arianism|ariene]], a susținut dubla natură, dumnezeiască și umană a lui [[Iisus Hristos]], precum și misterul [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], inexplicabil pe cale rațională.  
  
 
După încheierea lucrărilor sfântului sinod, Sf. Grigorie s-a întors la Nazianz. În anul 383 s-a retras la casa sa natală, dedicându-se scrisului, până la trecea sa către Domnul. A murit probabil la 389 sau 390, in vârstă de aproximativ 60 de ani.
 
După încheierea lucrărilor sfântului sinod, Sf. Grigorie s-a întors la Nazianz. În anul 383 s-a retras la casa sa natală, dedicându-se scrisului, până la trecea sa către Domnul. A murit probabil la 389 sau 390, in vârstă de aproximativ 60 de ani.
  
Numele de ''[[Teolog]]ul'' i s-a atribuit în special datorită celor "Cinci Cuvântări Teologice" ținute la Constantinopol. Ele expun şi apără învăţătura despre [[Sfânta Treime]].
+
Numele de ''[[Teolog]]ul'' i s-a atribuit în special datorită celor "Cinci Cuvântări Teologice" ținute la Constantinopol. Ele expun și apără învățătura despre [[Sfânta Treime]].
  
Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sf. Grigorie Teologul de două ori pe an: singur la 25 ianuarie şi împreună cu Sfinţii Vasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur la 30 ianuarie.
+
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sf. Grigorie Teologul de două ori pe an: singur la 25 ianuarie și împreună cu Sfinții Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur la 30 ianuarie.
  
==Moaşte==
+
==Moaște==
Moaştele Sfântului Părinte Ierarh Grigore Teologul (fragment din craniu) se păstrează la mănăstirea Slatina, ctitoria lui  Alexandru Lăpuşneanu.
+
[[Moaște]]le Sfântului Părinte Ierarh Grigore Teologul se află în mai multe locuri ale creștinătății. Un fragment din craniu se păstrează la [[mănăstire]]a Slatina, ctitoria lui  Alexandru Lăpușneanu.
  
 
==Scrieri==
 
==Scrieri==
 
*45 de ''Cuvântări teologice'', dintre care:
 
*45 de ''Cuvântări teologice'', dintre care:
 
**două cuvântări împotriva împăratului [[Iulian Apostatul]]
 
**două cuvântări împotriva împăratului [[Iulian Apostatul]]
**cinci cuvântări teologice definind învăţătura despre Sfânta Treime
+
**cinci cuvântări teologice definind învățătura despre Sfânta Treime
  
*numeroase ''[[Imn]]e teologice'' (publicate în limba română de [http://www.ftoub.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=127&Itemid=58 Adrian Marinescu])
+
*numeroase ''[[Imn]]e teologice'' (publicate în [[limba română]] de [http://www.ftoub.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=127&Itemid=58 Adrian Marinescu])
 
*''scrisori''
 
*''scrisori''
 
*o tragedie: ''Patima lui Hristos''.
 
*o tragedie: ''Patima lui Hristos''.
Linia 53: Linia 50:
 
==Imnografie==
 
==Imnografie==
 
[[Tropar]], [[glas]]ul 1:
 
[[Tropar]], [[glas]]ul 1:
:Fluierul cel păstoresc al [[Teologie]]i tale a biruit trâmbiţele ritorilor; că ţie, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, ți s-au adăugat şi frumuseţile Cuvântului. Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.
+
:Fluierul cel păstoresc al [[Teologie]]i tale a biruit trâmbițele ritorilor; că ție, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, ți s-au adăugat și frumusețile Cuvântului. Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.
  
 
[[Condac]], glasul al 3-lea:
 
[[Condac]], glasul al 3-lea:
:Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, încurcăturile ritorilor dezlegând, mărite, ai împodobit Biserica cu veşmântul Ortodoxiei, cel ţesut de sus; pe care şi purtându-l, strigă împreună cu noi, fiii tăi: bucură-te, părinte, mintea cea preaînaltă a Teologiei.
+
:Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, încurcăturile ritorilor dezlegând, mărite, ai împodobit Biserica cu veșmântul Ortodoxiei, cel țesut de sus; pe care și purtându-l, strigă împreună cu noi, fiii tăi: bucură-te, părinte, mintea cea preaînaltă a Teologiei.
  
 
==Iconografie==
 
==Iconografie==
 
 
''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000, pp. 151, 196, 198, 199, 210, 219, 239) arată că Sf. Grigorie Teologul poate fi reprezentat astfel:
 
''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000, pp. 151, 196, 198, 199, 210, 219, 239) arată că Sf. Grigorie Teologul poate fi reprezentat astfel:
  
*ic de statură, palid (gălbui) la față, cu figură veselă, nările late, cu sprâncenele drepte, "căutătură blândă și drăgălașă", barbă deasă și lată, nu prea lungă, "bine întocmită și împrejur afumată", bătrân, pleșuv și cărunt, în veșminte episcopale. Zice: "Dumnezeule cel Sfânt, Carele întru [[Sfinți]] Te odihnești, Cela ce cu glas întreit sfânt ești lăudat de serafimi [și mărit de heruvimi]...". Sau o zicere "cuvioșească": "De te-ai pus păstor peste turma cea cuvântătoare, să fii drept, smerit, cu dragoste și blând, căci așa o vei înmulți întru Domnul".
+
*Mic de statură, palid (gălbui) la față, cu figură veselă, nările late, cu sprâncenele drepte, "căutătură blândă și drăgălașă", barbă deasă și lată, nu prea lungă, "bine întocmită și împrejur afumată", bătrân, pleșuv și cărunt, în veșminte episcopale. Zice: "Dumnezeule cel Sfânt, Carele întru [[Sfinți]] Te odihnești, Cela ce cu glas întreit sfânt ești lăudat de serafimi [și mărit de heruvimi]...". Sau o zicere "cuvioșească": "De te-ai pus păstor peste turma cea cuvântătoare, să fii drept, smerit, cu dragoste și blând, căci așa o vei înmulți întru Domnul".
 
*Este adesea zugrăvit, mai ales pentru pomenirea din [[30 ianuarie]], împreună cu Sfinții [[Vasile cel Mare]] și [[Ioan Gură de Aur]].
 
*Este adesea zugrăvit, mai ales pentru pomenirea din [[30 ianuarie]], împreună cu Sfinții [[Vasile cel Mare]] și [[Ioan Gură de Aur]].
 
*Mai este zugrăvit la [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]], între ierarhii prezenți acolo, precum Sf. [[Chiril al Ierusalimului]], [[Timotei al Alexandriei]], [[Meletie al Antiohiei]], [[Damasus I al Romei|Damasus, papa Romei]], scriind [[Crezul]], de la: "Și întru [[Duhul Sfânt]]..."
 
*Mai este zugrăvit la [[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]], între ierarhii prezenți acolo, precum Sf. [[Chiril al Ierusalimului]], [[Timotei al Alexandriei]], [[Meletie al Antiohiei]], [[Damasus I al Romei|Damasus, papa Romei]], scriind [[Crezul]], de la: "Și întru [[Duhul Sfânt]]..."
Linia 68: Linia 64:
  
 
==Surse==
 
==Surse==
*''Din învăţătura [[Sfinţii Părinţi|sfinţilor părinţi]]'', Editura Bizantină
+
*''Din învățătura [[Sfinții Părinți|sfinților părinți]]'', Editura Bizantină
*''Credinţă ortodoxă şi viaţă creştină'', editată de Mitropolia Transilvaniei, 1992
+
*''Credință ortodoxă și viață creștină'', editată de Mitropolia Transilvaniei, 1992
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 
*[http://www.nistea.com/grigorie_teologhisire.htm Cuvânt despre teologhisire] - fragment din Întâia cuvântare teologică (Cuvântul 27), 3, în două traduceri diferite.
 
*[http://www.nistea.com/grigorie_teologhisire.htm Cuvânt despre teologhisire] - fragment din Întâia cuvântare teologică (Cuvântul 27), 3, în două traduceri diferite.
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/04/4e_sfantul_grigorie_teologul_despre_parintii_si_fratii_sai.html Sfântul Grigorie Teologul despre părinţii şi fraţii săi] - un articol de Prof. Adrian N. Popescu, în: "Glasul Bisericii" nr. 1-2/2000, pag. 85-92.
+
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/04/4e_sfantul_grigorie_teologul_despre_parintii_si_fratii_sai.html Sfântul Grigorie Teologul despre părinții și frații săi] - un articol de Prof. Adrian N. Popescu, în: "Glasul Bisericii" nr. 1-2/2000, pag. 85-92.
 +
* [http://ziarullumina.ro/vietile-sfintilor/sfantul-grigorie-teologul-si-povestit-viata-poeme Sfântul Grigorie Teologul și-a povestit viața în poeme], 25 ianuarie 2011, Alexandru Briciu, ''Ziarul Lumina''
 +
* [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-capadocieni/sfintii-parinti-capadocieni-premiantii-antichitatii-crestine Sfinții Părinți Capadocieni, premianții Antichității creștine], 25 octombrie 2009, Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, ''Ziarul Lumina''
 +
* [http://ziarullumina.ro/anul-sfintilor-capadocieni/problema-cunoasterii-teologia-sfantului-grigorie-de-nazianz Problema cunoașterii, în teologia Sfântului Grigorie de Nazianz], 7 iunie 2009, Prof. Univ. Dr. Remus Rus, ''Ziarul Lumina''
  
  
Linia 79: Linia 78:
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
 
   înainte=[[Maxim Cinicul|Maxim I]]|
 
   înainte=[[Maxim Cinicul|Maxim I]]|
   titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Arhiepiscop de Constantinopol]]|
+
   titlu=[[Listă a patriarhilor de Constantinopol|Arhiepiscop al Constantinopolului]]|
 
   ani=379&ndash;381|
 
   ani=379&ndash;381|
   după=[[Nectarie de Constantinopol|Nectarie]]}}
+
   după=[[Nectarie al Constantinopolului|Nectarie]]}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
  
[[Categorie:Sfinţi Părinţi|Grigorie Teologul]]
+
 
 +
[[Categorie:Sfinți Părinți|Grigorie Teologul]]
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Teologi]]
 
[[Categorie:Teologi]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Constantinopolului]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Constantinopolului]]
 +
[[Categorie:Educație]]
  
 
[[en:Gregory the Theologian]]
 
[[en:Gregory the Theologian]]
 
[[fr:Grégoire le Théologien]]
 
[[fr:Grégoire le Théologien]]
 +
[[pt:Gregório, o Teólogo]]
 
[[mk:Свети Григориј Богослов]]
 
[[mk:Свети Григориј Богослов]]

Versiunea curentă din 9 august 2024 19:55

Sfântul Ierarh
Grigorie Teologul
Sf. Grigorie Teologul
Date personale
Naștere 329
Mutare la Domnul (†) 25 ianuarie 390
Localizare Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia)
Naționalitate
Date cult
Tip Sfânt Părinte, teolog, cuvios, ierarh
Data canonizării
Prăznuire la data de 25 ianuarie și 30 ianuarie
Proclamare pan-ortodoxă
Biserici patronate Biserica Ortodoxă din Schiedam, Olanda

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390), cunoscut și ca Grigorie de Nazianz, a fost un mare sfânt părinte și învățător al Bisericii. Prăznuirea lui se face pe 25 ianuarie, iar la 19 ianuarie se prăznuiește aducerea moaștelor sale în biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. De asemenea, pe 30 ianuarie, la praznicul Sfinților Trei Ierarhi, și sfântul Grigorie Teologul este comemorat de Biserică, împreună cu sfinții Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur.

Viața

S-a născut la Arianz / Arianzus, în Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu departe de Nazianz. Tatăl său, după ce s-a convertit la creștinism, a intrat mai târziu în monahism, devenind apoi episcopul Grigorie Nazianzul (este prăznuit la 1 ianuarie), iar mama lui a devenit mai târziu monahia Nona (prăznuită la 5 august).

Învățăturile elementare Sf. Grigorie le primește în casa părintească, în Arianz, apoi studiile mai înalte le face la școala din Cezareea Capadociei, unde cunoaște pe viitorul său prieten, Vasile. De aici trece în Cezareea Palestinei, bogată prin biblioteca și amintirile unul alt mare scriitor creștin, Origen, apoi studiază la Alexandria și, în sfârșit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9 ani, până în anul 358 sau 359 și va studia gramatica, retorica, matematica, filozofia și poezia. Tot aici leagă o strânsă prietenie cu Sf. Vasile cel Mare, prietenie ce va dura până la moarte. Pe lângă studiile profane, a folosit timpul și pentru a cerceta și aprofunda adevărurile Sfintei Scripturi.

De la Atena pleacă la Constantinopol, unde îl întâlnește pe fratele său, Cezar, care practica medicina, plecând amândoi spre Nazianz. Aici va primi botezul creștin, după care se dedică vieții ascetice, retrăgându-se pe malul râului Iris, unde ducea viață retrasă și prietenul său, Sf. Vasile. În acest loc, departe de zgomotul vieții lumești, în liniștea singurătății, unde sufletul lor se simțea mai aproape de Dumnezeu, practicau asceza și studiau Sfintele Scripturi și alte scrieri creștine. Aici lucrează cu prietenul său la alcătuirea primei filocalii (conținând scrieri ale lui Origen).

În anul 362, la dorința comunității creștine din Nazianz, dar contrar voii sale, a fost hirotonit preot de tatăl său. Simțind că această sarcină îi era prea grea, a fugit la prietenul său, Sfântul Vasile, aflat la mănăstire, dar nu peste mult timp s-a întors la tatăl său, în Nazianz, pentru a-l ajuta la păstorirea eparhiei acestuia. În anii 363–364, eparhia era tulburată de erezii. Sfântul Grigorie l-a ajutat pe tatăl său să restabilească unitatea fermă în Ortodoxie.

În anul 370, Sfântul Vasile cel Mare a fost ales Arhiepiscop al Cezareei, iar în anul 372, Sfântul Grigorie a fost ales episcop de Nazianz.

În anul 379, chemat stăruitor de comunitatea ortodoxă din Constantinopol, a mers în capitală pentru întărirea dreptei credințe. În anul 381 a participat la al doilea Sinod Ecumenic, ținut la Constantinopol. Acolo, s-a opus ereziei ariene, a susținut dubla natură, dumnezeiască și umană a lui Iisus Hristos, precum și misterul Sfintei Treimi, inexplicabil pe cale rațională.

După încheierea lucrărilor sfântului sinod, Sf. Grigorie s-a întors la Nazianz. În anul 383 s-a retras la casa sa natală, dedicându-se scrisului, până la trecea sa către Domnul. A murit probabil la 389 sau 390, in vârstă de aproximativ 60 de ani.

Numele de Teologul i s-a atribuit în special datorită celor "Cinci Cuvântări Teologice" ținute la Constantinopol. Ele expun și apără învățătura despre Sfânta Treime.

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sf. Grigorie Teologul de două ori pe an: singur la 25 ianuarie și împreună cu Sfinții Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur la 30 ianuarie.

Moaște

Moaștele Sfântului Părinte Ierarh Grigore Teologul se află în mai multe locuri ale creștinătății. Un fragment din craniu se păstrează la mănăstirea Slatina, ctitoria lui Alexandru Lăpușneanu.

Scrieri

  • 45 de Cuvântări teologice, dintre care:
    • două cuvântări împotriva împăratului Iulian Apostatul
    • cinci cuvântări teologice definind învățătura despre Sfânta Treime

Citate

"Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi."

Imnografie

Tropar, glasul 1:

Fluierul cel păstoresc al Teologiei tale a biruit trâmbițele ritorilor; că ție, celui ce ai încercat adâncurile Duhului, ți s-au adăugat și frumusețile Cuvântului. Ci roagă pe Hristos Dumnezeu, părinte Grigorie, să mântuiască sufletele noastre.

Condac, glasul al 3-lea:

Cu limba ta cea de Dumnezeu grăitoare, încurcăturile ritorilor dezlegând, mărite, ai împodobit Biserica cu veșmântul Ortodoxiei, cel țesut de sus; pe care și purtându-l, strigă împreună cu noi, fiii tăi: bucură-te, părinte, mintea cea preaînaltă a Teologiei.

Iconografie

Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, pp. 151, 196, 198, 199, 210, 219, 239) arată că Sf. Grigorie Teologul poate fi reprezentat astfel:

  • Mic de statură, palid (gălbui) la față, cu figură veselă, nările late, cu sprâncenele drepte, "căutătură blândă și drăgălașă", barbă deasă și lată, nu prea lungă, "bine întocmită și împrejur afumată", bătrân, pleșuv și cărunt, în veșminte episcopale. Zice: "Dumnezeule cel Sfânt, Carele întru Sfinți Te odihnești, Cela ce cu glas întreit sfânt ești lăudat de serafimi [și mărit de heruvimi]...". Sau o zicere "cuvioșească": "De te-ai pus păstor peste turma cea cuvântătoare, să fii drept, smerit, cu dragoste și blând, căci așa o vei înmulți întru Domnul".
  • Este adesea zugrăvit, mai ales pentru pomenirea din 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Vasile cel Mare și Ioan Gură de Aur.
  • Mai este zugrăvit la al doilea Sinod Ecumenic, între ierarhii prezenți acolo, precum Sf. Chiril al Ierusalimului, Timotei al Alexandriei, Meletie al Antiohiei, Damasus, papa Romei, scriind Crezul, de la: "Și întru Duhul Sfânt..."
  • La zugrăvirea trapezei mănăstirii, pe registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, spre sud, împreună cu Sfinții Ierarhi Vasile cel Mare și Nicolae al Mirelor; Sf. Grigorie zice: "Păstrător al turmei celei cuvântătoare făcându-te, să fii simplu, blând, smerit și bun, pentru că așa o vei înmulți pe ea întru Domnul".

Surse

  • Din învățătura sfinților părinți, Editura Bizantină
  • Credință ortodoxă și viață creștină, editată de Mitropolia Transilvaniei, 1992

Legături externe


Casetă de succesiune:
Grigorie Teologul
Precedat de:
Maxim I
Arhiepiscop al Constantinopolului
379–381
Urmat de:
Nectarie