OrthodoxWiki:Cafenea

Bine aţi venit în cafenea! Cafeneaua este un loc unde se discută, tot ceea ce este dorit sau necesar, de preferinţă într-o atmosferă agreabilă.

Putem începe a discuta aci lucrurile necesare acestui stadiu de dezvoltare a proiectului.

Reguli pentru buna rânduială:

1. Nu uitaţi să vă semnaţi cu 4 tilde: ~~~~;
2. Puneţi noile discuţii la sfârşitul paginii, nu la început, mesajul dvs cu titlu cam aşa: ==Titlu==.

OrthodoxWiki:Cafenea/Arhive

Diacritice

Iertati ignoranta, dar ce facem cu diacriticele, de exemplu? Care e solutia pentru a le introduce direct si a nu reveni asupra paginilor? Eu am revenit asupra catorva pagini ca sa mai pun din ele, dar cu copy/paste pe litera: e obositor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice asta zice wikipedia despre diacritice. N-ar trebui sa preluam si noi asta ca atare? Kamasarye 26 noiembrie 2006 13:35 (PST)

Ai perfectă dreptate. Eu uneori merg repede pentru ca să fac articole pe care alţii nu le-ar putea face aşa de uşor. Totuşi, îmi propun să revin cu corecturi. Iertare. Voi face nişte banere zilele astea, care să fie puse pe articolele fără diacritice sau incomplete etc... - Inistea 29 noiembrie 2006 03:48 (PST)

Doamne ajuta Nici pagina creata de mine nu are diacritice, sper sa nu fie ceva grav. sunt eu incepator in a utiliza ortodoxwiki, dar imi doresc sa particip la acest proiect. arthasfleo 6 decembrie 2006

Ideal este să scriem direct cu caractere româneşti... Inistea 6 decembrie 2006 13:52 (PST)

Am revăzut niște pagini pentru diacritice... se pierde grozav de mult timp... Arthasfleo, cred că se poate scrie într-un editor normal (word sau altul, care are diacritice) și transfera în corpul paginii wiki. Adaptările la formatul paginii wiki sunt parcă mai ușor de făcut - sunt mai puține. Una e corectura scăpărilor, alta e corectarea unui întreg text lipsit de diacritice. Kamasarye 6 decembrie 2006 14:08 (PST)

Se poate scrie cu diacritice şi direct din Windows, încercaţi să folosiţi Language Bar-ul de lângă ceas. E adevărat, pentru Linux & Co., e mai simplă varianta Iulianei.Radu 7 decembrie 2006 09:39 (PST)

Bună ideea cu word-ul. Vă mulţumesc Gata, am rezolvat. Slavă Domnului şi Sfântului Nectarie. Fiind primul meu articol, orice sugestie de înbunătăţire mă va bucura. arthasfleo 7 decembrie 2006 13:10

Pe mine să mă iertaţi uneori, că nu am corector de limbă română în Word... Inistea 7 decembrie 2006 13:06 (PST)

Doamne ajută. Atenție la problema ş-urilor și ţ-urilor cu sedilva vs ș-ț cu virgulă, pe cele din urmă se poate ca unele sisteme să nu le vadă, deocamdată. Aruncați o privire aici și aici. Kamasarye 29 ianuarie 2007 09:54 (PST)

Am copiat aici discuțiile vechi despre diacritice, care sunt în arhiva1 acum. De câteva săptămâni am început să folosesc Windows 7 pe un alt computer decât cel de pe care am contribuit pînâ acum (care avea Windows XP). Am descoperit că scrie cu alte diacritice decât am folosit eu până acum, și asta îmi pune personal o problemă importantă, că nu mai pot face linkuri interne corecte la termenii și categoriile care au diacriticele ”ș” și ”ț”. Dar asta pune și o problemă generală, anume că dacă asta e tendința, și asta se va generaliza, cum am înțeles din lecturile mele de până acum, va trebui să facem ceva cu articolele și categoriile cu diacritice ”ț” și ”ș”. --Inistea 9 februarie 2010 16:09 (UTC)

Avem nevoie de un robot, aş rula eu unul dar trebuie să fie acceptat de comunitate; Dacă nu vreţi să rulez un bot, o facem «manual». --—Mister ^{lasă-mi un mesaj} 9 februarie 2010 16:26 (UTC)

Vad ca problema s-a discutat si pe wikipedia si au doua scripturi, unul (a carui folosire o sugera mai demult Cezarika, si care transforma caracterele corecte (cu virgula) in cele gresite (cu sedila) si altul care permite afisarea ş si ţ cu virgulă, fara sa le schimbe codul, inclusiv atunci cand sunt scrise cu sedila, dar nu par sa fi schimbat inca standardul general, pe ideea ca vizitatorii care au inca maxim windowsXP ar putea avea probleme de afisare.

Pe WindowsXP, eu sunt cam la mijloc: caracterele cu virgula se afiseaza fara probleme, dar apar cu alt font. Daca trecem integral la diacriticele noi (cu virgula) cred ca riscam ca pt un numar inca mare de utilizatori paginile sa nu fie afisate corect si sa devina inutilizabile (cu patratele), ceea ce s-a si intamplat cand scriam din Linux si cu caractere cu virgula (v. in arhiva Cafenelei discutia cu Arthasfleo despre ţţţ si observatia lui Pr. Iulian ca diacriticele mele ii apareau scrise cu font Tahoma).

Pt editare, mie mi-e egal; din perspectiva interesului vizitatorilor, as pleda pentru pastrarea inca o vreme a caracterelor vechi (cu sedila) si eventual "imprumutarea" scripturilor din wikipedia, daca se poate. Kamasarye 9 februarie 2010 19:41 (UTC)

Corect e cu virgulă, nu cu sedilă. --—Mister ^{lasă-mi un mesaj} 9 februarie 2010 20:01 (UTC)

salut. eu folosesc un program care este foarte util, corecteaza greselile ortografice, pune diacritice(automat, semiautomat, manual)etc, se numeste autocorect, e romanesc, foarte bine facut. In 3-4 minute se rezolva un text de o pagina in varianta manuala, in 2 minute unul in varianta semiautomata(se corecteaza manual variantele gresite care sunt f. putine) si in cateva secunde in varianta automata(aici urmeaza a se corecta manual variantele gresite). Eu folosesc varianta manuala care te intreaba la orice varianta, dar si cea semiautomata. Am avut foarte multe documente in calculator pe care le-am corectat intr-o singura zi.(5-6 ore). Se da cautare pe google la autocorect, se intra in forumurile de discutii de pe acolo si se descarca de pe acolo, nu stiu cum se numeste exact si nici nu ma pricep la chestiile astea tehnice. Este o adevarata mina de aur! Cred ca se foloseste pe la edituri. Poti chiar sa introduci tu cuvinte in dictionarul lui daca acesta nu le are, e foarte tare...Vladimir-Adrian

Exprimare unitară

Ridic aici o mică problemă de stil: cred că ar fi bine să adoptăm un mod unic de exprimare relativ la titlurile ierarhilor. Ştiu că la o discuţie care era aici la Cafenea (şi care nu mai este...) se recomanda pentru ierarhi forma [Nume] din [Loc], sau [Nume] de [Loc].

Totuşi, în limba română, atât lucrările de specialitate istorice, cât şi cele teologice, utilizează cu precădere exprimarea [Nume] al [Locului], de exemplu: Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, IPS Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului, Sfântul Gherman Patriarhul Constantinopolului, Chiril Lucaris Patriarhul Ortodox al Alexandriei etc. Pe Wikipedia noastră ortodoxă stilurile sunt foarte amestecate: avem o categorie Patriarhi ai Constantinopolului, dar şi o Listă a patriarhilor de Constantinopol; avem articolele Atanasie al Alexandriei şi Chiril al Alexandriei, dar care apar în lista patriarhilor de Alexandria. La monarhi e mai simplu, istoricii clasici români au consacrat forma cu genitiv: Ştefan al Moldovei (nu "de Moldova"), Regele Ferdinand al României, Regele Henric al IV-lea al Franţei, Richard I al Angliei etc.

Aştept cu interes părerile dvs. Sîmbotin 19 februarie 2010 14:29 (UTC)

Vedeţi în arhivă, --—Mister ^{lasă-mi un mesaj} 19 februarie 2010 15:29 (UTC)

Ştiu ce scrie în arhivă: am citat în prima frază. Aştept păreri referitoare la problema de stil pe care am ridicat-o. Sîmbotin 19 februarie 2010 15:52 (UTC)

Eu as opta pentru "al/ai". Este mai universal si poate ca suna mai armonios.--IoanC 19 februarie 2010 16:55 (UTC)

Si eu imi mentin preferinta personala pentru "al/ai" ca regula generala, cam din motivele prezentate de Sîmbotin; "de" ar putea fi folosit prin derogare ("al Alexandriei", "al Ramnicului" dar "de Hong-Kong", de ex., pt ca "al Hong-Kongului" nu prea merge pe romaneste). Kamasarye 19 februarie 2010 18:45 (UTC)

Pai eu sunt de acord principial, doar ca limba româna nu are variante definitive in multe aspecte. Apoi unele nume sunt incetatenite sub anumite forme, ca de exemplu: "Irineu de Lyon" sau "Grigorie de Nyssa" - probabil ca in functie de posibilitatea de declinare a numelui cetatii. --Inistea 19 februarie 2010 23:56 (UTC)

Per Kamasarye. —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 20 februarie 2010 16:47 (UTC)

Voturi

Va rog sa nu va mai consumati energiile cu discutii sau voturi despre tot felul de drepturi de admin birocrat checkuser etc., ci concentrati-va asupra continutului OrthodoxWiki; pentru aceasta suntem aici, si aceasta este slujirea pe care o facem toti pe internet: sa fim de folos celor care cauta. --Inistea 21 februarie 2010 23:04 (UTC)

De exemplu: articolele Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iaşi şi Catedrala Ortodoxă din Timişoara au fost create, dar nu şi scrise efectiv. Eu le-aş putea scrie, dar consider că nu ar fi elegant să intervin în activitatea iniţiatorului acestor articole. Sîmbotin 22 februarie 2010 04:43 (UTC)

O s-o fac domnule. Dacă aveţi sugestii, sunteţi liber să le ziceţu :) —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 24 februarie 2010 14:52 (UTC)

Sfinţi Stâlpnici

Cred ca s-ar putea face o categorie cu acest nume. --IoanC 22 februarie 2010 16:15 (UTC)

Buna ideea, am facut categoria. Traduci tu articolele? --Inistea 24 februarie 2010 14:38 (UTC)

Da, am inceput cu Sf. Daniil Stâlpnicul. :)

Sedile şi virgule

Ridic din nou această problemă deoarece văd că sunt nişte articole cu sedile, e corectă scrierea cu sedile, sau cu virgule??? —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 21 martie 2010 13:44 (UTC)

Resignation...

Domnul Cristianm mi-a dat de înţeles că aici dacă critici pe cineva eşti blocat...deci, e vremea să zic "Good bye OW!". Un sfat: NU ÎI BLOCAŢI PE NOI UTILIZATORI SAU DE ORICE IERARHIE DECÂT DACĂ FAC UN VANDALISM DE 4 ORI! Cam atât...good luck... —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 24 martie 2010 10:40 (UTC)

Mister, te-am blocat 24 de ore ca avertisment pentru limbajul inadecvat folosit în a te adresa unor useri de pe acest grup. Nu a fost nici o clipă vorba că ai fi vinovat de vandalism. Decizia de a pleca sau de a rămâne este la libera ta alegere. Participarea la proiectul Orthodoxwiki este benevolă, dar respectarea regulilor este obligatorie pentru toţi participanţii, inclusiv pentru administratori. Doamne ajută, Cristian M 24 martie 2010 18:01 (UTC)

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului

Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului se apropie!
Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă călăuzească paşii pe drumul vieţii.
Pe lângă "ou înroşit/ miel rumenit/ cozonac aurit/ Paşte fericit", vă mai urez şi "La cât mai multe editări de calitate pe OrthodoxWiki!"
Hristos a înviat!
Sîmbotin 3 aprilie 2010 15:01 (UTC)

Am venit puţin din inactivitate să vă spun Paşte fericit şi spor la lucru! (chiar dacă fără mine:(). —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 4 aprilie 2010 19:57 (UTC)

Adevarat a Inviat! Pace, bucurie, si realizari duhovnicesti! Si, clasicul, "La cat mai multe editari de calitate!"--IoanC 5 aprilie 2010 06:51 (UTC)

Adevarat a inviat ! --Inistea 5 aprilie 2010 15:47 (UTC)

Adevărat a înviat şi spor la lucru tuturor ! Cristian M 5 aprilie 2010 18:53 (UTC)

Adevarat a inviat! Kamasarye 6 aprilie 2010 11:34 (UTC)

Articole de calitate

Care sunt criteriile după care un articol poate fi introdus în categoria "articole de calitate"? Sunt scrise undeva, sau trebuie cerută o permisiune? Am observat acest lucru la articolul Epifanie de Salamina, care până astăzi nu avea nici măcar icoana acestui sfânt. Sîmbotin 29 aprilie 2010 15:36 (UTC)

La inceputurile ro.OrthodoxWiki am pus acest label pe o suma de articole care aveau un nivel de calitate acceptabil (si uneopri in comparatie cu ce exista la ora respectiva pe netul românesc). Aceste standarde insa pot evolua... :) --Inistea 29 aprilie 2010 20:57 (UTC)

Eu cred că ar trebui să facem o pagină cu propuneri, şi un format care să facă vizibil faptul că e de calitate. —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 9 iunie 2010 12:32 (UTC)

Format:Articol de calitate], creat, aveţi documentaţia acolo. —Mister ^{lasă-mi un mesaj} 9 iunie 2010 12:45 (UTC)

Referinte: despre OrthodoxWiki

Spre informare, pt cei interesati: apare in revista Dilema veche, aici un articol tradus dupa IPS Hrisostom de Etna (din Biserica Greciei (vechi-calendaristă) ) in care acesta face si cateva remarci critice la adresa Wikipedia si OrthodoxWiki. Kamasarye 21 mai 2010 18:31 (UTC)

Tendinta "Un sens al propriei importanţe" este bine vazuta, dar din pacate exemplele sunt nepotrivite (unele bloguri si forumuri ar fi fost mai aproape de analiza lui). Sistemele de tip wiki sunt destul de "smeritoare", pentru ca nimeni nu e autor unic, si tot timpul vine cineva dupa tine care face ceva la articol. --Inistea 21 mai 2010 23:16 (UTC)

1500

Joi 27 mai 2010 ro.OrthodoxWiki.org a trecut pragul de 1500 articole. :-) --Inistea 27 mai 2010 23:33 (UTC)

Mulţi ani să (ne) trăiască! Şi să crească mare şi deşteaptă! <:-p Kamasarye 28 mai 2010 01:03 (UTC)

Vă rog să modificaţi corespunzător articolul Agata din Sicilia,scoţând imnografia din limba engleză,pentru că nu se încadrează...mai bine încercăm să găsim şi să postăm Acatistul sfintei sau câteva părţi dar în română.vă mulţumesc...Doamne ajută!Bogdanadrian87 1 iunie 2010 15:02 (UTC)

````

Acatistul Mântuitorului

Bună seara,

Îmi cer scuze anticipat, daca nu postez corespunzator mesajul meu, dar, sunt începătoare. Am o nelămurire, ca să nu-i spun o mică supărare. Am pus ca articol "Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos", nu am terminat de scris cu diacritice iar astăzi văd in partea de sus a paginii că acest articol este propus pentru ştergere deoarece mai exista un alt "Acatist al Mântuitorului". Se pare că persoana care a făcut această propunere, nu a citit cu atenţie măcar începutul celor două Acatiste, pentru comparare. Unul este "Acatist de mulţumire, diferenţa dintre cele două Acatiste fiind majoră.A şterge acest acatist inseamnă a şterge o muncă facută cu drag, din inimă, cu atât mai mult cu cât, din punctul meu de vedere, persoana in cauză nu are dreptate, DAR, dacă asta se vrea, atunci mă supun, deşi...ar fi păcat. ````

Am rezolvat eu problema (iertare daca am trecut cumva peste drepturile adminilor aici, era o incurcatura foarte usor remediabila). Doamnă Elena T., am transferat textul Dvs. (corect pt titlul respectiv) la Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos (titlu cu diacritice). Vedeti si in pagina dvs de utilizator pt explicatie, precum si in pagina de discuţie a articolului. Kamasarye 10 iunie 2010 17:41 (UTC)

Lipsa

Eu voi fi putin sau deloc prezent in urmatoarele 2 saptamani. Va rog pe cei activi sa fiti pe faza daca se intampla un vandalism sau altceva in proiect. --Inistea 11 iulie 2010 17:37 (UTC)

Propunere de categorie

Cu privire la chestiunea sfintilor români, vroiam sa propun crearea unei categorii distincte [[Categorie:Pateric(ul) românesc]] sau asa ceva, care sa ne ajute sa facem distinctia intre sfintii de pe teritoriul Romaniei de azi canonizaţi deja de Biserica Ortodoxă Română (sau de alte Biserici Ortodoxe şi integraţi în cult in mod specific si in B.O.R.) şi cei trecuţi doar in Patericul românesc de către Părintele Ioanichie Bălan. Kamasarye 10 august 2010 12:21 (UTC)

Bun proiect, Patericul romanesc, da-i drumul. --Inistea 19 august 2010 11:03 (UTC)

Probleme vizualizare imagini

De ceva vreme vad ca serverul pe care e gazduit siteul ridica obiectii (warnings) la afisarea imaginilor cand i se specifica si o redimensionare a acesteia. Ce e mai ciudat, e faptul ca problema apare doar la anumite valori ale redimensionarii. Sunt curios daca mai are cineva aceasta problema si daca exista vreo solutie (una ar fi activarea functiei/modulului de php in server)

Eroare la generarea previzualizării: 

Warning: passthru() has been disabled for security reasons in /home/owiki/public_html/shared/includes/GlobalFunctions.php on line 1839

--Paul Popa - Discuţie Contribuţii 25 august 2010 10:57 (UTC)

Da, am semnalat problema lui Fr John (admin general), care o sa o rezolve in viitorul apropiat, cand face o punere la zi a MediaWiki. --Inistea 25 august 2010 11:57 (UTC)

1600

1600 articole la sfarsitul lunii august. 100 de noi articole in 3 luni. Bine, zic eu. :-) --Inistea 1 septembrie 2010 23:26 (UTC)

E bine, dar se putea şi mai bine. O problemă ar fi faptul că OrthodoxWiki este foarte puţin cunoscută în România; am impresia că e mai bine cunoscută în diaspora... --Sîmbotin 2 septembrie 2010 04:31 (UTC)

Biblia

Este oare corect (din punct de vedere al proiectului OrthodoxWiki) să transcriem ca articole separate cărţile Bibliei? (mă refer de ex. la articolul I Regi). Biblia on-line se găseşte pe multe situri, ortodoxe sau nu. --Sîmbotin 7 septembrie 2010 16:53 (UTC)

Eu una cred ca avem nevoie de articole despre fiecare carte a Bibliei (denumite ceva de genul Cartea I a Regilor mai degraba decat I Regi care mi se pare o denumire scurtata), dar texte enciclopedice: prezentare pe scurt, incadrare istorica si teologica - NU copierea textului. Exista intr-adevar mai multe variante foarte bune ale Bibliei Ortodoxe online (legaturile la textul propriu-zis le-am facut pana acum bibliaortodoxa.ro). Cu atat mai mult cu cat intr-o pagina wiki un text f. lung e greu si de citit si formatat. Kamasarye 7 septembrie 2010 18:43 (UTC)

Si eu as spune ca textele ca atare nu sunt in inima unui proiect de Enciclopedie Ortodoxa, si de aceea nu trebuie sa ne concentram energiile pe ele. Daca ele totusi apar, atunci eu as opina sa le facem articole separate, gen: Cartea I a Regilor (text) (ca sa reiau exemplul), care sa apara ca link intern la Cartea I a Regilor. --Inistea 8 septembrie 2010 00:30 (UTC)

Am remarcat în ultimele articole adăugate despre cărţile Sfintei Scripturi că o mare parte din texte - despre profeţi/regi - corespund întocmai traducerii în limba română din limba engleză a unor pasaje din articolele dedicate acestora pe OrthodoxWiki:en. Întrebarea mea ar fi: care este regula după care trebuiesc prelucrate în acest caz traducerile din engleză ale articolelor despre profeţii/regii Vechiului Testament? Opţiunile pe care le întrezăresc ar fi: 1. nu se mai traduc articolele şi se caută alte materiale bibliografice. 2. texte relativ similare vor exista în ambele articole. 3. se va determina o relaţie ierarhică între articole, şi în textul subordonat se vor folosi referinţe către articolul principal.--Paul Popa - Discuţie Contribuţii 5 octombrie 2010 12:54 (UTC)

Că se traduc articole de pe OrthodoxWiki din alte limbi (engleza în acest caz) e foarte bine - şi pe alte proiecte de tip Wiki se practică acest lucru. Ce mi se pare deranjant la ultimele articole adăugate despre cărţile Sfintei Scripturi este faptul că iniţiatorul articolelor respective nu vrea să le aducă mai aproape de standardele de editare OrthodoxWiki prin adăugarea unei fraze introductive (de genul: "Cartea I a Regilor" este una dintre cele N cărţi ale Vechiului Testament), prin introducerea corectă a legăturilor interne (de ex. Vechiului Testament şi nu Vechiului Testament) şi prin introducerea categoriilor. Am semnalat aceasta în Discuţie:Cartea I a Regilor şi în Discuţie:Cartea II a Regilor, dar se pare că aceste semnalări nu au fost citite, sau au fost ignorate în mod deliberat. --Sîmbotin 5 octombrie 2010 17:59 (UTC)

Nici nu poate fi vorba de faptul ca nu vreau sa le aduc mai aproape de standarde, am introdus o propozitie introductiva, se poate vedea acum; daca doriti sa o completati cu precizarea ca este una din cele 39 carti canonice ale Vechiului Testament si ca este una din cele 66 carti canonice ale Bibliei, puteti sa o faceti nestingherit, mie mi se pare suficient ce am scris pana acum. Cat despre legaturile interne cred ca am spus ca nu ma pricep, invat din mers, nici nu poate fi vorba de rea vointa; la fel pentru problema categoriilor, acum am pus cateva, sper ca le-am pus bine. Vladimir-Adrian 11 octombrie 2010 13:17 (UTC)

Nu aţi "introdus o propozitie introductiva", ci aţi scris un capitol numit "Introducere", ceea ce e cu totul altceva. Uitaţi-vă la alte articole (mai ales la "articolele de calitate"), să vedeţi ce înseamnă o frază introductivă. La Cartea I a Regilor am transformat eu "introducerea" în frază introductivă. --Sîmbotin 11 octombrie 2010 14:53 (UTC)

Intrebare

Cum introduc o imagine la profilul de utilizator? Pot regla cumva si dimensiunea imaginii? Multumesc.Vladimir-Adrian 24 septembrie 2010 09:38 (UTC)

Ca la orice articol de pe OrthodoxWiki - vedeţi şi pagina de ajutor: OrthodoxWiki:Cum să modifici o pagină. Pentru a încărca imaginea respectivă folosiţi upload page. Dimensiunea imaginii se poate regla în mai multe moduri; de exemplu prin modificarea parametrului |numărpx|. Daţi diverse valori pentru număr (de ex. între 100 şi 400) şi folosind butonul de previzualizare vedeţi care este mărimea cea mai potrivită, apoi salvaţi. --Sîmbotin 24 septembrie 2010 13:43 (UTC)

Nu am reusit sa introduc imaginea. Puteti sa-mi mai spuneti o data cum introduc imaginea? dar pas cu pas, fara a presupune ca stiu ceva )). Multumesc. Vladimir-Adrian 26 septembrie 2010 15:53 (UTC)

Deschideţi acest link: upload page; la Nume fişier sursă click pe butonul Browse şi căutaţi în calculatorul dvs. fişierul cu imaginea dorită ş.a.m.d. (la fel ca pe Wikipedia.ro). --Sîmbotin 27 septembrie 2010 05:30 (UTC)

Ce scriu exact la nume fisier destinatie? Vreau sa trimit imaginea la pagina mea cu profilul de utilizator. Multumesc.Vladimir-Adrian 29 septembrie 2010 13:30 (UTC)

Nu e nevoie să scrieţi nimic: va apărea în mod automat numele fişierului sursă (cel din calculatorul dvs.) --Sîmbotin 29 septembrie 2010 13:55 (UTC)

Legaturi interne

Unde pot gasi regulile pentru introducerea corecta a legaturilor interne?Vladimir-Adrian 11 octombrie 2010 09:44 (UTC) Cum scriu urmatoarele pentru a pune legaturi interne: sa se razbune (cu trimitere la razbunarea), mustră (cu trimitere la mustrarea), frică (cu trimitere la frica), smeriti (cu trimitere la smerenia) beat (cu trimitere la lăcomie), vesel (cu trimitere la veselie)? Multumesc anticipat.Vladimir-Adrian 11 octombrie 2010 13:35 (UTC)

Uitaţi-vă în alte articole, în modul modifică şi veţi vedea cum se introduc legăturile interne. Sau chiar aici, la Cafenea, intrând în modul modifică puteţi vedea cum se face o legătură corectă. De exemplu, pentru beat (cu trimitere la lăcomie), legătura corectă este beat; legătură incorectă ar fi beat sau beat. --Sîmbotin 11 octombrie 2010 15:03 (UTC)

Probleme de vizualizare

La Cartea IV a Regilor nu mai vad decat primele cateva randuri, nu-mi dau seama ce se intampla, sper ca nu am sters din greseala ceva. In modul modifica se vede totusi tot textul dar la previzualizare nu se vad decat tot acele randuri. Poate ma ajutati cumva. Multumesc.Vladimir-Adrian 13 octombrie 2010 11:20 (UTC)

Probabil că din cauză că aţi introdus o referinţă incorectă (ref name="Studiul") care nu permitea vizualizarea întregului articol. Am corectat eu; acum se vede întregul articol. Introduceţi din nou referinţa dorită. Nu s-ar fi întâmplat asta dacă aţi fi folosit butonul de previzualizare, aşa cum v-am rugat şi eu şi Kamasarye pe pagina dvs. personală de discuţii. --Sîmbotin 13 octombrie 2010 14:22 (UTC)

"Paralipomena" sau "Cronici" ?

Şi în articolul Vechiul Testament şi în recent iniţiatul articol Cartea I Paralipomena apare această denumire: "Paralipomena". În ce limbă e acest termen? Credeam că aici este OrthodoxWiki în limba română, dar se pare că m-am înşelat. Eu nu am în casă decât două exemplare ale Sfintei Scripturi şi în ambele, după cărţile "Regilor", apar două cărţi: 1 Cronici şi 2 Cronici..., dar nici-o "Paralipomenă"... --Sîmbotin 14 octombrie 2010 18:36 (UTC)

Cuvantul ar fi din greaca... Eu am facut legaturile asa in {{Format:Vechiul Testament}}, dupa bibliaortodoxa.ro , care reproduce editia 1986 sau 1987 a Sf Sinod. In editia mea de acasa (1993 a Sf. Sinod) apare, transcriu: "I Paralipomena (Cartea întâi a Cronicilor)". Nu stiu cum transcriu numele cartii editiile sinodale mai recente sau in versiunea Anania. Daca in acestea s-a consacrat varianta "Cronici", sau daca credeti ca nu e clar la ce se refera, putem amenaja niste pagini de redirectionare. Kamasarye 14 octombrie 2010 18:51 (UTC)

Pot face şi eu redirecţionarea, dar nu asta e problema, ci faptul că în diferite ediţii ale Sfintei Scripturi apar titluri diferite ale "cărţilor". Din câte ştiu, ultima ediţie apărută în l. română ar fi "Ediţia jubiliară a Sfântului Sinod", din 2001, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, şi tipărită la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Acolo, aşa apare: "1 Paralipomena" şi "2 Paralipomena". Patriarhia BOR a anunţat o nouă ediţie, dar nu ştiu în ce stadiu se mai află. Ceeace mă intrigă este faptul că dacă se merge pe termenii greceşti, în detrimentul celor româneşti (de ex. Paralipomena în loc de Cronici), de ce nu se scrie Geneza în loc de Facerea? --Sîmbotin 15 octombrie 2010 05:30 (UTC)

Si pe mine ma incurca termenul "Paralipomena", dar daca asta a fost solutia oficial adoptata, asta e. Ziceti ca si la varianta IPS Bartolomeu e la fel. Pe de alta parte, trebuie sa recunosc ca-mi place mai mult "Facerea" decat "Geneza", care e incontestabil solutia de traducere cea mai veche si termenul mi se pare mai prietenos. Optiunea grecizanta pt Paralipomena as zice ca vine de la preferinta pentru Septuaginta si pentru textul grec si de la optiunea de a sublinia sursa greceasca a traducerii. Kamasarye 15 octombrie 2010 07:05 (UTC)

Iertati ca am fost cam absent in ultima vreme. Si eu as opta pentru "Cronici", pentru motive de dezarhaizare a limbii (mai ales ca nu e deloc necesara grecizarea aici). --Inistea 16 octombrie 2010 14:43 (UTC)

Caseta cu Vechiul Testament

Va propun modificarea acelei casete (sau ce e, care apare la fiecare carte a Bibliei) cu Vechiul Testament. Ea introduce mare confuzie in randul cititorilor pentru ca amesteca cartile canonice (inspirate de Duhul Sfant) cu cele necanonice. Cred ca o caseta cu Vechiul Testament ar trebui sa urmeze ori clasificarea si ordinea din Biblia ortodoxa ori o clasificare traditionala ortodoxa (prezenta intr-un manual clasic). Eu as opta pe prima varianta. Iar Cartea IV Macabei nici nu apare in Biblia mea ortodoxa.Vladimir-Adrian 18 octombrie 2010 15:18 (UTC)

Dacă sunteţi convins de cele susţinute de dvs., nu vă împiedică nimeni să modificaţi Format:VechiulTestament. În ce priveşte "Biblia ortodoxă", sunt multe ediţii... La care dintre ele vă referiţi? --Sîmbotin 18 octombrie 2010 15:40 (UTC)

Biblia ortodoxa, fie ca vorbim de traducerea traditionala (indiferent de an) fie ca este vorba de traducerea lui Anania (acestea sunt cele doua variante clasice de pe piata) au o anumita ordine a cartilor. Cartile canonice din Vechiul Testament nu sunt amestecate cu cele necanonice, ci sunt prezentate separat, cartile canonice vin pe primul loc, urmand cele necanonice. O sa modific caseta urmand ordinea cartilor din Biblie.Vladimir-Adrian 18 octombrie 2010 16:52 (UTC)

Nu cred ca putem vorbi de carti necanonice si nu stiu daca "deuterocanonice" ne-ar ajuta cu ceva. Ele fac parte din Septuaginta, indiferent de locul lor in asezarea textului (care s-ar putea sa fie o optiune romaneasca). Cred ca termenul "necanonice" ar crea confuzii. Respectivele carti sunt totusi parte a Bibliei Ortodoxe (v. si in greaca si ce zic colegii de la engleza: en:Deuterocanon)Kamasarye 18 octombrie 2010 20:29 (UTC)

PS O clarificare asupra traducerilor aici: Nicolaescu, inclusiv despre IV Macabei.Kamasarye 18 octombrie 2010 20:51 (UTC)

Si eu cred ca "necanonice" preteaza la confuzie, si ar trebui puse intr-o sectiune separata din caseta cu Vechiul Testament fara vreo mentiune speciala. --Inistea 18 octombrie 2010 22:07 (UTC)

In Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 care poarta mentiunea manual pentru facultatile teologice aceste carti sunt numite ,,necanonice. Titlul capitolului este chiar ,,Cartile necanonice. Si daca asa sunt invatati studentii la Facultatea de Teologie nu vad de ce am face noi altfel daca pretindem ca reprezentam punctul de vedere oficial al ortodoxiei romanesti.

Am citit intreg capitolul dedicat acestora din cartea sus-mentionata, dar si capitolul special din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4 care este un catehism ortodox clasic. Aici aceste carti necanonice sunt numite anaghinoscomena adica ,,bune de citit, ceea ce am introdus in caseta.

Eu nu am zis ca nu fac parte din Septuaginta sau din Biblia ortodoxa. Apropo de locul lor in asezarea textului nu stiu daca este o optiune romaneasca. Am citit (prima carte indicata) ca in traducerile din 1914,1936, 1944 ca si in cele actuale ele figureaza dupa cele canonice. Termenul de necanonic inseamna doar ca nu au fost scrise sub inspiratia Duhului Sfant. Ele sunt considerate bune de citit.

Apropo de necanonice si deuterocanonice (care inseamna cu un oarecare grad de inspiratie) reproduc aici un fragment din prima carte mentionata

,,Cei mai multi dogmatisti si exegeti rusi si romani precum Filaret al Moscovei, Macarie, Onciul, Olariu, Melchisedec, Tarnavski le numesc necanonice in sensul ca nu sunt inspirate precum sunt cele 39 de carti. Sunt alti teologi, ca de exemplu Bratiotis, care atribuie cartilor amintite un oarecare grad de inspiratie numindu-le deuterocanonice.

Ceea ce este clar este

1. ca ele nu fac parte din canon, ceea ce cred ca ar trebui sa se regaseasca in caseta pentru ca cititorul sa stie, sa fie avertizat ca poate gasi aici si unele idei care nu beneficiaza de garantia adevarului care este oferita doar de Duhul Sfant. Se poate merge si pe folosirea unui alt termen (extracanonice, etc).

2. Daca variantele Bibliilor romanesti si catehismele oficiale romanesti prefera a le plasa separat, dupa cele canonice si nu amestecate cred ca ar trebui sa urmam si noi aceasta cale.

3. In caseta am trecut faptul ca sunt ,,bune de citit care arata ca sunt folositoare, ziditoare; doar ca trebuie citite cu o anumita precautie.Vladimir-Adrian 19 octombrie 2010 11:03 (UTC)

Doamne ajută, Să fiu sincer, nu credeam că se va naşte o aşa dispută înflăcărată atunci când am tradus această casetă. Am verificat astăzi şi varianta engleză şi e tot aşa ca atunci când am tradus-o. Cred că ar trebui să le prezentăm şi lor argumentele de mai sus să poată corecta caseta din limba engleză. E foarte bine că nu luam textele de acolo şi doar le traducem. Dar îl rog pe Vladimir-Adrian să corecteze caseta şi să mergem mai departe. Sunt atâtea alte articole la rând, de tradus, de îmbunătăţit, etc... Mai avem mult de lucru aici şi, cu ajutor de la Domnul, avem şi spor. Toate cele bune, Cristian M 19 octombrie 2010 19:00 (UTC)

Vladimir-Adrian, nu acelasi gen de informatie se da studentilor la teologie si oamenilor simpli. Stundetii la teologie capata o viziune de ansamblu a celor teologice si plaseaza o afirmatie intr-un context. Este ceva specific... specialistului, in orice domeniu. Nu la fel stau lucrurile cu oamenii care nu au competente speciale intr-un domeniu; cu ei explicatiile trebuie sa fie mai precaute, ca sa nu inteleaga aiurea etc. Compromisul de acum e bun, dar mai trebuie pus un link intern pe "Necanonice (bune ce citit)" si explicate lucruile. :) --Inistea 19 octombrie 2010 22:30 (UTC)

Cafenea sau trapeză

Am observat astăzi că englezii au schimbat Cafenea cu Trapeză. Credeţi că e cazul să facem şi noi această schimbare ? Mie îmi place mai mult trapeză, deşi, să fiu sincer aş prefera Agora. Mi se pare un nume mai bun pentru loc pentru schimb de idei. Doamne ajută, Cristian M 19 octombrie 2010 19:14 (UTC)

Eu una mi-as dori o Ceainarie, dar e confortabil si la Cafenea. La Trapeză e frumos, dar parca m-as sfii (o vreme) sa discut aici. Mai ales cand se mai incing lucrurile :). Pentru care ar fi mai potrivita Agora, care e un termen mai exact, dar mi se pare mai impersonal. In fine, formula actuala cu Cafeneaua mi se pare mai prietenoasa si cu noii-veniti sau cu cei aflati doar in trecere.Kamasarye 19 octombrie 2010 23:04 (UTC)

Iar eu sunt un tip extrem de conservator. Dacă am intrat pe Cafenea odată, prefer să intru tot pe Cafenea... În plus, sper să intre pe OrthodoxWiki mai mult tineret, iar termenul de Trapeză s-ar putea să-i intimideze... --Sîmbotin 20 octombrie 2010 05:58 (UTC)

cuvantul trapeza e necunoscut de foarte multi, iar agora e si el cam necunoscut. termenul de cafenea e foarte cunoscut si foarte prietenos (aproape toata lumea bea cafea); cu ceaiul se inteleg destul de putini pe la noi...Vladimir-Adrian 22 octombrie 2010 10:27 (UTC)

Cronologia Creaţiei în Imperiul Bizantin

Lucrez la articolul din titlul acestui mesaj. Articolul conţine multe trimiteri la articole Wikipedia. Îndrăznesc să îi rog pe utilizatorii cu experienţă în ambele domenii (Orthodoxwiki şi Wikipedia) să verifice aceste legături şi să le corecteze unde este cazul. Acolo unde este cazul, pot fi propuse articole noi de tradus sau de alcătuit pe Orthodoxwiki. Vă mulţumesc mult, Cristian M 19 octombrie 2010 19:14 (UTC)

Mă alătur bucuros efortului dvs. pentru finalizarea acestui laborios articol. Am făcut deja unele legături şi mici modificări de stil (amănunte pe pagina de discuţii de la articolul respectiv). --Sîmbotin 20 octombrie 2010 06:57 (UTC)

Vreun articol publicat?

A publicat cineva vreun articol in revistele sau ziarele crestine? Sau a publicat cineva o carte in domeniu?Vladimir-Adrian 25 octombrie 2010 07:48 (UTC)

Nu înţeleg întrebarea. Bineînţeles că a publicat cineva articole în revistele şi ziarele creştine - sunt foarte mulţi autori în acest domeniu. Sau vă referiţi la membrii micii noastre comunităţi de pe OrthodoxWiki? Şi printre ei sunt autori de articole şi cărţi creştine. Un singur exemplu (sper să nu se supere ceilalţi): Părintele Nistea --Sîmbotin 25 octombrie 2010 09:25 (UTC)

Scuze, nu am fost suficient de explicit.

1)Ma intrebam daca vreunul din articolele de pe ortodoxwiki a ajuns in paginile unor ziare sau reviste crestine si daca da as fi curios sa stiu amanunte.

2) Cine dintre cei 5-6 autori harnici de pe ortodoxwiki are o mai mare experienta in sensul colaborarii cu ziare, reviste, edituri?

Intreb toate acestea pentru ca ma gandesc ca poate ar fi o buna idee sa fie stranse cele mai bune articole de pe ortodoxwiki intr-un volum si publicate (pe suport de hartie). Eu am publicat cateva articole dar nu in acest domeniu Vladimir-Adrian 25 octombrie 2010 12:54 (UTC)

Raspuns: da, au fost publicate articole preluate de pe orthodoxwiki in reviste de profil: unele cu citarea sursei, altele fara. Personal cred ca formatul acesta de articol merge foarte bine pentru internet sau pentru un ziar, dar nu mi se pare ca o wikiantologie pe hartie ar avea sens publicistic sau dpdv economic in spatiul romanesc. Kamasarye 25 octombrie 2010 22:16 (UTC)

La întrebarea a doua - eu am publicat numeroase articole în reviste de specialitate (dar în domeniul ştiinţific, nu în domeniul despre care discutăm aici) şi am păstrat relaţii de colaborare cu câteva edituri. Cât despre publicarea unui volum cu o selecţie de "articole de calitate" de pe OrthodoxWiki, este greu de găsit un editor dispus la aşa ceva. În plus, articolele de pe OrthodoxWiki nu conţin (sau nu ar trebui să conţină) cercetare originală, ci numai informaţii preluate din surse scrise "de încredere". Rostul unei enciclopedii on-line, ca aceasta la care ne străduim (mai mult sau mai puţin) aici, este de a pune la dispoziţia cititorului sinteze ale surselor publicate deja. Cine doreşte o documentare profundă va merge la sursele tipărite, care îi sunt indicate în notele bibliografice ale articolelor din OrthodoxWiki. --Sîmbotin 26 octombrie 2010 05:23 (UTC)

Carte ortodoxwki cu o selectie de articole de calitate

Eu cred ca ar avea sens o carte cu cele mai bune articole (dar sa fie si subiecte populare) de pe ortodoxwiki pentru ca

1. Deocamdata nu exista o enciclopedie ortodoxa pe piata romaneasca de carte. Dictionarele care au aparut in ultimul timp pe piata nu sunt facute de ortodocsi (dupa stiinta mea). Exista o enciclopedie a Bibliei scrisa de protestanti (vreo 40 lei), un Dictionar al Bibliei mare facut tot de ei (care costa 150 lei) si o reeditare a unei carti scrisa de francezi in anii 70 (care costa cam la fel, are vreo 5-6 volume). Asadar este loc pentru o enciclopedie ortodoxa care sa nu coste foarte mult, adica pana in 50 lei. Eu, de pilda, caut o astfel de enciclopedie ortodoxa pe piata si nu am de unde s-o iau...

2. Cititorul ortodox ar prefera sa aiba o carte despre diverse teme de viata decat sa rasfoiasca foarte multe pagini pe net pentru ca a) e mai putin obositor sa citesti o carte b) esti sigur ca reprezinta un punct de vedere ortodox (pe net nu se precizeaza intotdeauna orientarea celui ce scrie) c) pentru aproape fiecare informatie ti se indica o sursa de incredere (cu opera respectiva, pag, etc)(caci doar asa ar fi subiectele respective selectionate) ceea ce pe net nu gasesti asa ceva decat rar d) materialul e organizat pe capitole si subcapitole, deci e mai usor de inteles, aici e un mare avantaj, multe articole de pe net nu sunt structurate asa bine e) destui cititori ortodocsi nu folosesc calculatorul.

3. Temele prezentate ar fi o sinteza frumoasa si serioasa a tuturor surselor (din carti sau de pe net), depasind astfel atat ce putem gasi intr-un catehism ortodox (d.e eu nu am gasit nimic despre farisei sau despre saduchei in vreun catehism, sau despre libertatea crestina, sau despre cartile Bibliei, etc),cat si ceea ce gasim pe net (unde sunt informatii de-a valma, nesistematizate, neordonate, imposibil de controlat).

4) Daca enciclopedia ar avea succes la cititori atunci si reputatia ortodoxwiki ar avea enorm de castigat, iar numarul de vizitatori ar fi mult mai mare. Vladimir-Adrian 26 octombrie 2010 10:36 (UTC)

Exista cartea prof Braniste. Are scaderile ei, dar e un punct de plecare util. Si mai e aceasta, despre care eu nu stiu mare lucru. Pt a afla ce e cu fariseii si saducheii, nu stiu in ce masura ar avea sens un "punct de vedere ortodox". In rest, pe fond, imi pare rau, dar argumentele mele sunt mai degraba contra: Cu toate eforturile noastre de a oferi informatie de calitate si conforma cu invatatura ortodoxa, nu avem autoritatea de a prezenta "punctul de vedere ortodox". Nu stiu daca vreun episcop ortodox roman ar fi dispus sa crediteze o asemenea publicatie cu un imprimatur (conditie de minima credibilitate). Nici nu stiu ce editura ar fi gata sa dea banii pe editarea unei carti al carei material e integral disponibil pe net, gratis, si care nu poate fi in niciun fel protejat prin instituirea de drepturi de autor (licenta GFDL-Creative Commons). Ar fi probabil loc pe piata de o enciclopedie ortodoxa facuta stiintific, de specialisti teologi, nu, sa fim seriosi, de o compilatie de surse (oricat de draga mi-ar fi cu titlu personal). Conceptul nostru de sursa de incredere e mult mai "flexibil" de multe ori decat cel folosit pentru documentarea stiintifica (desi asta ar fi idealul spre care tindem). In sfarsit, sincer, eu una as prefera ca cititorii ortodocsi fara acces la calculator sa dea banii pe un volum din Sf. Ioan Gura de Aur, pe o editie adnotata a Bibliei, pe Vietile sfintilor ori, sa zicem, pe Ortodoxia lui Pavel Evdokimov sau Traditia crestina a lui Jaroslav Pelikan ca sa afle informatiile cautate - intr-o prezentare mai temeinica si folositoare sufleteste pe termen mai lung. Kamasarye 26 octombrie 2010 13:14 (UTC)

1.Cartea sotilor Braniste e singura de pe piata si nu se gaseste in librarii, eu am cautat-o foarte mult si nu am gasit-o; am imprumutat-o pana la urma. Despre cealalta nu are rost sa vorbim ca nu stim ce reprezinta

2. cartea ar trebui sa contina concomitent atat subiecte generale (farisei, saduchei, libertate, cartile Bibliei, ca sa raman la exemplele date) cat si cele care sunt controversate intre ortodocsi si catolici sau protestanti (botez, rai, etc)

3. Caracterul ortodox al cartii va reiesi din continut. Nu va fi punctul de vedere ortodox ci un punct de vedere ortodox.

4. Cartea va trebui supervizata fireste de o persoana cu o anume autoritate teologica (un profesor de pe la Facultate sau ceva de genul asta)

5. Materialul nu ar fi disponibil pe net decat partial pentru ca subiectele alese vor trebui imbunatatite foarte mult, cu peste 50% sa zicem la multe dintre ele

6. Apropo de o enciclopedia stiintifica facuta de specialisti, eu cred ca este loc (in acest moment absolut sigur) si pentru una facuta de cei de aici si cred ca ar putea fi comparabila cu cea a sotilor Braniste. Cartile indicate de tine nu au un caracter enciclopedic, ceea ce era ideea acestei carti propuse de mine.

Sunt curios sa vad ce zic si ceilalti, poate sunt ei ceva mai optimisti si mai deschisi.Vladimir-Adrian 26 octombrie 2010 15:43 (UTC)

Ei da, si eu am reflectat la aceasta posibilitate inca de cand nemtii au publicat o selectie de Wikipedia. La un moment dat se va pute face. Dupa parera mea (si ca unul care are o viziune de ansamblu asupra ro.OrthodoxWiki.org) acum enciclopedia nu e destul de "coapta" pe sub-domenii variate; avem multe articole bune, dar chiar o parte din acestea nu sunt inca destul de "enciclopedice". Cred insa ca va veni un timp in care se va putea face ceva care sa stea cu adevarat in picioare, din toate punctele de vedere. Acum nu cred ca ar sta, sau nu complet bine. --Inistea 26 octombrie 2010 16:15 (UTC)

O problema delicata la apostolul Iacov

A aparut o problema referitoare la biografia apostolului Iacov. Exista doua traditii bisericesti care se exclud una pe alta. Una spune ca Iacov ar fi frate vitreg cu Isus (Iosif avea cativa copii la momentul cand a luat-o pe Maria de nevasta) iar a doua spune ca era var cu Isus. Acum trebuie sa vedem cum facem, exista trei optiuni

1. mentionam numai una din traditii. aici riscam sa gresim, adica o putem alege pe cea neadevarata.

2. le mentionam pe amandoua. aici va rezulta ca una din ele nu e adevarata, ceea ce lasa o impresie cumva proasta

3. nu le mentionam deloc, spunem doar ca a fost ruda lui Isus si atata tot.

Anania am vazut ca mentioneaza doar una din traditii (ca ar fi fost var), in Studiul Noului Testament care e un manual pentru Facultatile Teologice sunt mentionate ambele variante.Vladimir-Adrian 3 noiembrie 2010 19:31 (UTC)

Eu as zice sa le trecem pe amandoua ca posibile interpretari alternative. Si pt Sf. Iacov, si pt Sf. Iust si pt Sf. Ap. Iuda Tadeu. Nu se intampla nimic daca nu stim sigur. Kamasarye 3 noiembrie 2010 21:25 (UTC)

Ortodoxwiki este un proiect de tip enciclopedic, nu un canon dogmatic, deci se cuvine să fie menţionate şi punctele de vedere alternative. În Biserica Ortodoxă nimeni nu este infailibil (aşa cum se pretinde a fi o anume persoană de la Roma...), astfel încât să decreteze care anume punct de vedere este cel adevărat, iar cei ce se opun acelui punct de vedere să fie eventual arşi pe rug...

În ce priveşte problema punctuală ridicată aici, referitoare la Apostolul Iacov cel Drept, cu tot respectul pentru IPS Bartolomeu Anania, dar Sfinţii Apostoli Matei (13:55), Marcu (6:3) şi Pavel (Galateni 1:19) mi se par surse mai de încredere decât sfinţia sa. --Sîmbotin 4 noiembrie 2010 05:11 (UTC)

Matei, Marcu si Pavel nu spun ceva clar in aceasta privinta in versetele indicate. Termenul folosit in aceste locuri este adelphoi care inseamna ,,rudă apropiata". El poate insemna frate dar poate insemna si var. Biblia ortodoxa traduce ,,fratii"(verii), deci indica in paranteza o posibila varianta. Personal cred ca in traducere ar fi trebuit specificat ca sunt frati vitregi, astfel incat traducerea sa arate cam asa ,,fratii vitregi"(verii), intregind cu o nota de subsol textul. In situatia actuala in traducerea ortodoxa traditionala nu apare nicio nota explicativa. In Biblia lui Anania exista doua note (una la Matei, una la Epistolele sobornicesti) dar in ele Anania merge doar pe varianta ca respectivii ar fi veri. In traducerea lui Cornilescu apare doare termenul de frati fara vreo nota explicativa. Vladimir-Adrian 4 noiembrie 2010 09:39 (UTC)

Nu îmi place să intru în discuţii contradictorii, dar mă văd nevoit să vă spun că în „Biblia lui Anania”, cum ziceţi dvs. (de fapt este „Sfânta Scriptură - Ediţia jubiliară a Sfântului Sinod”, din 2001, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, arhiepiscopul Clujului, şi tipărită la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române), scrie foarte clar:

• Matei (13:55): „Oare nu este acesta fiul teslarului? Au nu se numeşte mama sa Maria şi fraţii săi Iacob şi Iosif şi Simon şi Iuda?”
• Marcu (6:3): „Oare nu este acesta teslarul, fiul Mariei, şi fratele lui Iacob şi al lui Iosif şi al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sunt oare surorile lui aici la noi? Şi se poticneau întru El.”
• Pavel (Epistola către Galateni 1:18-19): „Apoi, după trei ani, m'am suit la Ierusalim ca să-l văd pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile. Dar pe altul din apostoli n'am văzut, decât numai pe Iacob, fratele Domnului.”

--Sîmbotin 4 noiembrie 2010 11:07 (UTC)

Aveti dreptate cu citatele acestea, dar, dupa cum am indicat in articolul despre Dreptul Iosif, alte citate vorbesc despre "cealalta Marie, mama lui [Iacov si] a lui Iosi" (Iacov, Iosi fiind purtand numele a doi dintre "fratii" Domnului). Parintele Cleopa, in Calauza de credinta ortodoxa, pp. 165-168 (online aici) coreleaza inca mai multe citate biblice si ajunge la concluzia ca nu exista dovezi concludente ca Sf. Iosif ar mai fi fost casatorit si ca cei amintiti in nici un caz nu erau fiii Maicii Domnului, si considera ca respectivii amintiti erau probabil fiii "celeilalte Marii" pe care o identifica cu Maria lui Cleopa, considerand ca termenul "adelphoi" - frati se aplica si pt familia extinsa. In editia mea a Sfintei Scripturi (1994, editia Sf. Sinod), pt pasajele cu "fratii" e pus in paranteza "verii", ca si in varianta online, care o reproduce. De unde dilema. Kamasarye 4 noiembrie 2010 14:46 (UTC)

Daca mai multe interpretari sunt realmente justificate sau fac parte din traditii paralele, atunci ar trebui sa le mentionam pe toate. --Inistea 4 noiembrie 2010 22:39 (UTC)

Caseta cu Noul Testament

Unde as putea gasi o caseta deja facuta cu cartile Noului Testament? Exista una in engleza cumva? Daca nu, as vrea sa fac eu una, cred ca ar fi utila. Vladimir-Adrian 25 noiembrie 2010 12:34 (UTC)

Nu, nu există. Dacă realizaţi o astfel de casetă, ar fi bine (pentru aspectul uniform al articolelor din OrthodoxWiki) să fie asemănătoare cu Format:VechiulTestament şi în concordanţă cu articolul Noul Testament. Succes! --Sîmbotin 25 noiembrie 2010 14:40 (UTC)

Poate reuseste cineva sa posteze caseta cu Noul Testament la articolele: Evanghelia dupa Matei si Noul Testament, sunt acolo niste imagini care ma incurca, eu nu am reusit. Si poate ca reuseste cineva sa modifice caseta cu Noul Testament, astfel incat sa separe epistolele sobornicesti de Apocalipsa lui Ioan intr-un mod estetic, mie nu mi-a iesit.Vladimir-Adrian 25 noiembrie 2010 17:31 (UTC)

În adrsa imaginii .jpg|right|thumb|Manuscris, înlocuieşti right cu left, şi atunci imaginea se repoziţionează în stânga. Dacă nu merge, atunci muţi link-ul imaginii mai jos, în text, unde arată mai bine. Doamne ajută. Cristian M

Cristian M, multumesc mult pentru rezolvarea problemelor. Sunt binevenite si instructiunile pentru viitor, sper sa reusesc cu ajutorul lor.Vladimir-Adrian 27 noiembrie 2010 13:08 (UTC)

Casetă Spiritualitate

Doamne ajută. Nu mi se pare deloc potrivit să includem în caseta Spiritualitate lista păcatelor. Pe lângă că nu se potriveşte, mai şi lungeşte considerabil caseta respectivă şi aceasta nu se va mai încadra în texte. Propun să le separăm şi să facem o casetă separată cu păcatele listate acolo. Putem lăsa în Spiritualitate cel mult un link de trimitere la această casetă. Mai trebuie să ne gândim şi la aspect şi poziţionare în pagină. Părerea mea. Cristian M

De acord si eu. Kamasarye 30 noiembrie 2010 18:14 (UTC)

Realizat, Doamne ajută, Cristian M

Nu uitati sa adaugati noile formate in OrthodoxWiki:Formate, ca sa fie mai usor de gasit cand e nevoie. --Inistea 1 decembrie 2010 20:13 (UTC)

Am adăugat Format:Păcate în OrthodoxWiki:Formate. --Sîmbotin 3 decembrie 2010 06:22 (UTC)

Ideea de a scoate lista pacatelor concrete din caseta spiritualitate mi se pare cum nu se poate mai proasta.

,,Am putea face o caseta separata cu categorisirea pacatelor? Varianta initiala mi se parea articulata mai "pozitiv", in jurul virtutilor si a etapelor drumului spre mantuire. Mi se pare ca punand in prim plan pacatele, viziunea sugerata a spiritualitatii ortodoxe devine cam coercitiva. Parerea mea, asta spune K, asta e singura argumentare pe care am gasit-o. Cristian M spune ca pacatele nu se potrivesc in caseta dar nu zice de ce. Chestia cu lungimea e un pretext mult prea pueril pentru a-l lua in considerare

Argumentele mele impotriva sunt:

1) In primul rand ca nu se pun in primul rand pacatele, ele detineau doar o mica pondere (max 20% din totalul casetei).

2) In al doilea rand se spune ca viziunea devine cam coercitiva in acest fel. Crestinismul are si o importanta nota coercitiva, asa si trebuie, oamenii asculta mai mult de frica (de frica pedepselor lui Dumnezeu si in ultima instanta de frica iadului) decat din indemn pozitiv, asta toata lumea stie, nu cred ca trebuie sa mai argumentez dar daca e nevoie o s-o fac

3) Pacatele si virtutile sunt corelative, adica nu au sens unele fata de celelalte. Daca caseta ar fi fost lasata asa cum era, cine suferea sa zicem de mandrie si citea articolul respectiv putea sa aiba in fata, in caseta, si virtutea smereniei; similar pentru manie care are atat corespondenta cu blandetea cat si cu rabdarea, asadar cu doua virtuti; ce sa mai zicem despre invidie care are corespondenta cu virtutea iubirii, cu virtutea prieteniei dar si cu Decalogul (care ar trebui introdus in caseta); iubirea de arginti se leaga si ea de smerenie caci de foarte multe ori oamenii bogati devin mandri; iubirea de arginti se leaga si de virtutea milei pe care trebuie s-o manifeste cei bogati si exemplele pot continua. Acum insa acest lucru nu e posibil cu noua infatisare a casetei.

4) Nu cred ca o anume caseta trebuie articulata pozitiv sau negativ sau mai pozitiv sau mai negativ, ci ea trebuie articulata conform adevarului credintei ortodoxe care contine ambele aspecte. Ca doar nu ne ocupam aici de cosmetizarea adevarului, asta faceau comunistii mai demult, ,, aranjau" realitatea cum le convenea lor spunand minciuni si omitand adevaruri. Ma mir ca nu ati eliminat din caseta si notiunile de pacat, patima si iad, dar si taina spovedaniei ca si ea tot la pacate concrete se refera, treaba ar fi fost completa.

5) In absolut toate catehismele pe care le-am vazut eu pana acum si in absolut toate cartile de rugaciuni care au o sectiune teoretica virtutile si pacatele sunt infatisate unele dupa altele si cred ca nu intamplator; nu cred ca trebuie sa ne pretindem noi mai destepti decat preotii teologi care le-au scris, inventand casete articulate mai pozitiv sau mai negativ

6)Daca am suparat pe cineva cu modificarile facute la caseta sau in alta parte sa spuna care sunt, sa aduca argumente pentru, voi aduce si eu in favoarea mea argumentele de cuviinta si se poate lua in final o decizie, eventual chiar la cafenea daca e nevoie.

7) Ii rog pe cei care raspund sa raspunda punctual la argumente si sa-si argumenteze afirmatiile, eu asa am facut si asa cred ca e corect, sa se ia o decizie pe baza unor argumente, nu pe baza unor antipatii sau simpatii personale existente la un moment dat, care n-ar trebui sa aiba vreo legatura cu decizia in ceea ce priveste un subiect sau altul.

8) Cred ca inventarea unei casete speciale cu pacate este mai degraba facuta asa: ,,sa fie, n-am nimic impotriva, dar la el acolo la subiectele lui, eu (sau noi) n-am (nu avem) treaba cu ele". Am mai vazut atitudinea asta, nu e ceva nou. Nu ajuta sa ne bagam capul in pamant ca strutul facandu-ne ca nu vedem ce e prin jurul nostru. In plus la spovedanie ne marturisim pacatele concrete asa cum le avem si nu altceva si cred ca ar trebui sa fim mereu atenti le ele sa veghem, cum spune Scriptura, sa nu le facem. Or aceasta veghe este ingreunata prin indepartarea si izolarea lor care s-a produs odata cu stergerea lor din caseta. Caci caseta aparea la foarte multe articole.

9) Cred ca ar trebui introdus si Decalogul in caseta spiritualitate.Vladimir-Adrian 3 decembrie 2010 16:25 (UTC)

Doamne ajută, Înainte de toate vreau să-mi cer scuze pentru greşeala pe care am făcut-o. Nu am avut intenţia să elimin complet păcatele din caseta Spiritualitate. Am vrut să o modific astfel încât să arate aşa cum arată acum. Am greşit, vă rog să mă iertaţi.

În al doilea rând, caseta are o notă, importantă pentru toţi, referitor la lungime şi textele unde este inserată. Această notă face parte din regulile de stil, care sunt şi ele importante şi, mai ales, sunt obligatorii, fie că ne place fie că nu. Punctul de vedere teologic nu este singurul care trebuie luat în seamă.

De asemenea, punctul 8 este un comentariu nepotrivit. Nici pe de parte nu am avut această intenţie. Orhodoxwiki este o enciclopedie participativă (aşa se zice ? că nu-mi vine acum). Şi alţii au voie să umble prin articolele noastre şi să le modifice, fără să ne supărăm chiar dacă nu ne place şi nu ne convine.

Mai multe nu mai am de zis şi nici nu intenţionez să intru în polemică. O să încerc să nu mai fac greşeli care să ducă la astfel de reacţii. Dacă nu reuşesc, am să mă retrag.

Spor duhovnicesc, Cristian M 3 decembrie 2010 17:43 (UTC)

Vladimir-Adrian, cred ca ai exagerat cu reactia ta. Cristian, ai facut ceea ce trebuia, nu ai de ce sa te gândesti sa te regtragi, sa fim seriosi. :-) --Inistea 3 decembrie 2010 22:34 (UTC)

- - -

Cu scuze fata de Pr. Iulian pt ca mai iau cuvantul dupa semnalul lui "moderator", as raspunde si eu.

Mai intai, eu am pus comentariile la discutia formatului tocmai pentru ca mi se parea necesara o discutie inainte de a-i aduce modificari, pt a vedea ce inseamna ele pentru natura formatului si ca sa ne punem de acord asupra a ceea ce vrem de la formatul respectiv. Varianta engleza mie mi se pare suficient de bine articulata ca sa o lasam asa (argumentez mai jos), dar evident ca ea nu trebuie sa ne limiteze in alegerile noastre, astfel ca, daca ajungem impreuna la alt punct de vedere, voi accepta decizia comuna.

Evident, CristianM a incercat sa propuna o imbunatatire a formatului, ca si Vladimir-Adrian inaintea lui, la fel de fara discutie prealabila. Asa ca nu cred ca e nevoie sa ne suparam pentru alte interventii ulterioare. Vladimir-Adrian, nu te supara, dar acuzele de comunism, cenzura s.a.m.d. mi se par nepotrivite, stiut fiind ca noi toti cei de-aici (all included) punem suflet ca sa oferim cititorilor un lucru bun, chiar daca intre noi exista diferente de stil de lucru si de "negociere" cu colegii.

Revenind: Cu privire la formatul in sine: Articularea formatului de catre colegii de limba engleza (de aici - a se vedea si discutia) s-a facut urmand o anumita perspectiva teologica asupra spiritualitatii ortodoxe (exista interpretari diferite ale sfintilor si teologilor ortodocsi asupra a ceea ce inseamna spiritualitate ortodoxa, nu "inventam" din neant)- orientata in jurul pasilor spre mantuire (lucruri de atins, lucruri de indeplinit, lucruri de sperat, lucruri care ne pot sprijini pe acest drum, semnalarea obstacolelor). E o perspectiva care, daca nu-mi dau prea tare cu presupusul, trateaza pacatul ca boala si pune accentul pe vindecarea omului de patimi - pe tratamentul bolii mai degraba decat pe boala si pe detalierea simptomelor ei.

Mi se pare ca o astfel de abordare poate fi de ajutor si unui gen de oameni pe care nu-i misca amenintarea cu flacarile iadului si care nu se lasa "cuceriti" de Hristos de frica de nuia, cat de iubirea Lui pentru noi (dupa care s-ar putea sa-i intereseze si lista de pacate, porunci pozitive si negative etc.). Desi in unele cazuri poate fi adevarat, nu sunt de acord cu ideea ca oamenii in general ar fi gata sa asculte de Hristos mai degraba de frica bataii decat de teama de a nu-I rani dragostea.

Din aceasta perspectiva, inserarea pacatelor in format mi se pare o supralicitare nenecesar coercitiva a acestora - la curatirea de ele trimitand deja destui termeni - termeni (Spovedania, Despatimirea, pacat/patima/iad). Nu propun sa ne bagam capul in nisip si incerc din rasputeri sa nu ma port nici ca un WikiBalaur, cu atat mai mult cu cat si eu am nevoie de o amintire a neputintelor personale. Dar daca e sa propun ceva, aceasta ar fi o caseta distincta de genul: Format:Păcate şi virtuţi care sa cuprinda - laolalta - sistematizarea pacatelor si respectiv a virtutilor opuse lor (fie varianta de catehism, fie una mai elaborata; sau poate ceva in oglinda, desi parca nu mi s-ar parea potrivit sa opui o prezenta - virtutea - unei absente - pacatul ca si cum ambele ar avea aceeasi consistenta). Decalogul se suprapune partial peste sistematizarea de catehism a pacatelor, chiar daca uneori e prezentat distinct. Se poate sa fie utila existenta unei casete "didactice" care sa prezinte o astfel de sistematizare a pacatelor, virtutilor, Decalogului si, daca tot suntem la capitolul asta, a celor noua porunci bisericesti. As vedea-o ca pe o caseta de final de articol, format lat (eu nu sunt inca integral convinsa, dar - de ce nu?). Pentru formatul de Spiritualitate prefer insa viziunea teologica ilustrata prin structura casetei propusa de colegii de limba engleza.

Pe scurt, consider ca articularea a doua casete ar sluji mai multor scopuri: casetele ar putea fi utile in situatii diferite si in functie de preocupari mai multor tipuri de public decat varianta in care ingramadim totul intr-un singur format.

Cred ca argumentul lui CristianM cu privire la lungime trebuie si el luat in serios. Chiar daca e vorba numai de 20% deocamdata (cu Decalogul ar fi mai mult), si-asa prea putine articole ne permit un format atat de extins. O solutie alternativa si pt formatul de spiritualitate ar fi sa luam in considerare si introducerea lui, pentru articolele mai scurte, ca format lat la sfarsit de articol mai degraba decat ca format "pe lungime", eliminand astfel parte din problema lizibilitatii paginii.

Pentru toate aceste motive, as prefera sa separ casetele (desi ar aparea problema suprapunerii partiale a continuturilor unor formate). Propun transferul discutiei pe fond in pagina de discutii a formatului si continuarea ei acolo. Iertare pentru mesajul lung si pentru piscaturile polemice care s-au mai strecurat prin mesaj. Kamasarye 4 decembrie 2010 01:14 (UTC)

1. Chestia cu retrasul n-am inteles-o, nu e cazul sa se retraga nimeni de nicaieri.

2. Nu am acuzat pe nimeni de comunism sau de cenzura, am vorbit de cosmetizarea adevarului si am dat un exemplu in care ea a atins forme periculoase. Cosmetizarea adevarului a fost larg practicata de la inceputul istoriei si pana astazi si dupa mine ea e un pericol permanent.

3. Nu cred ca varianta engleza (sau orice alta varianta nationala) poate fi un model de neclinitit, nici nu e cazul. In fond si acolo sunt cativa oameni care scriu, din care unul a facut caseta asa cum a vazut-o el, doi or fi de acord cu el, pe doi nu-i interseaza asa mult incat sa-si puna problema, unul sau cativa sunt impotriva dar cred ca au altceva mai bun de facut decat sa modifice caseta respectiva si nu vor sa intre in polemica cu autorul ei. Cam asa se desfasoara lucrurile, sunt convins

4. Consideratiile lui K despre ,,perspectiva teologica asupra spiritualitatii ortodoxe care ar sta la baza casetei sunt speculative, fiind mai degraba proiectii personale ale lui K. Viziunea apartine celui care a facut caseta, iar daca or fi doi sau trei este rezultatul viziunii respectivilor. Daca K a observat o anumita perspectiva in acea caseta, asta e o chestiune personala cu care putem sau nu sa fim de acord.

5. Exista mai multe feluri de oameni: unii care se tem mai mult de pedepse, altii care se simt atrasi de comportamentul de model al lui Hristos. Eu sunt convins ca prima categorie e mai numeroasa iar in cadrul celei de-a doua actioneaza simultan si frica de pedeapsa, asa cum si in cazul primeia actioneaza atractia spre Hristos ca model. Asta e parerea mea.

6. Mi se pare buna ideea lui K de a avea o caseta didactica mai elaborata care sa contina pacatele, virtutile, Decalogul, dar si alti itemi, o voi face eu. Nu sunt de acord cu o caseta lata pusa la sfarsit, pentru ca ea inseamna tot o mai mica vizibilitate.

7. Nu cred ca pacatul ar fi cumva numai o absenta (banuiesc a virtutii sau a lucrurilor bune), este dupa mine si o absenta a lucrurilor bune dar in acelasi timp si o prezenta a rautatii care se petrece cand din varii motive cadem prada ispitelor de la cel rau. Nu cred ca pacatul ar avea o mai mica consistenta decat virtutea, cred ca sunt cumva la fel.

8. Eu intai am vazut ca acea caseta a fost modificata, abia apoi am vazut ca exista deja un punct de vedere a lui K la pagina de discutii a casetei care era mai vechi. Daca stiam de acel punct de vedere raspundeam atunci ca nu sunt de acord si spuneam si de ce.

Eu nu sunt obisnuit sa ma uit tot timpul la schimbari recente dar cred ca ar fi un lucru bun pe viitor

9. Nu cred ca Cristian M a ,,facut ce trebuia. Cred ca lucrurile trebuiau sa fie discutate in prealabil pe baza de argumente si apoi luata o decizie.

10. Cred ca aceasta corectura din momentul de fata este una nefericita. Caci multi oameni nu stiu care sunt pacatele capitale, ce sa mai spunem de pacatele strigatoare la cer sau ,,alte pacate" pe care nu le vedem in caseta.Vladimir-Adrian 4 decembrie 2010 10:26 (UTC)

Vladimir-Adrian, tu esti cel dintai care ai modificat caseta fara discutie prealabila cu nimeni. Asa ca tocmai din cauza asta nu mi se pare ca ai avea temei sa-l iei la rost pe colegul CristianM. De asemenea, daca forma casetei propusa de colegii de la engleza nu e batuta in cuie (admit), cred ca e totusi cazul sa pornim de la premisa ca au avut motive intemeiate s-o formuleze asa inainte de a abandona viziunea lor. Argumentele "pe fond" si "pe forma" mi le mentin si nu le mai repet. Astept opiniile celorlalti colegi ca sa vedem ce forma sa dam casetei.

Nici mie nu mi se pare potrivita solutia actuala cu introducerea categoriilor de pacate fara numirea lor: as lasa ori forma initiala - pe care eu una o prefer, ori, daca optam pentru ea, forma propusa de colegul Vladimir-Adrian, dar putin reasezate categoriile ca sa fie mai coerent - si in orice caz cu categorizarea pacatelor plasata sub cea a virtutilor (chestie de impact psihologic, cu cine biruie pe cine). Kamasarye 4 decembrie 2010 14:24 (UTC)