Maria Egipteanca
Sfânta Maica Noastră Maria Egipteanca | |
Date personale | |
Naștere | ~344, probabil în apropiere de Alexandria, Egipt |
Mutare la Domnul (†) | 1 aprilie, 422, pustia Iordanului |
Localizare | Imperiul Bizantin |
Naționalitate | egipteancă |
Date cult | |
Tip | cuvioasă, pustnică |
Data canonizării | dată necunoscută |
Prăznuire la data de | 1 aprilie, Duminica Sfintei Maria Egipteanca |
Proclamare | pan-ortodoxă |
Biserici patronate |
Sfântă Maica Noastră Maria Egipteanca (344-422) a fost o pustnică din deșert[1] care s-a pocăit după o viață de prostituată. Ea a devenit un exemplu de pocăință, asemenea lui Manase, Zaheu, David, răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în anul 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o prăznuiește în ziua adormirii, adică în 1 aprilie; pe lângă aceasta, ea este pomenită în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, adică în a cincea duminică din Postul Mare.
Viața
Ea și-a început viața ca o tânără care-și urmează pasiunile trupești, fugind în Alexandria, departe de părinții ei, la vârsta de 12 ani. Acolo a trăit o viață de prostituată timp de 17 ani, cu toate că adesea refuza banii bărbaților cu care mergea, trăind mai degrabă din cerșit și din torsul inului.
Însă, într-o zi, a întâlnit un grup de bărbați care vroiau să călătorească pe mare, spre Ierusalim, ca să se închine Sfintei Cruci. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i pe rând de dragul distracției. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim și au mers la biserică, Maria a fost oprită să intre în aceasta de o forță nevăzută. După trei încercări nereușite, ea a rămas afară, în curtea bisericii, unde a văzut o icoană a Maici Domnului. A început să plângă și să se roage din toate puterile către Maica Domnului ca să îi dea voie să vadă Sfânta Cruce; după aceea – a promis ea –, va renunța la dorințele lumești și va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.
După această convertire din inimă de la porțile bisericii, ea a mers în deșertul de lângă Iordan unde a început o viață de pustnică. A trăit mulți ani doar cu trei pâini și după aceea cu rarele verdețuri ale pământului. Timp de 17 ani a fost chinuită de "fiare sălbatice - pasiuni și dorințe nebunești". După acești ani de tentații, totuși, a depășit tentațiile și a devenit ucenica Maicii Domnului.
După 47 de ani de pustnicie în singurătate, l-a întâlnit pe preotul Sfântul Zosima în deșert, care a convins-o să-i povestească viața sa. Ea i-a povestit cu multă smerenie povestea ei, în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii; ea știa cine a fost și cine era Zosima cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârșit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăși anul următor la apusul soarelui în Joia Mare din Săptămâna Patimilor pe malurile Iordanului pentru a se împărtăși.
Zosima a făcut așa cum i s-a propus, cu toate că avea dubii legate de această experiență, mai ales că soarele apusese deja. În fapt, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului și, trecând singură, a mers pe apă în mod miraculos pentru a-l întâlni pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o metanie, ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior și că, pe lângă aceasta, el are cu el Sfintele Taine. Maria a primit Sfânta Împărtășanie și a trecut înapoi Iordanul după ce l-a instruit pe Zosima referitor la mănăstirea sa și după ce i-a dat iarăși întâlnire un an mai apoi, în locul în care se întâlniseră prima oară. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze și îi spunea că murise imediat după Împărtășanie în anul anterior (și trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era așezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând; atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse și le-a dat multe sfaturi bune călugărilor și starețului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeași mănăstire.
Ulterior, povestea vieții Mariei a fost pusă pe hârtie de Sfântul Sofronie, Patriarh al Ierusalimului.
Viața Sfintei Maria Egipteanca este citită în Postul Mare împreună cu Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Imnografie
- Întru tine maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;
- că luând crucea ai urmat lui Hristos;
- și lucrând ai învățat sa nu se uite la trup, că este trecător;
- ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
- Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, cuvioasă maică Marie, duhul tău.
Condac (Glasul 3)
- De toate felurile de întinări fiind mai înainte plină,
- astăzi te-ai arătat mireasă lui Hristos prin pocăință,
- urmând vieții îngerești, și cu arma Crucii pierzi pe draci.
- Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăției Ceriurilor, Marie preamărită.
Note
Vezi și
Legături externe
- (en) Venerable Mary of Egypt (OCA)
- (en) Mary of Egypt (GOARCH)
- (en) Questions about St. Mary of Egypt
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Cuvioși
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Făcători de minuni
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Părinți ai pustiei
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți egipteni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism