Lavra Sf. Sava cel Sfințit: Diferență între versiuni
m (→Sfinţi care au trăit în Lavra Sf. Sava: leg.int) |
m (diacritice noi (cu virgulă)) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | [[ | + | [[Imagine:(1453) Marsaba Klosteret.jpg|thumb|right|350px|Mănăstirea Sf. Sava]] |
| − | '''Mănăstirea Sf. Sava''' din Ierusalim sau '''Mar Saba''' a fost întemeiată de Sfântul [[Sava cel | + | '''Mănăstirea Sf. Sava''' din Ierusalim sau '''Mar Saba''' a fost întemeiată de Sfântul [[Sava cel Sfințit]] în anul 478 ca o așezare [[monahism|monastică]]. Este amplasată în Defileul Kidron sau al Cedronului (Wadi en-Nar), în apropiere de [[Ierusalim]]. [[Mănăstire]]a a avut o mare influență asupra slujbelor și a [[tipic]]ului bisericesc. Mănăstirea mai este cunoscută și sub numele de '''Marea [[Lavră]]'''. În prezent, adăpostește în jur de 20 de monahi. Este un important loc de [[pelerinaj]] din Israel. Accesul femeilor înăuntrul mănăstirii este permis numai până în Turnul Femeilor, în apropiere de intrare. |
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| − | [[ | + | [[Imagine:Marsava.jpg|thumb|left|200px|Mănăstirea Sf. Sava (vedere aeriană)]] |
| − | În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. | + | În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Inițial avea forma unei comunități de [[anahoret|anahoreți]] care se așezaseră pe lângă Sf. Sava și trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceștia și-au zidit, ca și Sf. Sava, chilii în peșterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuințe cuprinzând mai multe chilii, precum și colțuri de rugăciune și [[paraclis]]uri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârșitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci și cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate și consolidate. În timp, au fost construite în vale două [[biserică|biserici]] pentru întreaga comunitate. |
| − | În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi | + | În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi și un arhondaric unde sunt găzduiți vizitatorii. La [[prăznuire|praznicul]] Sf. Sava, pe [[5 decembrie]], acesta adăpostește frecvent mai bine de 200 de pelerini. |
| − | Biserica centrală este închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. A doua biserică, | + | Biserica centrală este închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. A doua biserică, inițial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]. |
Principalele [[paraclis]]e (capele) sunt: | Principalele [[paraclis]]e (capele) sunt: | ||
| − | *Paraclisul Sf. [[Ioachim | + | *Paraclisul Sf. [[Ioachim și Ana]], părinții Maicii Domnului și paraclisul Sf. [[Ioan Gură de Aur]], ambele construite în încăperi care fuseseră inițial chilii ale monahilor. |
| − | *Paraclisul Sf. [[Ioan Damaschin]], închinat | + | *Paraclisul Sf. [[Ioan Damaschin]], închinat și Sf. [[Ioan Botezătorul]], așezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea. |
| − | *Paraclisul Sf. [[Gheorghe purtătorul de | + | *Paraclisul Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruință|Gheorghe]]. |
| − | *Paraclisul Sf. [[Arhangheli]], construit la jumătatea sec. al XX-lea de [[ | + | *Paraclisul Sf. [[Arhangheli]], construit la jumătatea sec. al XX-lea de [[stareț]]ul și [[arhimandrit]]ul Serafim. |
| − | == | + | ==Stareții mănăstirii Sf. Sava== |
| − | Într-un manuscris vechi al [[Liturghia Sfântului Iacov|Liturghiei Sf. Iacov]] sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează | + | Într-un manuscris vechi al [[Liturghia Sfântului Iacov|Liturghiei Sf. Iacov]] sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează și în manuscritul sinaitic georgian al lui Ioan Zosima, fond vechi, nr, 34, sec. X, unele cu o dată de pomenire (care corespunde probabil cu data morții), date care, în unele cazuri, sunt atestate și de alte documente (ca de ex. versiunea georgiană a Lecționarului de la Ierusalim) <ref>G. Garitte, ''Le calendrier palestino-géorgien du sinaiticus 34'' (Xe siècle), (Subsidia hagiographica, 30), Bruxelles, 1958, p. 35-36 et 124 (citându-l pe Marr)</ref>: |
| − | [[Sava cel | + | [[Sava cel Sfințit|Sava]] (439-532), [[5 decembrie]]; * Zenon * Melita (Meliton), [[3 ianuarie]] * Teodul (Teodor), [[9 ianuarie]] * Ghelasie (fratele lui Melita) * Casian * Conon * Anastasie * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) * Nicodim, [[13 martie]] * Toma *Ioan, [[29 ianuarie]] (?) * Ioan, 29 ianuarie (?) * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) *Iov * Constantin * Stratègios, [[5 mai]] * Solomon * David * Petru * (nume indescifrabil) * Anastasie * Solomon |
| − | ==Sfinte | + | ==Sfinte Moaște== |
| − | Mănăstirea | + | Mănăstirea adăpostește moaștele Sf. [[Sava cel Sfințit]], întemeietorul mănăstirii și ale multor altor sfinți. |
==Tipicul Sf. Sava== | ==Tipicul Sf. Sava== | ||
| − | Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul | + | Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunității potrivit unor reguli comune. În folosul comunității, obiceiuri și practicile preluate de la comunitățile monastice din Palestina, Egipt și Anatolia, precum și din rânduiala slujbelor din [[catedrală|catedrala]] din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericești ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”. |
| − | ''Tipicul Sf. Sava'' a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor | + | ''Tipicul Sf. Sava'' a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor bisericești monahale în întreaga Biserică Ortodoxă. Versiunea originală a fost extinsă în secolele VII-VIII, iar ulterior a fost prelucrat pentru a cuprinde atât practica palestiniană cât și cea constantinopolitană. Tipicul revizuit al Sf. Sava a ajuns să fie adoptat până în secolul al XV-lea în mai toată Biserica Ortodoxă, înlocuind tipicul catedralei [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia]] din Constantinopol, precum și pe cel al [[Mănăstirea Studion|Mănăstirii Studion]]. În anul 1545, acesta a fost primul tipic tipărit. |
| − | == | + | ==Sfinți care au trăit în Lavra Sf. Sava== |
| − | [[ | + | [[Imagine:Sava the Sanctified.jpg|thumb|right|200px|Sf. Sava cel Sfințit]] |
| − | În Marea Lavră a Sf. Sava cel | + | În Marea Lavră a Sf. Sava cel Sfințit au viețuit de-a lungul timpului mulți sfinți și scriitori bisericești. Unele din cuvintele cuvioșilor părinți savaiți au fost strânse de către Sf. [[Teofan Zăvorâtul]] într-un volum intitulat ''Patericul Lavrei Sfântului Sava'' (trad. din limba rusă de dr. Adrian și Xenia Tănăsescu, ed. Schitul Românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000). |
| − | În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre | + | În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre sfinții care au viețuit în Lavra Sf. Sava: |
| − | *Sf. [[Sava cel | + | *Sf. [[Sava cel Sfințit]] ([[5 decembrie]]), întemeietorul mănăstirii. |
*Sf. Cuvios [[Iona Savaitul]] (sec. IX) ([[21 septembrie]]) | *Sf. Cuvios [[Iona Savaitul]] (sec. IX) ([[21 septembrie]]) | ||
*Sf. [[Cosma Imnograful|Cosma al Maiumei]], imnograful ([[12 octombrie]]), care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava. | *Sf. [[Cosma Imnograful|Cosma al Maiumei]], imnograful ([[12 octombrie]]), care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava. | ||
*Sf. [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]], Mărturisitorul din Ardeal [[21 octombrie]], care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava. | *Sf. [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]], Mărturisitorul din Ardeal [[21 octombrie]], care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava. | ||
*Sf. Cuvios [[Ştefan Savaitul]] (sec. VIII-IX) ([[28 octombrie]]) | *Sf. Cuvios [[Ştefan Savaitul]] (sec. VIII-IX) ([[28 octombrie]]) | ||
| − | *Sf. Preacuviosul Lazăr, făcătorul de minuni, care a postit în muntele Galisius de lângă Efes (sec. XI) ([[7 noiembrie]]) a | + | *Sf. Preacuviosul Lazăr, făcătorul de minuni, care a postit în muntele Galisius de lângă Efes (sec. XI) ([[7 noiembrie]]) a viețuit mai mulți ani în Lavra Sf. Sava. |
*Sf. Cuvios [[Ioan Damaschin]] ([[4 decembrie]]) | *Sf. Cuvios [[Ioan Damaschin]] ([[4 decembrie]]) | ||
*Sf. Cuvios Mucenic [[Vah cel Nou]] (a doua jumătate a sec. al VIII-lea) ([[15 decembrie]]) | *Sf. Cuvios Mucenic [[Vah cel Nou]] (a doua jumătate a sec. al VIII-lea) ([[15 decembrie]]) | ||
*Sf. Cuvios Mihail Singhelul, Mărturisitorul (sec. IX) ([[18 decembrie]]) | *Sf. Cuvios Mihail Singhelul, Mărturisitorul (sec. IX) ([[18 decembrie]]) | ||
*Sf. Cuvios Mucenic [[Anastasie Persul]] (sec. VII) ([[22 ianuarie]]) | *Sf. Cuvios Mucenic [[Anastasie Persul]] (sec. VII) ([[22 ianuarie]]) | ||
| − | * | + | *Sfinții 20 de Părinți din Lavra Sf. Sava uciși de sarazini în 796 ([[20 martie]]) |
| − | * | + | *Sfinții Părinți din Lavra Sf. Sava uciși de blemizi în vremea împăratului [[Heraclie]] ([[16 mai]]) |
*Sf. [[Teodor al Edessei]] ([[19 iulie]]), care a sihăstrit în lavra Sf. Sava înainte de a fi făcut [[episcop]] de Edessa. | *Sf. [[Teodor al Edessei]] ([[19 iulie]]), care a sihăstrit în lavra Sf. Sava înainte de a fi făcut [[episcop]] de Edessa. | ||
| − | *Sf. Cuvios [[Ioan Iacob Hozevitul]] (sec. XX) ([[5 august]]) a | + | *Sf. Cuvios [[Ioan Iacob Hozevitul]] (sec. XX) ([[5 august]]) a viețuit în Lavra Sf. Sava vreme de opt ani. |
| − | În Lavra Sf. Sava au trăit o vreme | + | În Lavra Sf. Sava au trăit o vreme și scriitorii bisericești |
*[[Ioan Moshu]] (sec. VI), autorul ''Limonarului'' (''Livada duhovnicească''), | *[[Ioan Moshu]] (sec. VI), autorul ''Limonarului'' (''Livada duhovnicească''), | ||
| − | *Chiril din Scythopolis sau Schitopol (sec. VI), biograful mai multor | + | *Chiril din Scythopolis sau Schitopol (sec. VI), biograful mai multor cuvioși părinți din Palestina, |
| − | *Antioh Monahul sau Antioh Savaitul (sec. VI-VII) (probabil Cuv. Antioh, [[24 decembrie]]), care a alcătuit o culegere de citate din Sf. Scriptură | + | *Antioh Monahul sau Antioh Savaitul (sec. VI-VII) (probabil Cuv. Antioh, [[24 decembrie]]), care a alcătuit o culegere de citate din Sf. Scriptură și o Mărturisire de credință și |
*cronicarul Stratègios (uneori identificat cu Antioh), care a scris, între altele, o cronică a cuceririi persane a Palestinei din anul 614. | *cronicarul Stratègios (uneori identificat cu Antioh), care a scris, între altele, o cronică a cuceririi persane a Palestinei din anul 614. | ||
| Linia 66: | Linia 66: | ||
==Note== | ==Note== | ||
| − | <references /> | + | <references/> |
==Surse== | ==Surse== | ||
| Linia 72: | Linia 72: | ||
*[[:en:Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)|OrthodoxWiki: Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)]] | *[[:en:Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)|OrthodoxWiki: Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)]] | ||
| − | ==A se vedea | + | ==A se vedea și== |
*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]] | *[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]] | ||
| − | *Sf. [[Sava cel | + | *Sf. [[Sava cel Sfințit]] |
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
| − | *ro:[http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-sava-sfintit/manastirea-sfantul-sava-sfintit-67772.html Mănăstirea Sf. Sava cel | + | *ro:[http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-sava-sfintit/manastirea-sfantul-sava-sfintit-67772.html Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit] (crestinortodox.ro) |
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Mar_Saba Wikipedia: Mar Saba] | *en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Mar_Saba Wikipedia: Mar Saba] | ||
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Typikon Wikipedia: Typikon] | *en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Typikon Wikipedia: Typikon] | ||
| − | |||
[[Categorie: Mănăstiri]] | [[Categorie: Mănăstiri]] | ||
Versiunea de la data 20 martie 2015 13:57
_Marsaba_Klosteret.jpg)
Mănăstirea Sf. Sava din Ierusalim sau Mar Saba a fost întemeiată de Sfântul Sava cel Sfințit în anul 478 ca o așezare monastică. Este amplasată în Defileul Kidron sau al Cedronului (Wadi en-Nar), în apropiere de Ierusalim. Mănăstirea a avut o mare influență asupra slujbelor și a tipicului bisericesc. Mănăstirea mai este cunoscută și sub numele de Marea Lavră. În prezent, adăpostește în jur de 20 de monahi. Este un important loc de pelerinaj din Israel. Accesul femeilor înăuntrul mănăstirii este permis numai până în Turnul Femeilor, în apropiere de intrare.
Cuprins
Istoric
În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Inițial avea forma unei comunități de anahoreți care se așezaseră pe lângă Sf. Sava și trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceștia și-au zidit, ca și Sf. Sava, chilii în peșterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuințe cuprinzând mai multe chilii, precum și colțuri de rugăciune și paraclisuri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârșitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci și cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate și consolidate. În timp, au fost construite în vale două biserici pentru întreaga comunitate.
În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi și un arhondaric unde sunt găzduiți vizitatorii. La praznicul Sf. Sava, pe 5 decembrie, acesta adăpostește frecvent mai bine de 200 de pelerini.
Biserica centrală este închinată Maicii Domnului. A doua biserică, inițial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. Nicolae.
Principalele paraclise (capele) sunt:
- Paraclisul Sf. Ioachim și Ana, părinții Maicii Domnului și paraclisul Sf. Ioan Gură de Aur, ambele construite în încăperi care fuseseră inițial chilii ale monahilor.
- Paraclisul Sf. Ioan Damaschin, închinat și Sf. Ioan Botezătorul, așezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea.
- Paraclisul Sf. Gheorghe.
- Paraclisul Sf. Arhangheli, construit la jumătatea sec. al XX-lea de starețul și arhimandritul Serafim.
Stareții mănăstirii Sf. Sava
Într-un manuscris vechi al Liturghiei Sf. Iacov sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează și în manuscritul sinaitic georgian al lui Ioan Zosima, fond vechi, nr, 34, sec. X, unele cu o dată de pomenire (care corespunde probabil cu data morții), date care, în unele cazuri, sunt atestate și de alte documente (ca de ex. versiunea georgiană a Lecționarului de la Ierusalim) [1]:
Sava (439-532), 5 decembrie; * Zenon * Melita (Meliton), 3 ianuarie * Teodul (Teodor), 9 ianuarie * Ghelasie (fratele lui Melita) * Casian * Conon * Anastasie * Ştefan, 12 ianuarie (?) * Nicodim, 13 martie * Toma *Ioan, 29 ianuarie (?) * Ioan, 29 ianuarie (?) * Ştefan, 12 ianuarie (?) *Iov * Constantin * Stratègios, 5 mai * Solomon * David * Petru * (nume indescifrabil) * Anastasie * Solomon
Sfinte Moaște
Mănăstirea adăpostește moaștele Sf. Sava cel Sfințit, întemeietorul mănăstirii și ale multor altor sfinți.
Tipicul Sf. Sava
Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunității potrivit unor reguli comune. În folosul comunității, obiceiuri și practicile preluate de la comunitățile monastice din Palestina, Egipt și Anatolia, precum și din rânduiala slujbelor din catedrala din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericești ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”.
Tipicul Sf. Sava a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor bisericești monahale în întreaga Biserică Ortodoxă. Versiunea originală a fost extinsă în secolele VII-VIII, iar ulterior a fost prelucrat pentru a cuprinde atât practica palestiniană cât și cea constantinopolitană. Tipicul revizuit al Sf. Sava a ajuns să fie adoptat până în secolul al XV-lea în mai toată Biserica Ortodoxă, înlocuind tipicul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol, precum și pe cel al Mănăstirii Studion. În anul 1545, acesta a fost primul tipic tipărit.
Sfinți care au trăit în Lavra Sf. Sava
În Marea Lavră a Sf. Sava cel Sfințit au viețuit de-a lungul timpului mulți sfinți și scriitori bisericești. Unele din cuvintele cuvioșilor părinți savaiți au fost strânse de către Sf. Teofan Zăvorâtul într-un volum intitulat Patericul Lavrei Sfântului Sava (trad. din limba rusă de dr. Adrian și Xenia Tănăsescu, ed. Schitul Românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000).
În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre sfinții care au viețuit în Lavra Sf. Sava:
- Sf. Sava cel Sfințit (5 decembrie), întemeietorul mănăstirii.
- Sf. Cuvios Iona Savaitul (sec. IX) (21 septembrie)
- Sf. Cosma al Maiumei, imnograful (12 octombrie), care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
- Sf. Visarion Sarai, Mărturisitorul din Ardeal 21 octombrie, care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
- Sf. Cuvios Ştefan Savaitul (sec. VIII-IX) (28 octombrie)
- Sf. Preacuviosul Lazăr, făcătorul de minuni, care a postit în muntele Galisius de lângă Efes (sec. XI) (7 noiembrie) a viețuit mai mulți ani în Lavra Sf. Sava.
- Sf. Cuvios Ioan Damaschin (4 decembrie)
- Sf. Cuvios Mucenic Vah cel Nou (a doua jumătate a sec. al VIII-lea) (15 decembrie)
- Sf. Cuvios Mihail Singhelul, Mărturisitorul (sec. IX) (18 decembrie)
- Sf. Cuvios Mucenic Anastasie Persul (sec. VII) (22 ianuarie)
- Sfinții 20 de Părinți din Lavra Sf. Sava uciși de sarazini în 796 (20 martie)
- Sfinții Părinți din Lavra Sf. Sava uciși de blemizi în vremea împăratului Heraclie (16 mai)
- Sf. Teodor al Edessei (19 iulie), care a sihăstrit în lavra Sf. Sava înainte de a fi făcut episcop de Edessa.
- Sf. Cuvios Ioan Iacob Hozevitul (sec. XX) (5 august) a viețuit în Lavra Sf. Sava vreme de opt ani.
În Lavra Sf. Sava au trăit o vreme și scriitorii bisericești
- Ioan Moshu (sec. VI), autorul Limonarului (Livada duhovnicească),
- Chiril din Scythopolis sau Schitopol (sec. VI), biograful mai multor cuvioși părinți din Palestina,
- Antioh Monahul sau Antioh Savaitul (sec. VI-VII) (probabil Cuv. Antioh, 24 decembrie), care a alcătuit o culegere de citate din Sf. Scriptură și o Mărturisire de credință și
- cronicarul Stratègios (uneori identificat cu Antioh), care a scris, între altele, o cronică a cuceririi persane a Palestinei din anul 614.
Fotogalerie
Turnul femeilor
Mormântul Sfântului Sava
Peștera Sfântului Sava
Altarul sfinților mucenici savaiți în Biserica Sfântul Nicolae
Interior
Interior
Note
- ↑ G. Garitte, Le calendrier palestino-géorgien du sinaiticus 34 (Xe siècle), (Subsidia hagiographica, 30), Bruxelles, 1958, p. 35-36 et 124 (citându-l pe Marr)
Surse
- John Patrich. Chapels and Hermitages of St. Sabas’ Monastery. Ancient Churches Revealed. Yoram Tsafrir, ed. Jerusalem: Israel Exploration Society, 1993. (ISBN 965-221-016-1)
- OrthodoxWiki: Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)
A se vedea și
Legături externe
- ro:Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit (crestinortodox.ro)
- en: Wikipedia: Mar Saba
- en: Wikipedia: Typikon
