Soborul Tuturor Americanilor

Termenul Soborul Tuturor Americanilor se aplică sinoadelor generale periodice ale eparhiei nord americane a Bisericii Ruse ("Mitropolia"). Acest termen a fost înlocuit cu Sinodul Tuturor Americanilor odată cu obţinerea autocefaliei faţă de Biserica Ortodoxă Rusă mamă, ultimul sobor fiind totodată şi primul sinod autocefal, însoţit de schimbarea numelui din Mitropolia în Biserica Ortodoxă din America.

Ideea ţinerii unei adunări generale a clerului şi laicilor din această eparhie a apărut în timpul adunărilor clerului conduse de Arhiepiscopul Tihon din 1905. Sentimentele clerului prezent la aceste adunări erau favorabile şi considerau aceste adunări ca fiind o reîntoarcere la normele canonice şi ecleziastice ale bisericii. Iniţial a fost propus oraşul New York ca loc de desfăşurare după ce scaunul eparhial a fost transferat de la San Francisco, dar primul sobor a fost ţinut în Mayfield, Pennsylvania. Pe lângă episcopii prezenţi, la sobor au mai participat preoţii tuturor parohiilor şi un reprezentant laic din fiecare parohie.

Soborul I al Tuturor Americanilor

Primul sobor al eparhiei ruse ortodoxe din America a fost convocat în 5 martie 1907. Soborul a început printr-o slujbă de rugăciune la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Mayfield, Pennsylvanis, urmată de salutul Arhiepiscopului Thon şi alegerea Părintelui Alexander Hotovitzky ca preşedinte. Deoarece el nu a putut să-şi asume această poziţie din cauza altor rensponsabilităţi din cadrul soborului, Arhiepiscopul Tihon l-a numit pe Părintele Leonid Turkevich, care ieşise pe locul doi la numărătoarea voturilor pentru preşedinte.

Scopul principal al soborului a fost să stabilească bazele legale şi oficiale ale eparhiei, inclusiv stabilirea unui statut, clarificând temeliile financiare ale eparhiei şi, sub coordonarea Arhiepiscopului Tihon, recunoaşterea diversităţii din cadrul eparhiei privind cultul şi obiceiurile. Dar, soborul s-a încheiat într-o notă tristă deoarece Arhiepiscopul Tihon şi-a anunţat reîntoarcerea în Rusia.

Soborul II al Tuturor Americanilor

Al doilea sobor al planificat, iniţial, pentru 1918 după ce Arhiepiscopul Evdokim s-a reîntors de la Soborul Tuturor Ruşilor din 1917. Cu toate acestea, din cauza haosului provocat de revoluţia din octombrie din Rusia şi de întinderea sesiunilor soborului ruşilor în 1918, dar şi din cauza scindărilor din Statele Unite provocate de evenimentele din Rusia, al II-lea Sobor al Tuturor Americanilor a fost amânat pentru 1919. Soborul a fost convocat în 12 februarie 1919 la Biserica Sfântul Teodosie din Cleveland, Ohio şi a ţinut până în 15 februarie.

Printre altele, la acest sobor a fost ales Arhiepiscopul Alexander (Nemolovsky) ca episcop eparhial deoarece Arhiepiscopul Evdokim rămăsese în Rusia. Deoarece eparhia nord americană nu avea prevederi privind alegerea propriului episcop eparhial, a fost stabilită o procedură de alegere de către sobor. Câţiva delegaţi l-au propus pe Episcopul Alexander, în aclamaţiile celor prezenţi, dar cu toate acestea, un mic grup de delegaţi a protestat şi a fost astfel organizat un vot secret. Episcopul Alexander a primit 242 de voturi, 6 au fost pentru Episcopul Stephen, 5 pentru Arhiepiscopul Evlogy, 1 pentru Protopopul John Krohmalny, 8 împotriva Episcopului Alexander dar fără nume şi 6 au fost goale.

Alte decizii au privit înfiinţarea unei administraţii financiare care să depăşească criza financiară cauzată de pierderea fondurilor din Rusia, autorizarea întoarcerii ucrainenilor uniaţi din Canada la Biserica Ortodoxă ca membri ai "Bisericii Ortodoxe Ucrainene," oficializarea relaţiilor dintre sirieni şi ruşi şi aprobarea hirotonirii Arhimandritului Theophan Noli şi a Arhimandritului Mardary ca episcopi pentru comunităţile albaneză şi sârbă, dacă aceştia vor fi aleşi.

Soborul III al Tuturor Americanilor

Plecarea Arhiepiscopului Alexander în zorii crizei financiare adânci din America de Nord a dus la convocarea celui de Al III-lea Sobor. Sobor s-a ţinut în Pittsburgh, Pennsylvania, între 7 şi 9 noiembrie 1922, cu scopul alegerii lui Platon (Rozhdestvensky) ca întâistătător al eparhiei nord americane cu titlul de Mitropolit al Întregii Americi şi Canade. Totuşi, din cauza comunicării confuze cu Patriarhul Tihon din Moscova, alegerea Mitropolitului Platon a fost pusă sub semnul întrebării, ceea ce a dus la alte discuţii şi alte alegeri în timpul sesiunii din 25-27 noiembrie 1922. Ulterior, alegerea lui Platon a fost confirmată cu subînţeles de Patriarhul Tihon, cu toate că alţi membri ai sinodului cu care Platon se asociase de bunăvoie ("Sinodul Karlovtsy") şi-au exprimat dubiile referitoare la validitatea confirmării.

Soborul IV al Tuturor Americanilor

Deoarece comunicaţiile dintre eparhia nord americană şi Moscova au devenit şi mai confuze din cauza afirmaţiilor viitorei mişcări a Bisericii Vii a fost convocat un alt sobor, al IV-lea. Soborul IV al Tuturor Americanilor s-a ţinut în Detroit, Michigan Între 2 şi 4 aprilie 1924.

Soborul a început fără prezenţa Mitropolitului Platon, la cererea sa, pentru a zădărnici orice fel de acuzaţie că ar influenţa revizuirea de către sobor a situaţiei şi evenimentelor privind poziţia sa de mitropolit. Până la urmă, alegerea sa din 1922 a fost reconfirmată. Apoi, soborul a început discuţiile referitoare la subiectul relaţiilor canonice şi administrative ale eparhiei cu biserica mamă care se găsea la cheremul bolşevicilor. Documentul emis de sobor declara că eparhia rusă din America este o "Biserică auto-guvernată temporar, condusă de arhiepiscopul ales împreună cu Sinodul Episcopilor, un sinod ales din laici şi clerici şi un sinod periodic al întregii Biserici Americane."

Mitropolitul Platon a sosit la sobor a doua zi şi şi-a asumat prezidarea acestuia. I s-a cerut să schiţeze un statut al bisericii americane. În stabilirea ststutului de "auto-guvernare temporară," Mitropolia a fost condamnată de sinodul ROCOR din Serbia iar Platon a fost demis de acelaşi sinod, o acţiune ignorată pe scară largă de parohiile americane.

Soborul V al Tuturor Americanilor

Soborul V al Tuturor Americanilor a fost convocat în Ohio în 20-23 noiembrie 1934, pentru a alege un succesor al lui Platon care decedase în 20 aprilie 1934. Ţinând cont de poziţiile canonice haotice care existau, soborul, după analiza opţiunilor, l-a ales pe Arhiepiscopul Theophilus (Pashkovsky) de San Francisco ca mitropolit, prin unanimitatea episcopilor, clerului şi delegaţilor laici.

Încă nu existau statute sau alte documente care să stabilească procedura alegerii întâistătătorului Bisericii Nord Americane, singurul lider dovedit în biserica nord americană fiind Episcopul Leonty de Chicago, care s-a autointitulat Arhiepiscopul Theophilus.

Soborul VI al Tuturor Americanilor

Soborul VI al Tuturor Americanilor a fost convocat în New York City în 5-8 octombrie 1937, pentru a confirma o înţelegere făcută între Mitropolitul Theophilus şi reprezentanţii eparhiilor ruseşti şi ai exilaţilor care nu mai erau sub administraţia Patriarhiei Moscovei, înţelegere încheiată la un sinod convocat de Patriarhul Varnnava al Serbiei în 1936 (ROCOR). Înţelegerea, care a fost ulterior ratificată de către Sinodul Episcopilor Americani şi la care au participat episcopi din Biserica din Afara Graniţelor sublinia, că autonomia bisericii americane rămâne inviolabilă. Soborul a confirmat această înţelegere, dar cu peste jumătate dintre delegaţi abţinându-se de la vot. Abţinerea indica o stinghereală privind această "unire" cu Biserica din Afara Graniţelor.

Un mare pas înainte pentru eparhia Nord Americannă a fost atunci când soborul a aprobat înfiinţarea a două instituţii de educaţie teologică. Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vladimir a fost înfiinţat ca o şcoală de nivelul colegiului de arte liberale, în timp ce şcoala din componenţa Mănăstirii Ortodoxe Sfântul Tihon avea să ofere educaţie teologică. Prin aceste acţiuni, Mitropola a abordat problema lipsei de clerici instruiţi care începuse apăruse după închiderea Seminarului Sfântul Platon din Tenafly în 1923.

De asemenea, al VI-lea Sobor a aprobat un statut pentru guvernarea eparhiei, organizându-se ca district mitropolitan. Totuşi, fără o administraţie centrală şi fără suportul parohiilor, statutul nu era decât încă un pas pe drumul spre o organizare eficientă a eparhiei.

Soborul VII al Tuturor Americanilor

Soborul VII al Tuturor Americanilor a fost convocat în 1946, o lume diferită radical de cea din 1937. Pe lângă violenţa războiului, au avut loc evenimente în timpul şi după război care au afectat puternic Biserica Ortodoxă şi în special bisericile est europene. Pentru eparhia nord americană aceste evenimente au afectat puternic aşa-numita "înţelegere temporară" din 1936, care era considerată fără valabilitate. De asemenea, reactivarea poziţiei de Patriarh al Moscovei odată cu întronarea lui Serghie (Stragorodsky) în 1943 ca patriarh, urmat de Alexei în 1945, a adus speranţa unei normalizări a relaţiilor cu Biserica Rusă, dar aceste speranţe au fost repede spulberate.

Aceste evenimente duseseră la dezbateri, decizii şi multe acţiuni aşteptate de membrii bisericii, deoarece relaţiile acesteia fuseseră rupte din cauza politicilor lumii civile. Soborul a fost ţinut în Cleveland, Ohio, în 26-29 noiembrie 1946. Soborul a întocmit o petiţie către Patriarhul Moscovei care îi cerea să accepte Mitropolia americană sub coordonarea sa spirituală cu precizarea că "statutul actual de autonomie şi drept de auto-guvernare" va fi păstrat iar Sinoadele/Soboarele Tuturor Americanilor vor continua să fie "corpul legislativ şi administrativ suprem al Bisericii noastre." Cu toate acestea, în negocierile viitoare cu Patriarhia Moscovei, nu s-a ajuns la nici o înţelegere deoarece condiţiile puse de Patriarhie, se pare, politic şi psihologic inacceptabile pentru biserica americană. Vor trece aproape două decenii până când o nouă încercare de reapropiere va fi iarăşi făcută.

După dizolvarea unirii cu ROCOR, aproape jumătate din episcopii Mitropoliei au părăsit soborul şi au rămas în comuniune cu Biserica din Afara Graniţelor, rupând iarăşi ortodoxia rusă în două.

Soborul VIII al Tuturor Americanilor

Soborul VIII al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în perioada 5-8 decembrie 1950 şi a avut ca obiectiv principal alegerea unui succesor al Mitropolitului Theophilus, decedat în 27 iunie 1950. Cu toate că Arhiepiscopul Leonty a fost alegerea unanimă a discuţiilor anterioare soborului, totuşi au avut loc alegeri pentru un întâistătător în conformitate cu procedura alcătuită de Comisia Antesobor. Delegaţii la sobor au votat în secret pentru a nominaliza trei candidaţi din care ierarhii urmau să aleagă noul Mitropolit. Rezultatul acestui vot secret este următorul: 239 de voturi pentru Arhiepiscopul Leonty, 8 pentru Episcopul Dimitry (Magan) de Boston, 4 pentru Episcopul John (Shahovskoy) de Brooklyn, 1 pentru Episcopul Nikon (de Greve) de Philadelphia, 1 pentru Mitropolitul Anastasy (Gribanovsky) al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei şi un vot nevalabil. În urma unei scurte consultări în biserică a ierarhilor, Episcopul Dionysius (Diachenko) de Pittsburgh a anunţat că ei l-au ales în unanimitate pe Theophilus pentru funcţia de Mitropolit al Întregii Americi şi Canadei, care pe atunci era cunoscută sub numele de "Mitropolia."

Soborul IX al Tuturor Americanilor

Soborul IX al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în 8-10 noiembrie 1955. Principala decizie a acestui sobor a fost adoptarea unui nou statut al bisericii care oferea reglementări clare şi proceduri pentru administraţia bisericii la toate nivelele ei, de la întâistătător şi Soborul Tuturor Americanilor şi până la parohii cu funcţiile acestora şi scopurile lor.

Soborul X al Tuturor Americanilor

Soborul X al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în 10-13 noiembrie 1959. În timpul lucrărilor au fost abordate subiecte referitoare la statutele bisericii, unele elemente fiind îmbunătăţite.

Soborul XI al Tuturor Americanilor

Soborul XI al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în 12-15 noiembrie 1963. În sfârşit, soborul a abordat problema administraţiei centrale inadecvate prin aprobarea unui amendament la statut care stabilea alegerea a trei oficiali naţionali. Aceştia erau: cancelarul, secretarul şi trezorierul. Persoanele pentru aceste trei funcţii erau nominalizate de sinodul mitropolitan şi numite de sinodul episcopilor. Aceşti trei oficiali la care s-au adăugat mai târziu doi reprezentanţi ai sinodului mitropolitan vor constitui un comitet administrativ permanent.

Soborul XII al Tuturor Americanilor

Soborul XII al Tuturor Americanilor s-a ţinut sub forma unei adunări extraordinare la Catedrla Acoperământul Maicii Domnului din New York City în 22-23 septembrie 1965 pentru alegerea unui succesor al Mitropolitului Leonty, decedat în 14 mai 1965.

Alegerile care au avut loc la sobor s-au dovedit un pas înainte pe calea maturizării bătrânei misiuni nord americane a Bisericii Rusiei prin aceea că discuţiile despre "vechi" şi "nou" în biserică au polarizat discuţiile şi alegerile privitor la aspectul viitoarei "americanizări" a bisericii prin alegerea unui episcop nativ american. Cei doi principali candidaţi au fost Arhiepiscopul Ireney, care era Arhiepiscop de Boston, locum tenens al biroului mitropolitan şi care lucrase îndeaproape cu Mitropolitul Leonty în timpul ultimilor câţiva ani de boală ai acestuia, şi Arhiepiscopul Vladimir care era întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Japoneze, pe atunci sub jurisdicţia Mitropoliei.

Prin statutele adoptate la Soborul IX, pentru ca un candidat să fie ales din prima rundă de votare trebuia să obţină cel puţin două treimi din voturi. Dacă majoritatea de două treimi nu era obţinută sau dacă alesul era respins de votul canonic al ierarhilor, urma un al doilea vot imediat. La acest al doilea vot, se treceau pe buletine doar două nume. Dacă nici de data aceasta unul din candidaţi nu obţinea două treimi, atunci decizia finală aparţinea sinodului episcopilor.

Prima votare a fost majoritară pentru Arhiepiscopul Vladimir, dar nu cu două treimi din voturile valabile. La a doua votare s-a obţinut acelaşi rezultat iar decizia a căzut în seama episcopilor. După câteva minute, uşile împărăteşti ale iconostasului s-au deschis iar episcopul cel mai în vârstă, John (Garklavs) de Chicago, a anunţat că Arhiepiscopul Ireney este noul Mitropolit. Atunci, soborul, lăsând deoparte toate sentimentele rele din timpul votării, a strigat un maiestuos Eis polla eti despota, astfel sfinţind şi primind cu adevărat decizia episcopilor.

Rezultatele primul vot au fost: 122 de voturi pentru Arhiepiscopul Vladimir (Nagosky) de Tokyo, 105 pentru Arhiepiscopul Ireney (Bekish) de Boston, 32 pentru Episcopul Kiprian (Borisevich) de Philadelphia, 23 pentru Arhiepiscopul John (Garklavs) de Chicago, 12 pentru Arhiepiscopul John (Shahovskoy) de San Francisco, 5 pentru Episcopul Sylvester (Haruns) de Montreal, 1 pentru Arhiepiscopul Nikon (de Greve) de Brooklyn şi două voturi albe.

Rezultatele celui de-al doilea vot au fost următoarele: 203 voturi pentru Arhiepiscopul Vladimir, 131 pentru Arhiepiscopul Ireney, 61 pentru Episcopul Kiprian, 51 pentru Arhiepiscopul John (Garklavs), 46 pentru Episcopul Sylvester, 44 pentru Arhiepiscopul Nikon, 26 pentru Arhiepiscopul John (Shahovskoy), 18 pentru Episcopul Michael (Diky) de Buenos Aires, 8 pentru Episcopul Amvrossy (Merejko) de Sitka, 3 pentru Părintele Dmitri Royster, 1 pentru Părintele Andrew Fedetz, 1 pentru Părintele Theodosius Lazor, 1 pentru Părintele Seraphim Babich şi opt voturi nevalidate.

Soborul XIII al Tuturor Americanilor

Soborul XIII al Tuturor Americanilor s-a ţinut în New York City în 14-16 noiembrie 1967. Principalul subiect abordat a fost propunerea nereuşită de a schimba numele oficial al bisericii din cel stânjenitor şi din ce în ce mai nerelevant de Biserica Catolică Greacă Ortodoxă Rusă a Americii în Biserica Ortodoxă din America.

Deşi problema schimbării numelui fusese abordată anterior în studiată în comitete, brusc, episcopii au s-au opus acestei propuneri şi, după o votare de formă care afirma un sprijin puternic pentru această propunere, au interzis discutarea acestui subiect. În timp ce subiectul era închis, propunerea schimbării numelui era încă o dovadă a maturizării bisericii care se considera pe ea însăşi nu un grup etnic ci o Biserică Ortodoxă Americană. Dar, cum această tentativă fusese prematură, alte evenimente privitoare la viitoarea reconciliere cu biserica mamă au trecut în faţă.

Soborul XIV al Tuturor Americanilor

Soborul XIV al Tuturor Americanilor s-a ţinut în 19-22 octombrie 1970 la Mănăstirea Sfântul Tihon şi la Seminarul din South Canaan, Pennsylvania. Acest sobor a primit şi acceptat Tomosul de autocefalie, acordat de Biserica Ortodoxă Rusă în 10 aprilie 1970.

Soborul XV al Tuturor Americanilor

De formulat. nu există nici în versiunea engleză, încă.

Odată cu acordarea autocefaliei, a intrat în obicei ca sinoadele jurisdicţiei să fie numite sinoade în loc de soboare şi astfel Soborul XIV al Tuturor Americanilor a devenit cunoscut ca Primul Sinod al Tuturor Americanilor.

Primind autocefalia, soborul/sinodul a observat nevoia definirii unei noi forme statutare şi a unei noi structuri administrativea bisericii. Pentru a realiza acest lucru, sinodul a stabilit să fie convcocat următorul sinod în 1971 care va avea singurul obiectiv de a adopta un nou statut.

A se vedea

• Biserica Ortodoxă din America
• Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei
• ROCOR şi OCA

Legături externe

• All-American Sobors and Councils
• THE 1907 MAYFIELD CHURCH COUNCIL- Banquet address at the 100th anniversary celebration of the First All American Sobor (Council) at St. John the Baptist Cathedral (Mayfield, Pennsylvania) on October 28, 2007 by Alexis Liberovsky OCA Archivist.
• Primatial Elections in the OCA