Mitropolia Moldovei și Bucovinei

De la OrthodoxWiki
(Redirecționat de la Mitropolia Moldovei)
Salt la: navigare, căutare

Mitropolia Moldovei și Bucovinei este o unitate administrativă a Bisericii Ortodoxe Române. Ea este condusă în prezent de Teofan Savu, care poartă titlul de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Istoric

Mitropolia Moldovei a fost înființată între anii 1381-1386 și recunoscută de Patriarhia Constantinopolului în anul 1401, când era condusă de mitropolitul Iosif Mușat. Sediul mitropolitan a fost inițial la Rădăuți, fiind mutat din 1401 la Suceava, iar la mijlocul sec. al XVII-lea, în Iași, unde se află și astăzi.

Reformele fanariote

Din timpul perioadei fanariote, o atenție deosebită trebuie acordată reformelor fiscale și administrative ale lui Constantin Mavrocordat făcute succesiv în a doua și a treia domnie în Moldova (1741-1743 și 1748-1749) și în a patra domnie din Țara Românească (1744-1748). Aceste reforme au dus, în cele din urmă, la desființarea rumâniei, în Țara Românească, la 5 august 1746 și a veciniei în Moldova, la 6 aprilie 1749.

Dar reformele lui Constantin Mavrocordat au urmărit între altele și ridicarea nivelului de pregătire și a stării materiale a clerului de mir și monahal. Astfel, prin așa-numitul așezământ sau constituție din anul 1741 din Moldova, marii boieri, mănăstirile și preoții de mir erau scutiți de dări. În schimbul acestor scutiri, toți slujitorii Bisericii erau îndatorați să învețe carte, ca apoi să învețe și ei pe alții.

Cronica atribuită lui Enache Kogălniceanu spune că „s-a ocupat de capul preoților să-i învețe carte, frământându-i în tot chipul”. Toți preoții erau obligați să stea 40 de zile „la vlădicie”, adică la reședința fiecărei eparhii, pentru ca să învețe și să facă practică liturgică. La sfârșit erau examinați, urmând ca aceia care nu vor corespunde să fie caterisiți. A poruncit ispravnicilor ca acolo unde vor găsi preoți sau diaconi neștiutori de carte, să fie puși la bir în rând cu țăranii.

În cea de-a treia domnie, a continuat lucrarea de luminare a clerului moldovean. Din aceeași Cronică se poate afla că toți preoții și diaconii din Iași erau obligați să se prezinte zilnic la biserica Curții domnești, unde le erau predate rânduielile slujbelor bisericești de către „un preot ce-l avea Măria sa, învățat la carte grecească și românească” încât „foarte se spăriese preoții și care nu prea știa carte, se apuca de învăța de-al doilea...”. În același timp, ierarhii țării au primit dispoziții să nu mai hirotonească niciun preot sau diacon neștiutor de carte.

Pe temeiul acestor dispoziții, mitropolitul Nichifor a dispus, la 7 iunie 1749, ca în școlile de pe lângă bisericile din Iași, tinerii care se pregăteau pentru preoție să învețe mai mult decât alții, spre a deprinde bine toate rânduielile slujbelor bisericești.

N-au fost trecute cu vederea nici școlile din Moldova. Astfel, la 25 decembrie 1747, domnitorul Grigorie II Ghica, împreună cu divanul domnesc din care făceau parte și vlădicii țării, au hotărât ca pe lângă școala de la Mitropolie să se înființeze alte școli, la cele trei Episcopii, așa cum se prevăzuse, de altfel, chiar din așezământul lui Constantin Mavrocordat, din 1741. Hrisovul rânduia ca dascălii școlilor lor să fie plătiți dintr-o dare specială a preoților pentru școli, ei fiind scutiți și de bir. Chiriarhii locului erau îndatorați să facă necontenită cercetare școalelor. In 1749 s-au înființat școli la bisericile Sfinții Nicolae, Sfânta Vineri și Sfântul Sava din Iași, la care au fost aduși copiii „prostimei” (celor de jos, n.n.) și puși să învețe Catehismul.

In același timp, Constantin Mavrocordat a luat felurite măsuri pentru ridicarea vieții monahale: îndepărtarea din mănăstiri a celor cu viață necorespunzătoare, interzicerea de a mai locui călugării în alte părți decât în mănăstiri, interzicerea primirii la călugărie fără aprobarea chiriarhului, îndatorirea, pentru egumeni, de a răspunde de buna administrare a averilor mănăstirești.

Fără îndoială că toate aceste măsuri, progresiste pentru acel timp, ar fi dus la înviorarea vieții duhovnicești din Moldova, la ridicarea prestigiului și a pregătirii clerului de mir și monahal. Dar, în condițiile de atunci, n-au putut fi puse în întregime și permanent în aplicare, mai ales după ce Constantin Mavrocordat a pierdut scaunul domnesc.

Organizare administrativă

Mitropolia Moldovei și Bucovinei, este împărțită în patru subdiviziuni administrative:

Arhiepiscopia Iașilor

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

  • Arhiepiscop: IPS Calinic
  • Episcop-vicar: PS Damaschin Dorneanul

Jurisdicția acestei arhiepiscopii se întinde asupra teritoriilor revenite României din fosta Mitropolie a Bucovinei.

Arhiepiscopia Romanului și Bacăului

  • Arhiepiscop: IPS Ioachim

Episcopia Hușilor

  • Episcop: PS Ignatie

Lista mitropoliților Moldovei

Pentru mai multe detalii, vedeți Listă a mitropoliților Moldovei.
  • 1401 Iosif Mușat
  • 1436 1447 Damian
  • 1447 1452 Ioachim
  • 1452 1477 Teoctist I
  • 1477 1508 Gheorghe I de Neamțu
  • 1509 1528 Teoctist II
  • 1528 1530 Calistrat
  • 1530 1546 Teofan I
  • 1546 1551 Grigorie Roșca
  • 1551 1552 Gheorghe II de Bistrița
  • 1552 1564 Grigorie II de la Neamț
  • 1564 1572 Teofan II
  • 1572 1577 Atanasie
  • 1578-1579 Teofan II
  • .../...
  • 1582 1588 Teofan II
  • 1588 1591 Gheorghe III Movilă
  • 1591 1594 Nicanor
  • 1595-1600 Gheorghe III Movilă
  • 1600-1601 vacanță
  • 1601-1605 Gheorghe III Movilă
  • 1605-1608 Teodosie Barbovschi
  • 1608 1629 Anastasie Crimca
  • 1629-1632 Anastasie II
  • 1632 1653 Varlaam Moțoc
  • 1653 1659 Ghedeon
  • 1659 1666 Sava

.../...

.../...

  • 1675 1686 Dosoftei Bărilă
  • 1686 1689 Calistrat Vartic
  • 1689 1701 Sava de la Roman

.../...

  • 1708 1722 Ghedeon
  • 1722 1730 Gheorghe IV
  • 1730 1740 Antonie
  • 1740 1750 Nechifor
  • 1750-1760 Iacob Putneanul
  • 1761 1786 Gavriil Callimachi
  • 1786 1788 Leon Gheucă
  • 1788 1792 Ambrozie Serebrenicov
  • 1792 1803 Iacob Stamati [1]
  • 1803 1842 Veniamin Costache

.../...

Note

  1. Mitropolitul Iacob Stamati: fermitate duhovnicească și simț gospodăresc, 24 iunie 2008, Pr. Bogdan Racu, Ziarul Lumina, accesat la 7 iulie 2013

Surse

Lectură suplimentară

  • Istoria Mitropoliei Moldaviei si Sucevei si a Catedralei Mitropolitane din Iasi, Constantin Erbiceanu, 1888
  • La obârșia Mitropoliei Țării Moldovei, Pavel Parasca, Editura Prut Internațional, 2002
  • Mitropolia Moldovei--cronica evenimentelor 2007-2012: Fotoalbum, Octavian Moșin, Mihail Bortă, Editura Pontos, 2012
  • Călăuza monumentelor religioase istorice din Eparhia Bucovinei, Simeon Reli, Editura Mitropoliei Bucovinei, 1937

Legături externe