Liturgică

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
TEOLOGIE
Teolog și Teologie
Teolog - Teologie
Teologie dogmatică
Hristologie - Soteriologie
Eclesiologie - Eshatologie
În jurul Sfintelor Scripturi
Studiul Noului Testament
Studiul Vechiului Testament
Arheologia biblică
Alte discipline
Patristică - Hagiografie - Spiritualitate
Liturgică - Imnografie - Iconografie
Iconologie - Drept canonic - Tipic
Apologetică
Editați această casetă

Liturgica este acea disciplină a Teologiei Practice, care se ocupă cu studiul metodic și sistematic al cultului divin public al Bisericii creștine ortodoxe[1].

Obiect

Obiectul Liturgicii este cultul, prin cult înțelegându-se totalitatea actelor, a formelor și a rânduielilor întrebuințate de Biserică, prin care ea cinstește pe Dumnezeu și pe sfinți și prin care, totodată, împărtășește credincioșilor harul sfințitor al lui Dumnezeu[2].

Împărțire

Studiul Liturgicii se împarte de obicei în două mari subdiviziuni:

  • Liturgica Generală (teoretică)
  • Liturgica Specială (practică)

Liturgica Generală

Liturgica Generală prezintă teoretic noțiunea de cult, înțelesul ei, originile și evoluția cultului în Biserica creștină, dar și elementele din jurul cultului: persoanele liturgice (săvârșitorii cultului), timpurile liturgice (anul bisericesc și subdiviziunile lui), locașurile de cult, obiectele întrebuințate în cult etc.

Liturgica Specială

Liturgica Specială se ocupă cu studiul amănunțit al formelor și rânduielilor de cult ale Bisericii Ortodoxe de azi, adică a sfintelor slujbe cu tot ce stă în legătură cu ele (istorie și evoluție, rânduiala și tipicul lor explicate istoric, doctrinar, simbolic etc.).

Discipline înrudite și auxiliare

  • Arheologia liturgică
  • Imnografia sau imnologia
  • Arta bisericească și istoria artei religioase: arhitectura, iconografia, imnografia (în aspectul ei poetic)

Note

  1. Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generala, EIBM al BOR, București, 1993, p. 11
  2. Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica generala, EIBM al BOR, București, 1993, p. 11