Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)

Mănăstirea Xiropotamu
Jurisdicție	Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip	Călugări (viață de obște)
Înființată	Sec. al X-lea
Ctitori	Sf. Pavel Xiropotamiteanul
Stareț
Mărime aprox.	~20–40 de viețuitori
Localizare	Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică	greacă
Cântarea	psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri	Sf. 40 de Mucenici din Sevastia
Site web oficial
Număr de telefon	{{{telefon}}}

Mănăstirea Xiropotamu (gr.: Ξηροποτάμου) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, situată pe latura de sud-vest a peninsulei, pe drumul de la Dafni (portul Sfântului Munte) la Careia (capitala administrativă a republicii monastice). Xiropotamu este a opta mănăstire în ordinea ierarhică atonită. Catoliconul (katholikon – biserica principală) mănăstirii este închinat Sfinților Patruzeci de Mucenici, prăznuiți pe 9 martie.

Istorie

Există mai multe ipoteze privind întemeierea mănăstirii Xiropotamu. Astfel, conform tradiției, mănăstirea a fost întemeiată de împărăteasa Pulcheria (408–453) și de fratele ei, împăratul Teodosie al II-lea (408–450), în secolul al V-lea. Fiind jefuită de mai multe ori de pirații arabi, potrivit unor documente, mănăstirea ar fi fost rezidită de împărații Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913–959) și Roman Lecapenos (920–944). Pe la sfârșitul secolului al X-lea, se pare, se stabilește aici Sfântului Pavel Xiropotamiteanul (pomenit pe 28 iulie), un membru al familiei imperiale bizantine care, devenind monah, s-ar fi așezat pe locul acestei mănăstiri, iar mai târziu s-ar fi așezat într-o sihăstrie într-un loc (numit „xeros potamos”, „pârâul sec”) de la care și-ar fi luat numele și mănăstirea mare de mai târziu. Sfântul Pavel este considerat și el a fi întemeietorul mănăstirii, fiind menționat ca atare în Tipicul Sfântului Munte).

Mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al XII-lea, când a fost ocupată și jefuită de franci și a suferit și din pricina atacurilor periodice ale piraților. Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIV-lea cu ajutorul daniilor primite de la împărații bizantini din dinastia Paleologilor, de principii sârbi și, mai târziu, de domnitorii din Țările Române. La începutul secolului al XIV-lea, în mănăstire se instituie rânduiala idioritmică (viața „de sine”). După căderea Constantinopolului (1453), mănăstirea a mai suferit și din pricina raidurilor otomane și a două incendii majore (în 1507 și 1609). Mănăstirea a cunoscut astfel o perioadă de decădere, până în secolul al XVIII-lea.

Mănăstirea Xiropotamu a fost rezidită de călugărul Chesarie Daponte între anii 1761–1763, cu ajutorul daniilor strânse în special de domnitorii fanarioți și boierii din Țările Române. A fost rezidit catoliconul mănăstirii, cu hramul Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, în stilul bisericilor athonite. În următorii douăzeci de ani, biserica a fost repictată. Au fost construite aghiasmatarul, aripa de est a mănăstirii și clopotnița, pentru care s-au cumpărat și clopote noi, iar mănăstirea a fost înzestrată cu mai multe odoare de preț. În fața catoliconului, de partea cealaltă a curții interioare, egumenul Alexandru, originar din Țara Românească, a construit trapeza mănăstirii. Mănăstirea a mai suferit unele pagube în urma unor incendii din anii 1950 și 1973.

Înăuntrul zidurilor mănăstirii se găsesc șapte paraclise închinate Sfinților Arhangheli, Sfinților Împărați Constantin și Elena, Înălțării Sfintei Cruci, Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântului Teodosie, Sf. Gheorghe și Intrării Maicii Domnului în Biserică. Biserica mai are nouă paraclise în afara zidurilor mănăstirii și mai multe chilii, precum și portul Dafni.

Odoare

Sfinte Moaște

În mănăstire se păstrează mai multe sfinte moaște, printre care:

• o bucată din lemnul Sfintei Cruci a Domnului, îmbrăcată în argint, cu urma unuia dintre piroanele cu care a fost răstignit Mântuitorul;
• bucăți din fașa si scutecele Domnului;
• parte din darurile pe care le-au adus magii la Nașterea Domnului;
• un fragment din moaștele Sfintei Mironosițe Salomeea;
• un deget al Sf. Vasile cel Mare;
• capul Sf. Auxentie;
• sânge de la Sfinții 40 de Mucenici;
• părticele de moaște de la Sfinții Mercurie, Teodor Tiron, Teodor Stratilat ș.a.

Biblioteca

Biblioteca și tezaurul mănăstirii se află deasupra naosului bisericii mari. Biblioteca adăpostește 409 de codice manuscrise, dintre care nouăsprezece scrise pe pergament, datând din secolele X-XIV, alte 239 din secolele XVIII și cca 4000 de cărți vechi tipărite.

Tezaurul mănăstirii mai cuprinde și diferite veșminte, obiecte liturgice și icoane de preț.

A se vedea și

• Muntele Athos

Surse

• en:Xeropotamou Monastery (Athos)
• Mănăstirea Xiropotamu
• Mănăstirea Xiropotamu, de Teodor Danalache

Legături externe

• (ro) Mănăstirea Xiropotamu, munteleathos.ro
• (ro) Mănăstirea Xiropotamu, munteleathos.com
• (en) The Monastery of Xiropotamou, macedonian-heritage.gr

Mănăstirile grecești

Sfântul Munte Athos

Mănăstirea Marea Lavră | Mănăstirea Vatopediu | Mănăstirea Iviron | Mănăstirea Hilandariu | Mănăstirea Dionisiu | Mănăstirea Kutlumusiu | Mănăstirea Pantocratoros | Mănăstirea Xiropotamu | Mănăstirea Zografu | Mănăstirea Dohiariu | Mănăstirea Karakallu | Mănăstirea Filotheu | Mănăstirea Simonos Petras | Mănăstirea Sfântul Pavel | Mănăstirea Stavronikita | Mănăstirea Xenofontos | Mănăstirea Grigoriu | Mănăstirea Esfigmenu | Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Rusikon) | Mănăstirea Konstamonitu

Meteora

Mănăstirea „Aghios Nikolaos” (Sfântul Nicolae) | Mănăstirea „Aghios Stefanos” (Sfântul Ștefan) | Mănăstirea „Aghia Triada” (Sfânta Treime) | Mănăstirea Marele Meteor | Mănăstirea Russanu | Mănăstirea Varlaam

Mănăstiri continentale

Mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” de la Suroti | Mănăstirea „Bună Vestire” de la Ormilia | Mănăstirea Stomiu | Mănăstirea Cinstitului Înaintemergător din Metamorfosi | Mănăstirea „Sfânta Treime” din Eghina | Mănăstirea „Schimbarea la Față” de la Milesi | Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Kallisia | Mănăstirea „Sfântul Haralambie” din Lefka, Evvia | Mănăstirea Sfântului David din Evvia | Manastirea Faneromeni din Lefkada | Mănăstirea Sfântului Arhanghel Mihail din Thassos | Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail” Panormiti din Insula Simi | Mănăstirea „Sfântul Gherasim” din Kefalonia | Mănăstirea „Sfânta Paraskevi” din Kerkira | Mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou de la Nea Makri | Mănăstirea Sfintei Cruci din Patras | etc.