Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Icoana Maicii Domnului „Cucuzelița”, din Marea Lavră

Mănăstirea Marea Lavră (grec.: Μεγίστης Λαύρας) este considerată prima mare mănăstire de obște din Muntele Athos și a fost întemeiată pe la anul 963 prin osârdia pustnicului Atanasie din Trapezunt, cu ajutoare bănești date de către împărații bizantini Nichifor al II-lea Focas (963-969) și Ioan Tzimiskes (969-976) Ioan. În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut imnograf bizantin, Ioan Cucuzel.

Această mănăstire avea pe vremuri circa 200 de călugări greci.

Ctitori din Țările Române

Ruinându-se cu vremea, mănăstirea a fost înfrumusețată de către domnii Țării Românești: Alexandru Basarab (1352-1364) și Vladislav I (Vlaicu Vodă, 1364-1377). Ei au dăruit și o icoană foarte frumoasă a sfântului Atanasie Athonitul, lucrată în argint și aur. Într-o parte și alta a icoanei se văd chipurile gravate ale lui Vladislav I Basarab și al soției sale, doamna Ana.

Vlad al VII-lea (Vintilă Vodă, 1532-1535) cu doamna sa și cu fiul lor Drăghici au dăruit o icoană numită „Egumenița”.

Mai târziu, Sf. Neagoe Basarab a renovat mănăstirea, acoperind-o cu plumb și înfrumusețând-o. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691citare / referință critică necesară ) pe ai cărei pereți este zugrăvit drept ctitor Gavril Movilă (1618-1620). Domnul Moldoveicitare / referință critică necesară trimitea acestei mănăstiri câte 15 mii de taleri anual.

În anul 1713, Sf. Constantin Brâncoveanu construiește un paraclis în cinstea icoanei Maicii Domnului „Cucuzelița”.

Biblioteca

În această mănăstire se află circa 2050 de manuscrise, dintre care 650 de pergamente; mai multe dintre ele au legătură cu Țările Române. Biblioteca mănăstirii mai deține 165 de codici vechi și peste 30.000 de cărți tipărite, fiind cea mai importantă bibliotecă atonită.

Moaște și odoare

În interiorul bisericii principale (catolicon – katholikon) se află mormântul Sfântului Atanasie Athonitul, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coți, în patru muchii, al sfântului Atanasie și o cruce de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept sfântul. Se mai află o bucată din lemnul Cinstitei Cruci a Domnului, Capul Sf. Vasile cel Mare, o mână a sfântului Ioan Gură de Aur, o mână a Sf. Apostol Andrei cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel și multe alte sfinte moaște. Posedă coroana și un veșmânt bogat (sacos) al împăratului bizantin Nichifor Focas (963-969).

În curtea mănăstirii se află cel mai bătrân chiparos din lume, plantat de însuși Sf. Atanasie Athonitul.

Icoane

Cucuzelița” - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit odată la o priveghere, iar Maica Domnului i-a spus din icoană: „Cântă-mi, Ioane, și mă laudă, că și eu nu te voi lăsa!”

Econoama” - Sf. Atanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau pentru administrarea mănăstirii, Maica Domnului i-a grăit : „Nu te întrista, Atanasie, că de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri” - și de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are alt econom decât pe Maica Domnului.

Portărița” - Un turc a tras în icoană cu pistolul, iar al treilea glonte s-a întors și l-a lovit pe el.

Schituri

Patru schituri depind de Marea Lavră:

  • Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” - este schitul românesc din Muntele Athos, cunoscut și ca Schitul Prodromu
  • Schitul Kavsokalivia
  • Schitul „Sfânta Ana”
  • Schitul Sfânta Ana cea Mică