Listă a Împăraților Romani de Răsărit

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 26 august 2024 15:32, autor: RappY (Discuție | contribuții) (Adăugare pomenire pentru Leon I, ștergere „Sf.” pentru Constantin XI)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Salt la: navigare, căutare

Lista Împăraților Romani de Răsărit cuprinde numele celor care au condus Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin), precum și anii între care aceștia au domnit.

Imperiul Roman de Răsărit este termenul folosit în mod convențional pentru a numi Imperiul Roman din Evul Mediu având capitala la Constantinopol. Sintagma Imperiul Bizantin a apărut începând cu scrierile istoricilor moderni, desemnând Imperiul Roman de limbă greacă din Evul Mediu.

De-a lungul istoriei sale, Imperiul Roman s-a divizat de mai multe ori, începând de la împăratul Dioclețian (284-305). Constantin cel Mare a reușit reunificarea imperiului, dar după moartea sa (337) imperiul a fost din nou împărțit între fiii lui. Împărțirea definitivă a Imperiului Roman a avut loc în anul 395, când, la moartea lui Teodosie cel Mare imperiul a fost divizat între fiii acestuia: Arcadie a luat Imperiul Roman de Răsărit, iar Honorius Imperiul Roman de Apus.

Împărații Romani de Răsărit au fost, în majoritatea lor, adevărați stâlpi ai Bisericii Ortodoxe, unii dintre ei fiind proslăviți ca sfinți.

„Ce am constatat, cunoscându-le viața multor împărați, este că cei care au fost foarte credincioși au fost și împărați mari în toate domeniile. (...) Marii împărați care au condus Bizanțul au fost foarte credincioși.”

Lista Împăraților Romani de Răsărit

Imperiul Roman de Răsărit (în paralel cu Imperiul Roman de Apus)

Imperiul Roman de Răsărit

În 476, împăratul apusean, Romulus Augustulus, a fost forțat să abdice, lăsându-l pe împăratul din răsărit, Zenon, ca singur împărat roman. Avea loc astfel sfârșitul Imperiului Roman de Apus, însemnele imperiale fiind trimise de la Roma la Constantinopol.[2]

  • Zenon (a doua oară: 476-491)
  • Anastasie I (491 - 518)
  • Iustin I (518 - 527)
  • Sf. Iustinian cel Mare (527 - 565), pomenit la 14 noiembrie
  • Iustin al II-lea (565 - 578)
  • Tiberiu Constantin (578 - 582)
  • Mauriciu (582 - 602)
  • Focas „Tiranul” (602 - 610)
  • Heraclie (610 - 641)
  • Constantin al III-lea și Heraklonas (641)
  • Constans al II-lea Pogonatul (641 - 668)
  • Sf. Constantin cel Nou sau Constantin al IV-lea (668 - 685), pomenit la 3 septembrie
  • Iustinian al II-lea (685 - 695), pomenit la 2 august
  • Leontius (695 - 698)
  • Tiberius al II-lea (698 - 705)
  • Iustinian al II-lea (a doua oară: 705 - 711)
  • Filip Bardanes (711 - 713)
  • Anastasie al II-lea (713 - 715)
  • Teodosie al III-lea (715 - 717)
  • Leon al III-lea Isaurul (717 - 741)
  • Constantin al V-lea Copronimul (741 - 775), iconoclast
  • Leon al IV-lea Khazarul (775 - 780)
  • Constantin al VI-lea Orbul (780 - 797)
  • Drept-credincioasa Împărăteasă Irina (797 - 802); a restabilit cultul icoanelor
  • Nichifor I Genikos (802 - 811)
  • Mihail I Rangabe (811 - 813)
  • Leon al V-lea Armeanul (813 - 820), iconoclast
  • Mihail al II-lea Amorianul („Bâlbâitul”) (820 - 829)
  • Teofil (829 - 842)
  • Sf. și drept-credincioasa Împărăteasă Teodora a II-a (842 - 855); a restabilit cultul icoanelor, pomenită la 11 februarie
  • Mihail al III-lea (855 - 867)
  • Vasile I Macedoneanul (867 - 886)
  • Leon al VI-lea Filozoful (886 - 912)
  • Alexandru (912 - 913)
  • Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913 - 920)
  • Roman I Lecapenos (920 - 944)
  • Constantin al VII-lea Porfirogenetul (a doua oară: 944 - 959)
  • Roman al II-lea Lecapenos (959 - 963)
  • Nichifor al II-lea Focas (963 - 969), pomenit la 11 decembrie
  • Ioan Tzimiskes (969 - 976)
  • Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976 - 1025)
  • Constantin al VIII-lea Porfirogenetul (1025 - 1028)
  • Roman al III-lea Arghir (1028 - 1034)
  • Mihail al IV-lea Paflagonianul (1034 - 1041)
  • Mihail al V-lea (1041 - 1042)
  • Constantin al IX-lea Monomahul (1042 - 1055)
  • Mihail al VI-lea Bringas (1056 - 1057)
  • Isaac I Comnen (1057 - 1059)
  • Constantin al X-lea Duca (1059 - 1067)
  • Roman al IV-lea Diogenes (1067 - 1071)
  • Mihail al VII-lea Duca (1071 - 1078)
  • Nichifor al III-lea Botaniates (1078 - 1081)
  • Alexie I Comnen (1081 - 1118)
  • Ioan al II-lea Comnen (1118 - 1143)
  • Manuel I Comnen cel Mare (1143 - 1180)
  • Alexie al II-lea Comnen (1180 - 1183)
  • Andronic I Comnen (1183 - 1185)
  • Isaac al II-lea Anghelos (1185 - 1195)
  • Alexie al III-lea Anghelos (1195 - 1203)
  • Alexie al IV-lea Anghelos (1203 - 1204)
  • Alexie al V-lea Murțuflos („Încruntatul”) (1204)

La 12 aprilie 1204 Constantinopolul a fost cucerit de către cruciați. Cruciada a patra (1202–1204), convocată inițial pentru recucerirea Ierusalimului, a sfârșit în 1204 prin invadarea, cucerirea și jefuirea capitalei ortodoxiei și a Imperiului Bizantin, Constantinopol. Între 1204 și 1261, aici și-a avut capitala Imperiul Latin de Constantinopol. Unele familii dinastice bizantine au reușit să se refugieze în diferite părți ale imperiului: familia Comnen, care încă pretindea tronul, s-a refugiat în Trapezunt, unde, cu ajutorul Georgiei, a cucerit aproape toată coasta Mării Negre din Anatolia, familia Duca a ajuns în Epir, unde a creat Despotatul Epirului, iar familia Lascaris a ajuns la Niceea, recucerind o parte din Asia Mică. Dintre aceste formațiuni statale, cea de la Niceea este considerată adevărata succesoare a Imperiului Bizantin, după 57 de ani Lascarizii reușind să elibereze Constantinopolul și să restaureze Imperiul Roman de Răsărit.

Imperiul de la Niceea

  • Teodor I Lascaris (1204 - 1222)
  • Ioan al III-lea Duca Vatațis ‎ (1222 - 1254), pomenit la 4 noiembrie
  • Teodor al II-lea Lascaris (1254 - 1258)
  • Ioan al IV-lea Lascaris (1258 - 1261)
  • Mihail al VIII-lea Paleologul (co-împărat între 1259 - 1261)

Imperiul Roman de Răsărit (restaurat)

La 25 iulie 1261 oștile bizantine au eliberat Constantinopolul, punându-l pe fugă pe Balduin al II-lea, ultimul împărat al Imperiului Latin de Constantinopol, iar la 15 august 1261 Mihail al VIII-lea Paleologul a fost încoronat în catedrala Sfânta Sofia, restaurând astfel Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin).[3]

  • Mihail al VIII-lea Paleolog (1261 - 1282)
  • Andronic al II-lea Paleolog (1282 - 1328)
  • Andronic al III-lea Paleolog (1328 - 1341)
  • Ioan al V-lea Paleolog (1341 - 1376)
  • Ioan al VI-lea Cantacuzino (co-împărat între 1347 - 1354)
  • Andronic al IV-lea Paleolog (1376 - 1379)
  • Ioan al V-lea Paleolog (a doua oară: 1379 - 1391)
  • Manuel al II-lea Paleolog (1391 - 1425)
  • Ioan al VII-lea Paleolog (co-împărat între 1399 - 1402)
  • Ioan al VIII-lea Paleolog (1425 - 1448)
  • Constantin al XI-lea Paleolog Dragases (1448 - 1453)

La 29 mai 1453 turcii, conduși de sultanul Murad al II-lea, au cucerit Constantinopolul, punând capăt existenței milenare a Imperiului Roman de Răsărit. Împăratul Constantin al XI-lea a murit ca un martir creștin, apărând eroic zidurile cetății.

Note

  1. ↑ Prof. Emilian Popescu, Biserica Azi. Chipuri și fapte din istoria primului mileniu creștin, 5 februarie, 2019, URL: https://youtu.be/nGzjGFE34lc?feature=shared&t=2475 (41:15)
  2. ↑ Edward Gibbon, Istoria declinului și a prăbușirii imperiului roman, Editura Minerva, București, 1976
  3. ↑ Steven Runciman, The last byzantine Renaissance, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1970

Surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Listă_a_Împăraților_Romani_de_Răsărit&oldid=58297”