Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Catedrala arhiepiscopală din Curtea de Argeș

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului este o eparhie a Bisericii Ortodoxe Române, făcând parte din Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Are scaunul eparhial la Curtea de Argeș, jurisdicție peste județul Argeș, și este păstorită în prezent de către arhiepiscopul Calinic (Argatu).

Istorie

Înființată în perioada domniei lui Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), Mitropolia Ungro-Vlahiei a avut primul ei sediu la Curtea de Argeș, timp de un veac și jumătate. Mitropolitul Nifon îi ceruse încă din 1502 voievodului Radu cel Mare mutarea scaunului mitropolitan la Târgoviște, capitala de atunci a Țării Românești, dar această mutare s-a realizat abia în anul 1517, în timpul domniei Sfântului Neagoe Basarab.[1]

La sfârșitul secolului al XVIII‑lea, mitropolitul Ungro-Vlahiei Dositei Filitti (1793‑1810) propunea înființarea unei noi episcopii și anume Episcopia Argeșului. Motivația oficială, după cum se preciza în anaforaua înaintată domnitorului Alexandru Moruzi, era consecință a faptului că ...județele Argeșului și Oltului fiind depărtate de scaunul Mitropoliei și neputând fi păstorite după cuviință, nu le poate lăsa, ca un năimit, „lupului cel rău cugetătoriu”..., ci găsește cu cale ca aceste două județe să se deosebească din eparhia sfintei Mitropolii și să se facă o episcopie nouă... și sfânta Monastire a Argeșului să se cinstească a fi scaun de Episcopie. Alexandru Moruzi Vodă aprobă propunerea și confirma alegerea lui Iosif de Sevasta ca episcop al Argeșului, la 18 octombrie 1793. La 17 noiembrie 1793, Neofit VII, arhiepiscop al Constantinopolului și patriarh ecumenic, confirmă, prin act patriarhal, recunoașterea înființării Episcopiei de Argeș și alegerea lui Iosif al Sevastiei ca primul episcop al ei.[2] Astfel, Eparhia Argeșului devine cea de a treia episcopie, în ordine cronologică, a Mitropoliei Ungro-Vlahiei, după Episcopia Râmnicului și Episcopia Buzăului.

După o lungă perioadă (peste un veac și jumătate) de existență ca eparhie a Episcopiei Argeșului, la începutul anului 1949, după instalare regimului comunist în România, s-a făcut o rearondare a eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, Episcopia Argeșului fiind unită cu Episcopia Râmnicului, constituindu‑se astfel o nouă eparhie numită „Episcopia Râmnicului și Argeșului”. Prin Decizia nr. 4595/1949, publicată în Monitorul Oficial nr. 46 din 24 februarie 1949, Ministerul Cultelor a aprobat ca Episcopul Iosif al Argeșului să devină „episcop al Reîntregitei Eparhii a Râmnicului și Argeșului, cu titlul de Episcop al Râmnicului și Argeșului”.[3]

În anul 1990, după ce Biserica a primit libertatea de a se exprima liber și de a se organiza conform vocației sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînființarea Episcopiei Argeșului, cu jurisdicție peste județele Argeș și Teleorman (12 februarie 1990). PS Calinic a fost ales episcop eparhiot în 27 septembrie 1990, ceremonia de întronizare având loc la 18 noiembrie 1990.[4]

În iunie 2009 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat decizia ca eparhiile istorice din cuprinsul țării să fie înălțate la rang ecleziastic de arhiepiscopii, printre ele aflându-se și moștenitoarea ereditară a Mitropoliei Ungro-Vlahiei – Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului.[5] La 26 septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de arhiepiscopie, IPS Calinic a devenit Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.[6]

Lista ierarhilor Argeșului și Muscelului

O listă a ierarhilor Argeșului și Muscelului, în ordine cronologică, este redată mai jos[7]:

Episcopi ai Argeșului
Numele ierarhului Perioada Observații
Iosif Sevastias 1793 - 1820
Ilarion Gheorghiadis 1820 - 1823 prima oară
Grigorie Râmniceanul 1823 - 1828
Ilarion Gheorghiadis 1828 - 1845 a doua oară
Samuil Tărtășescu-Sinadon 1845 - 1849 locțiitor de episcop
Climent Găiseanu 1850 - 1862
Neofit Scriban 1862 - 1865 locțiitor de episcop
Ghenadie Țeposu 1865 - 1868
Neofit Scriban 1868 - 1873
Iosif Naniescu 1873 - 1875
Ghenadie Petrescu 1876 - 1893
Gherasim Timuș 1894 - 1911
Calist Ialomițeanul 1912 - 1917
Evghenie Humulescu 1917 - 1918 locțiitor de episcop, prima oară
Teofil Mihăilescu 1918
Vartolomeu Stănescu 1919 - 1920 locțiitor de episcop
Evghenie Humulescu 1920 - 1921 locțiitor de episcop, a doua oară
Visarion Puiu 1921 - 1923 locțiitor de episcop
Evghenie Humulescu 1923 locțiitor de episcop, a treia oară
Nichita Duma 1923 - 1936
Grigorie Leu 1936 - 1940
Dionisie Erhan 1940 - 1941 locțiitor de episcop
Emilian Antal 1941 - 1944
Iosif Gafton 1944 - 1949
Episcopi ai Argeșului și Muscelului

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului în prezent

Înaltpreasfințitul Calinic (Argatu), Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului

Actualul Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului este Înaltpreasfințitul Calinic (Argatu). IPS Calinic a fost ales ales episcop eparhiot al Argeșului și Muscelului la 27 septembrie 1990 și întronizat la 18 noiembrie 1990. În septembrie 2009, odată cu ridicarea Episcopiei Argeșului și Muscelului la rang de arhiepiscopie, a devenit Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, înălțarea în rangul de arhiepiscop având loc la 26 septembrie 2009.[8]

În prezent, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului are în jurisdicție un număr de șase protoierii din județul Argeș, precum și 26 unități monahale (20 mănăstiri și 6 schituri)[9].

Protopopiate

  • Protoieria Pitești
  • Protoieria Curtea de Argeș
  • Protoieria Câmpulung-Muscel
  • Protoieria Topoloveni
  • Protoieria Costești
  • Protoieria Mioveni

Mănăstiri și schituri

În ordine alfabetică[9]:

Numele Hramul principal Localitatea Tipul
Mănăstirea Aninoasa Sf. Ierarh Nicolae Aninoasa de călugărițe
Mănăstirea Cetățuia - Negru Vodă Adormirea Maicii Domnului Cetățeni de călugări
Mănăstirea Ciocanul Intrarea Maicii Domnului în Biserică Câmpulung de călugări
Mănăstirea Cioclovina De Sus Schimbarea la Față Cioclovina de Sus de călugărițe
Mănăstirea Mănăstirea Corbii De Piatră Sfinții Apostoli Petru și Pavel Corbi de călugări
Mănăstirea Cotmeana Buna Vestire Cotmeana de călugări
Mănăstirea Curtea de Argeș Adormirea Maicii Domnului Curtea de Argeș de călugări
Mănăstirea Făget Intrarea Maicii Domnului în Biserică Colibași de călugări
Mănăstirea Glavacioc Buna Vestire Ștefan Cel Mare de călugări
Mănăstirea Înfricoșatei Judecăți Înfricoșata judecată Ionești de călugărițe
Mănăstirea Nămăiești Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Dragoslavele de călugărițe
Mănăstirea Negru Vodă Adormirea Maicii Domnului Câmpulung de călugări
Mănăstirea Râncaciov Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Râncaciov de călugări
Mănăstirea Robaia Sf. Mare Mucenic Gheorghe Robaia de călugărițe
Mănăstirea Sf. Calinic Sfântul Calinic Pitești de călugări
Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie Sf. Prooroc Ilie Piscu Negru de călugări
Mănăstirea Slănic Schimbarea la Față Domnești de călugări
Mănăstirea Tomulești Sf. Ioan Botezatorul Tomulești de călugări
Mănăstirea Valea Mănăstirii Coborârea Sfântului Duh Titești de călugări
Mănăstirea Văleni Sfânta Treime Suici de călugărițe
Schitul Bascovele - Ursoaia Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Bascov de călugări
Schitul Schitul Brătești Sfinții Serghie și Vah Brătești de călugărițe
Schitul Dragoslavele Sf. Mare Mucenic Gheorghe Dragoslavele de călugări
Schitul Schimbarea la Față Schimbarea la Față Arefu de călugări
Schitul Trivale Sfânta Treime Pitești de călugări
Schitul Tutana Cuviosul Atanasie din Athos Șag de călugări

Note

  1. ↑ Corina Slămnoiu, Istoria Mitropoliei de la Târgoviște, importantul centru cultural și religios al Țării Românești, 28 decembrie 2020, Adevarul.ro, accesat la 2 decembrie 2021
  2. ↑ Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2015, pp. 16-19.
  3. ↑ Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2015, p. 87.
  4. ↑ Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2015, pp.91-92.
  5. ↑ Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2015, p. 10.
  6. ↑ Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, 2015, p. 96.
  7. ↑ George Aniculoaie, Episcopia Argeșului și Muscelului - Sfințenia unui ierarh, a unui domn, a unui isihast încununează ridicarea în rang, 26 septembrie 2009, Ziarul Lumina, accesat la 3 decembrie 2021
  8. ↑ Slujirea Arhierească a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, accesat la 29 noiembrie 2021
  9. ↑ 9,0 9,1 Biserica Ortodoxă Română: Mănăstiri și schituri - județul Argeș, accesat la 8 decembrie 2021

Bibliografie

  • Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2015. ISBN 978-606-8181-48-6

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Arhiepiscopia_Argeșului_și_Muscelului&oldid=52393”