Calinic Miclescu: Diferență între versiuni
(→Bibliografie) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
||
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 17: | Linia 17: | ||
| Locul naşterii = Suceava | | Locul naşterii = Suceava | ||
| Data morţii = [[14 august]] 1886 | | Data morţii = [[14 august]] 1886 | ||
− | | Locul morţii = București | + | | Locul morţii = {{flag|Romania}}București |
|}}'''Calinic Miclescu''' (pe numele de mirean '''Constantin Miclescu'''; n. [[16 aprilie]] 1822, Suceava - d. [[14 august]] 1886, București) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] (1865-1875), [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] (1875-1886) și [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1875-1886. | |}}'''Calinic Miclescu''' (pe numele de mirean '''Constantin Miclescu'''; n. [[16 aprilie]] 1822, Suceava - d. [[14 august]] 1886, București) a fost [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] (1865-1875), [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit al Ungro-Vlahiei]] (1875-1886) și [[Întâistătător|Mitropolit primat]] al României între anii 1875-1886. | ||
Linia 23: | Linia 23: | ||
Constantin Miclescu s-a născut la 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Unul dintre unchii săi era [[Sofronie Miclescu]], cel care a devenit [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei| mitropolit al Moldovei]] între anii 1851–1860. | Constantin Miclescu s-a născut la 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Unul dintre unchii săi era [[Sofronie Miclescu]], cel care a devenit [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei| mitropolit al Moldovei]] între anii 1851–1860. | ||
− | S-a [[călugăr]]it la [[Huși]], pe 18 iunie 1842, primind numele monahal '''Calinic'''. Apoi a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[ierodiacon]] (la 23 aprilie 1843) și [[ieromonah]] (la 31 noiembrie 1848), mai târziu fiind hirotesit [[protosinghel]] și [[arhimandrit]]. La 2 februarie 1855 a fost hirotonit [[arhiereu]], cu titlul ''Hariupoleos''. | + | S-a [[călugăr]]it la [[Episcopia Hușilor|Huși]], pe 18 iunie 1842, primind numele monahal '''Calinic'''. Apoi a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[ierodiacon]] (la 23 aprilie 1843) și [[ieromonah]] (la 31 noiembrie 1848), mai târziu fiind hirotesit [[protosinghel]] și [[arhimandrit]]. La 2 februarie 1855 a fost hirotonit [[arhiereu]], cu titlul ''Hariupoleos''. |
Între anii 1851 - 1958 a fost [[egumen]] al Mănăstirii Slatina (din actualul județ Suceava). Printre altele, el a înființat în satul Mălini, din vecinătatea mănăstirii, o școală pentru copiii țăranilor de acolo. | Între anii 1851 - 1958 a fost [[egumen]] al Mănăstirii Slatina (din actualul județ Suceava). Printre altele, el a înființat în satul Mălini, din vecinătatea mănăstirii, o școală pentru copiii țăranilor de acolo. | ||
− | Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al [[cler]]ului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele. | + | Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al [[cler]]ului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, [[Preoții ortodocși români și unirea din 1859|unirea Principatelor]] într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele. |
În 1865 a fost ales [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]], decretul domnesc de confirmare datând din 10 mai 1865. | În 1865 a fost ales [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]], decretul domnesc de confirmare datând din 10 mai 1865. | ||
Linia 50: | Linia 50: | ||
titlu=[[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit primat al României]]| | titlu=[[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|Mitropolit primat al României]]| | ||
ani=1875-1886| | ani=1875-1886| | ||
− | după=Iosif Gheorghian}} | + | după=[[Iosif Gheorghian]]}} |
{{end box}} | {{end box}} | ||
{{Patriarhi BOR}} | {{Patriarhi BOR}} | ||
+ | [[Categorie:Ierarhi români]] | ||
[[Categorie:Mitropoliți români]] | [[Categorie:Mitropoliți români]] | ||
+ | [[Categorie:Mitropolia Munteniei și Dobrogei]] |
Versiunea curentă din 20 aprilie 2024 15:41
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | București |
Titlul | Mitropolit primat al României |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1875-1886 |
Predecesor | Nifon Rusailă |
Succesor | Iosif Gheorghian |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | 31 noiembrie 1848 |
Hirotonire episcopală | 2 februarie 1855 |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Mitropolit al Moldovei (1865-1875) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | 16 aprilie 1822 |
Locul nașterii | Suceava |
Data morții | 14 august 1886 |
Locul morții | București |
Viața
Constantin Miclescu s-a născut la 16 aprilie 1822, în Suceava, dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Unul dintre unchii săi era Sofronie Miclescu, cel care a devenit mitropolit al Moldovei între anii 1851–1860.
S-a călugărit la Huși, pe 18 iunie 1842, primind numele monahal Calinic. Apoi a fost hirotonit ierodiacon (la 23 aprilie 1843) și ieromonah (la 31 noiembrie 1848), mai târziu fiind hirotesit protosinghel și arhimandrit. La 2 februarie 1855 a fost hirotonit arhiereu, cu titlul Hariupoleos.
Între anii 1851 - 1958 a fost egumen al Mănăstirii Slatina (din actualul județ Suceava). Printre altele, el a înființat în satul Mălini, din vecinătatea mănăstirii, o școală pentru copiii țăranilor de acolo.
Calinic Miclescu a făcut parte, ca reprezentant al clerului, din Divanul Ad-Hoc al Moldovei, adunarea consultativă convocată la 7 octombrie 1857. Printre hotărârile adoptate de această adunare în 1858 se numărau: respectarea vechilor capitulații dintre țările române și Înalta Poartă, din 1393, 1460, 1513 și 1634, care prevedeau că acestea sunt teritorii neocupate și independente, unirea Principatelor într-un singur stat, cu numele de România, principe străin cu tron ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei apusene, ai cărui succesori să fie crescuți în religia țării și altele.
În 1865 a fost ales Mitropolit al Moldovei, decretul domnesc de confirmare datând din 10 mai 1865.
După decesul mitropolitului Nifon Rusailă, a fost ales Mitropolit al Ungro-Vlahiei și, implicit, Mitropolit primat al României (31 mai 1875). În perioada în care a păstorit această mitropolie, s-au deschis cursurile Facultății de Teologie din București (1881), s-a înființat Tipografia Cărților Bisericeşti (1882), s-a sfințit pentru prima oară în România Sfântul și Marele Mir (1882), iar în 1885 a fost recunoscută autocefalia Bisericii Ortodoxe Române.
Mitropolitul Calinic Miclescu a trecut la cele veșnice pe data de 14 august 1886, fiind înmormântat la Mănăstirea Neamț.
Bibliografie
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Sofronie Miclescu |
Mitropolit al Moldovei 1865-1875 |
Urmat de: Iosif Naniescu |
Calinic Miclescu | ||
---|---|---|
Precedat de: Nifon Rusailă |
Mitropolit primat al României 1875-1886 |
Urmat de: Iosif Gheorghian |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români