Ortodoxia în China (cronologie)

Istoria Ortodoxiei în China este recentă în comparație cu ansamblul Bisericii Ortodoxe. Deși există mărturii arheologice ale pătrunderii creștinismului în vestul Chinei în secolele șapte și opt sub forma ereziei nestoriene, precum și speculații până cel mai devreme între secolele I și al III-lea, istoric, începuturile creștinismului ortodox în China pot fi trasate începând cu secolul al XVII-lea.

Misiunea Bejing, cea mai veche dintre toate misiunile Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost fondată într-o perioadă în care dinastia Qing din China ducea o politică izolaționistă a „ușilor închise”. Până în 1864, Misiunea a servit, de fapt, ca misiune diplomatică neoficială a Rusiei în China și a fost subordonată Sfântului Sinod și Colegiului de Afaceri Externe. Împăratul Kangxi a conferit ranguri de curte înalte tuturor membrilor Misiunii și le-a repartizat locuințe aproape de biserica albaziniană, lângă poarta de est a Bejingului. Cu excepția Rusiei, nici un stat n-a avut propriii reprezentați în China sub dinastia Qing până în anii 1860.

Activitățile și realizările Bisericii Ortodoxe începând cu secolul al XVII-lea, au fost subestimate în multe studii istorice despre creștinismul din China. Până în 1955, în pragul stabilirii sale ca entitate independentă, Biserica Ortodoxă din China a câștigat cel mai mare număr de membri. Erau mai mult de 100 000 de comunicanți în fostul teritoriu rus din Manciuria, cu 200 de preoți în 60 de parohii, precum și mănăstiri și un seminar. În restul Chinei trăiau alți 200 000 de creștini ortodocși în 150 parohii. Aceste cifre ample arată că 6% din chinezii creștini erau membrii ai Bisericii Ortodoxe.

Primii creștini ortodocși în China (1242-1651)

• 1242 Ortodocși ruși din armata vestică a mongolilor au intrat în China; despre ei se spune că au ridicat o biserică mică într-o regiune vestică îndepărtată, locul exact fiind necunoscut.
• 1270 Împăratul mongol al Chinei a colonizat un grup de aurari ruși.
• 1406-20 Este construit Templul Cerului https://ro.wikipedia.org/wiki/Templul_cerului (literal “Altarul Cerului”), cunoscut și sub numele “Sala Rugăciunilor pentru Recolte Bune”, în timpul domniei Împăratului Yongle considerat ca fiind un templu taoist, deși cultul chinez al cerului este anterior taoismului; conține inscripția "Shangdi suveranul absolut al cerului" aflată în cavoul imperial, Shangdi fiind un termen folosit începând cu mileniul al II-lea DH până în zilele noastre, referindu-se la "Împăratul de deasupra " sau "Împăratul suprem ", ceea ce vrea să însemne "Domn al înălțimilor", "Domnul cel mai înalt", "Zeul de deasupra", "Zeul suprem ", "Deasupra", sau "Domnul ceresc".
• 1584 Armata rusă învinge Hanatul Siberiei, deschizând calea pe uscat spre est; începe dezvoltarea așezărilor ruse în sudul și estul Lacului Baikal, cu cazacii dar și cu alți aflați în serviciul statului (sluzhilye liudi) explorând noi rute de negoț spre China.
• 1587 Rușii fondează Tobolskul, capitala istorică a (https://ro.wikipedia.org/wiki/Siberia Siberiei).
• 1608 [Matteo Ricci] raportează descoperirea de rămășite ale Nestorianismului în China.
• 1613 Sunt puse temeliile dinastiei Romanov în Rusia (1613-1917).
• 1625 Este redescoperită [nestoriană Stela nestoriană] (monument chinez) este redescoperită, ea fiind ridicată în anul 781 DH, documentând 150 de ani de Creștinism timpuriu în China.
• 1632 Rușii fondează Yakutsk; din această așezare ei au explorat pământuri mai fertile în sud-est, de-a lungul râului Amur.
• 1644 Qing cucerește Beijingul; este înființată dinastia Qing (1644-1912), ultima dinastie conducătoare din China.

De la Albazin la Beijing (1651-1715)

• 1651 Cazacul rus Erofey (Geoffery) Khabarov întemeiază oraşul-fort Albazin pe râul Amur.
• 1652 este fondat Irkutsk pe malul Lacului Baikal.
• 1665 Este înființată cea mai veche biserică ortodoxă cunoscută, Biserica Învierii, precum și o mănăstire în oraşul-fort Albazin (Yakela) în nord-estul Chinei.
• 1670 Împăratul Kangxi (1661-1722) emite Edictul Sacru, ce consta în 16 maxime morale bazate pe învăţăturile confucianiste.
• 1685 Chinezii îi capturează pe albazinieni, dărâmând Biserica Învierii; un grup de 45 ruşi albazinieni, inclusiv preotul Maxim Leontiev, sunt mutați în Beijing de chinezi; împăratul Kangxi a ordonat ca templul budist al lui Guangi Miao (templu al zeului războiului) din colţul din nord-estul oraşului imperial să fie pus la dispoziția locuitorilor ruşi, devenind cunoscut sub numele de Capela Nikolsky ("Sheng Ni Gula"; mai târziu sfințită ca Biserica Hagiei Sophia), prima biserică ortodoxă din China.
• 1689 Tratatul de la Nerchinsk a stabilit râul Amur ca hotar între Rusia şi China, recunoscând suveranitatea Rusiei asupra Siberiei răsăritene.
• 1691 Qing controlează Mongolia interioară.
• 1698 Consacrarea primei biserici ortodoxe, în numele Hagia Sophia, sau Înţelepciunea Divină, în Beijing, recunoscută de Ignatius, mitropolitul Tobolskului; cu această ocazie favorabilă mulţi chinezi au primit sfântul botez, astfel consacrarea primei biserici ortodoxe a coincis cu introducerea ortodoxiei printre chinezi.
• 1700 Petru cel Mare a publicat un Ucaz (decret) pe 18 iunie prin care a făcut un apel răsunător pentru propagarea credinţei în Siberia şi China.
• 1702 Ca răspuns la Ucazul din 1700, Filothei (Leschinsky) din Kiev este ales Mitropolit al Tobolskului şi Toată Siberia (1702-1711), de atunci un centru de operațiuni misionare, ce avea scopul de a "conduce băştinaşii din China şi Siberia în slujba Dumnezeului adevărat şi viu"; el a construit 37 de biserici şi ei se atribuie botezul a 40,000 membri ai triburilor siberiene începând cu 1721.
• 1712 Moartea Părintelui Maxim Leontiev; împăratul Kangxi a dat permisiune prin Lifan yuan(Ministerul Afacerilor de la Graniță) pentru câțiva preoţi noi să vină în China.

Misiunea bisericească rusă în China (1715-1956)

Epoca reprezentanțelor diplomatice (1715-1858)

• 1715 Arhimandritul Ilarion (Lezhaisky) vine în Beijing împreună cu personal, icoane, vase sfinte şi cărţi pentru slujbă ca șef al primei Misiuni Ortodoxe Ruse (1715-28); în personal erau incluşi ieromonahul Lavrentie, ierodiaconul Filip şi şapte călugări tineri; împăratul Kangxi a iniţiat practica de a primi misiuni ale clerului și studeţilor ortodocşi, cam o dată la 10 ani.
• 1717 Arhimandritul Ilarion (Lezhaisky) moare la Beijing.
• 1721 Împăratul Kangxi a emis un decret prin care indica că vrea să interzică misiunile creştine occidentale în China.
• 1724 Împăratul Yongcheng emite un decret imperial prin care promovează confucianismul ca mod corect de viață și interzice romano-catolicismul și într-o oarecare măsură budismul și taoismul ca fiind culte neortodoxe; misionarii străini au fost deportați la Canton și mai târziu la Macao, iar bisericile urbane au fost treptat închise; în acest timp ortodocșii erau cu siguranță tratați mai favorabil, iar persecuția creștinilor misionari occidentali niciodată nu s-a extins asupra celor ortodocși.
• 1727 Este consemnată prima misiune rusă în tratatul ruso-chinez din 1727 (Tratatul de la Kyakhta), în Articolul V, care permitea înființarea legală a unei instituții religioase ruse în Beijing, alături de definirea rutelor de comerț și delimitarea frontierelor.
• 1729 Arhim. Antonie (Platkovsky) sosește ca lider a celei de-a doua Misiuni (1729-35), împreună cu Părintele Ioan Filimonov, ierodiaconul Ioasaf Ivanovsky și nouă monahi tineri.
• 1730 Misiunea raportează că au fost botezate mai mult de 50 de persoane dintre chinezi și manciurieni, excluzând femeile; a început construirea Căii Ferate a Ceaiului (Ruta Siberiană), care începea la Moscova și se termina la Kyakhta, un punct comercial aflat la hotarul dintre Imperiile Rus și Chinez.
• 1733-43 A doua expediție Kamchatka realizează cartografierea geografică a părții de nord-est a Asiei.
• 1733 Prima persecuție locală a creștinilor (occidentali), în Fujian, la sfârșitul anului 1733.
• 1734 De curând fondata Academie de Științe din St Petersburg realizează un dicționar chinez-latin, ce includea 10 mii de cuvinte, din care s-a păstrat până acum o singură copie în biblioteca Academiei, datorită greutăților întâmpinate în crearea celor 10,000 de blocuri de lemn necesare pentru publicarea în serie.
• 1736 Arhim. Ilarion (Trusov) ajunge la Beijing ca lider al celei de-a treia Misiuni (1736-45), împreună cu ieromonahul Lavrentie Uvarov, ieromonahul Antonie L'khovsky, ieromonahul Lavrentie Bobrovnikov (după 1741), și trei călugări tineri în 1742.
• 1741 Arhim. Ilarion (Trusov) moare la Beijing; împărăteasa Elizabeta emite un decret oficial prin care recunoaște ramura tibetană a budismului în Rusia, autorizând stabilirea a 11 mănăstiri budiste datsan, cu 150 de preoți în serviciu permanent.
• 1745 Arhim. Gervasy (Lintsevsky) ajunge la Beijing ca lider al celei de-a patra Misiuni (1745-55), împreună cu ieromonahul Loil' Vrublevsky, ieromonahul Feodosie Smorzhensky și un călugăr tânăr.
• 1747 Sub împăratul Qianlong persecuția reîncepe în 1747, extinzându-se asupra tuturor provinciilor, nefiind permisă intrarea mai multor misionari (occidentali) în țară.
• 1755 Archim. Ambrozie (Yumatov) sosește la Beijing ca lider a celei de-a cincea Misiuni (1755-71), împreună cu ieromonahul Silvestr Spitsyn, ieromonahul Sofronie Argievsky și ierodiaconul Serghei.
• 1768 Împăratul Qianlong a emis un decret foarte aspru, prin care interzicea tuturor manciurienilor, chinezilor, mongolilor și coreenilor să se convertească la o credință străină amenințându-i cu o pedeapsă teribilă.
• 1771 Arhim. Ambrozie (Yumatov) moare la Beijing.
• 1771 Arhim. Nikolai (Tsvet) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a șasea Misiuni (1771-81), împreună cu ieromonahul Iust, ieromonahul Ioanniki Protopopov, ierodiaconul Nikifor și patru călugări tineri.
• 1781 Arhim. Ioakim (Shishkovsky) sosește la Beijing ca lider a celei de-a șaptea Misiunii (1781-94), împreună cu ieromonahul Antonie Sedel'nikov, ieromonahul Alexei Bogolepov, ieromonahul Israil și trei călugări tineri.
  

  Iakinf (Bichurin), Cel de-al 9-lea lider al Misiunii Ortodoxe Ruse.
  

  Pallady (Kafarov), lider al celei de-a 13-a și a 15-a Misiuni Ortodoxe Ruse.
• 1790 În academia provincială din Irkutsk sunt înființate succesiv clase cu predare în mongolă, chineză și manciuriană, dar după patru ani acestea sunt abandonate, în mare măsură datorită dificultății lor.
• 1794 Arhim. Sofronie (Gribovsky) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a opta Misiuni (1794-1807).
• 1796-1804 Rebeliunea Societății Lotusul Alb, o societate secretă taoistă care aștepta venirea lui Maitreya (viitorul Buddha), restaurarea dinastiei native chineze Ming și promitea mântuirea personală a adepților săi.
• 1806 Până în acest moment, opt misiuni separate au fost trimise deja să locuiască în capitala Manciuriei și în așezarea rusească ce includea clădiri ce găzduiau convenabil misiunea (Uspeniya Presvyatoi Bogoroditsu) sau "Concepția Preasfintei Maici a lui Dumnezeu", Biserica lui Hagia Sophia (biserica Nikolsky), o școală de studii în chineză și manciuriană și o școală manciuriană de studii rusești.
• 1807 Arhim. Iiakinf (Bichurin) ajunge la Bejing ca lider a celei de-a noua Misiuni (1807-21) și devine un sinolog eminent.
• 1812 După invazia lui Napoleon în Rusia, s-au pierdut toate contactele dintre misiune și patrie, și pentru un timp membrii misiunii au trebuit să supraviețuiască prin propriile eforturi și mici alocații acordate de guvernul chinez.
• 1813 Rebeliunea Societății the opt trigrame (Baguajiao), o societate secretă taoistă legată strâns de tradiția Lotusul Alb, stimulată în revoltă de credința lor că mileniul al sosit.
• 1821 Arhim. Piotr (Kamensky) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a zecea Misiuni (1821-30).
• 1820-50 În timpul domniei împăratului Daoguang au fost anulate cele mai multe decrete anticreștine, iar un decret imperial ulterior i-a grațiat pe acei creștini care își practicau credința pentru perfecțiunea morală.
• 1830 Ieromonahul Veniamin (Morachevich) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a unsprezecea Misiuni (1830-40).
• 1835 Este publicat Noul Testament în manciuriană, tradus de Stepan Vaciliyevich Lipovtsov (1770-1841) care a învățat manciuriana în călătoria spre Beijing din 1794 ca membru a celei de-a opta Misiuni Ecleziastice Ruse.
• 1839 În septembrie, în Hou-Pé izbucnesc persecuții împotriva creștinilor.
• 1839-42 Primul Război al Opiului; Hong Kong este cedat Marii Britanii de către China ca parte a concesiilor din timpul Războiului Opiului.
• 1840 Arhim. Policarp (Tugarinov) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a doisprezecea Misiuni (1840-49).
• 1850 Arhim. Paladie (Kafarov) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a treisprezecea Misiuni (1850-58).
• 1850-65 Rebeliunea Taiping, o mișcare chineză milenaristă inspirată dintr-o înțelegere eretică a creștinismului, descrisă ca cel mai distructiv război civil din lume (numărul estimat de morți este între 20 și 30 de milioane).
• 1856-60 Al Doilea Război al Opiului.

Epoca unei activități misionare limitate (1858-1896)

Nord-estul Chinei (Manciuria Interioară) și Manciuria Exterioară (Manciuria rusă).

Sfințitul Mucenic Părintele Mitrofan Yang, primul chinez hirotonit preot în Biserica Chinei.

• 1858 Arhim. Gury (Karpov) ajunge la Beijing ca lider al celei de-a paisprezecea Misiuni (1858-64); statutul misiunii s-a schimbat după Tratatul de la Tianjin, întru-cât activitățile sale diplomatice făcute în numele Rusiei au devenit depășite; de asemenea, tratatul va permite misionarilor să plece din Beijing în alte provincii ale țării, acest lucru având un impact pozitiv asupra misiunii Beijing; Tratatul ruso-chinez de la Aigun a stabilit o bună parte din hotarul modern dintre estul îndepărtat rus și nord-estul Chinei (Manciuria), dispozițiile sale fiind confirmate de Tratatul de la Beijing din 1860, schimbând consecințele Tratatului de la Nerchinsk (1689) prin cedarea unor părți din Manciuria Exterioară Imperiului Rus.

• 1858-71 Ieromonahul Isaia (Polikin) sosește la Beijing, devenind un predicator neobosit și un administrator talentat (1858-71), el organizând parohii în sudul Beijingului și a lăsând în urmă un întreg șir de texte în limba chineză
• 1860 În jur de 150 de misionari lucrau în misiune, deși s-a estimat că nu erau mai mult de 200 de ortodocși în Beijing, inclusiv descendenți ai rușilor naturalizați; după Tratatul de la Peking, și alte țări au primit, ca și Rusia, dreptul de a deschide ambasade diplomatice; vechea prezență rusă în Beijing a devenit cunoscută sub numele de Curtea de Nord (Beiguan – rezervată pentru preoți ortodocși ruși), iar o Curte de Sud (Nannguan) a fost stabilită pentru ambasadori, ambele rămânând păstrânsu-și importanța.
• 1864 Arhim. Gury (Karpov) termină traducerea Noului Testament și a slujbelor bisericești în chineză; adevăratul scop al este atins atunci când a fost separat de politica rusă, din 1864 răspunzând doar în fața Sfântului Sinod.
• 1865 Arhim. Paladie (Kafarov) se reîntoarce la Beijing ca lider al celei de-a cincisprezecea Misiuni (1865-78), traducând mai multe lucrări în chineză inclusiv „Cartea Psalmilor” și „Cartea de slujbe”.
• 1866 Este acordată permisiunea pentru ținerea slujbelor religioase în chineză.
• 1868 Ieromonahul Isaia (Polikin) botează câteva familii chineze în satul Dunding'an.
• 1879 Arhim. Flavian (Gorodetsky) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a șaisprezecea Misiuni (1879-84); el ține slujbe în chineză; misiunea sa se concentrează în special pe învățământ și activitate publicistică.
• 1882 Părintele Mitrophan Ji este hirotonit în Tokyo, Japonia, ca întâiul preot ortodox chinez de către Sf. Nicolae al Japoniei.
• 1884 Arhim. Amfilohil (Lutovinov) ajunge la Beijing ca lider al celei de-a șaptesprezecea Misiuni (1884-96), dar făcând doar mici progrese în activitate din cauza lipsei fondurilor și a instruirii; în timpul misiunii sale, se slujește în plus Liturghia în Hankou, Tianjin, Kalgan și Urga, pe lângă Beijing și satul Dunding'an.
• 1889 Este publicat Dicționarul chinez-rus, aceasta fiind lucrarea principală a Părintelui Paladie (Kafarov), ce conține explicarea a 11,868 de caractere chinezești. Dicționarul a fost publicat după moartea Părintelui în 1889.
• 1893 Este construită Sf. catedrală Alexandru din Wǔhàn, Hànkǒu, China.
• 1894-95 Primul război sino-japonez.

Epoca unei misiuni active (1896-1956)

Sfinții Mucenici ai Chinei, care au primit moarte mucenicească în Revolta boxerilor.

Catedrala Sfânta Sofia (Harbin, China), cea mai mare biserică ortodoxă din Orientul Îndepărtat.

• 1896 Arhim. Inochentie (Figurovsky) ajunge la Beijing ca lider a celei de-a optsprezecea Misiuni (1896-1931); el a fost un deschizător de drumuri al multor traduceri chineze moderne de cărți ortodoxe liturgice și catehetice și a avut un spiritul misionar ascuțit, a revigorat misiunea; a întemeiat o mănăstire, a stabilit slujbe zilnice în chineză și a trimis predicatori prin țară să răspândească Evanghelia.
• 1898 Este întemeiat orașul modern Harbin, odată cu începerea construcției Căii Ferate Chineze de Est de către Rusia (o extensie a căii ferate trans-siberiene); la un moment dat devine un important centru al emigranților ruși albi și singura colonie a Rusiei imperiale; a două suta aniversare de la consacrarea primei biserici ortodoxe în China.
• 1900 Revolta boxerilor, o răscoală antioccidentală și antimisionară în China, a cărei rezultat este distrugerea Misiunii Ortodoxe și moartea a 222 de martiri ortodocși chinezi; regiunea Guan Miao unde locuia comunitatea albaziniană a fost adusă în starea de dărâmături, fiind distruse faimoasele bibliotecă și tipografie, aproape 30,000 de gravuri de ideograme chinezești s-au pierdut împreună cu alte cărți de slujbă și arhiva misiunii; Biserica Chinei a pierdut în jur de 1,000 de adepți din cauza martiriului și a lepădării de credință.
• 1902 Arhim. Inochentie (Figurovsky) hirotonit episcop în Rusia, se întoarce în China, devenind primul episcop. Patriarhia Moscovei îi canonizează pe cei 222 martiri chinezi ortodocși pe 22 aprilie, 1902 (hotărârea №2874).
• 1903 Comunitățile ortodoxe din Manciuria (Harbin) sunt plasate sub episcopul Inochent, episcopul Beijingului; este construită biserica Tuturor Sfinților Martiri de la răscoala Yihetuan pe temeliile Misiunii Ecleziastice Ruse din Beijing care a dat mulți dintre cei 222 martiri asasinați.
• 1907 Este construită Catedrala Sf. Sofia în orașul Harbin; ea a fost mărită și renovată în anii 1923-32, devenind cea mai mare biserică ortodoxă din estul îndepărtat.
• 1910 Este alcătuită Cartea chineză de rugăciuni de către episcopul Inochentie (Figurovsky) de Beiguan, Beijing.
• 1912 Este înființată Republica Chinezăde către Sun Yat-sen pe 1 ianuarie 1912, după mai mult de două mii de ani de conducere imperială.
• 1915-21 Apare Noua Mișcare Culturală, din decepția față de cultura tradițională chineză și cheamă la crearea unei noi culturi chineze având la bază standarde globale și occidentale, în special democrația și știința.
• 1916 În acest an existau 19 biserici în China (inclusiv 4 în Beijing), 3 mănăstiri în Beijing and 32 misiuni (inclusiv 14 în provincia Zhili, 12 în Hebei, 4 în Henan, una în Xi’anfu și una în Mongolia), cu 5,587 aderenți ortodocși chinezi (inclusiv 583 care au fost botezați 1915), și o misiune înfloritoare și în continuă creștere; douăzeci de ani mai târziu se estimează că numărul acestora a ajuns la 10,000; de asemenea, biserica administra școli și orfelinate, inclusiv 17 școli pentru băieți și 3 pentru fete.
• 1917 Revoluția rusă separă Biserica Ortodoxă din China de suportul ei tradițional din Rusia, iar biserica chineză a trebuit să se descurce singură; numărul credincioșilor ortodocși din China s-a mărit în urma revoluției ruse, când emigranții ruși antibolșevici, numiți și emigranții albi, au venit în număr mare în China, formând colonii în Harbin, Shanghai și Beijing; în Harbin era cea mai mare populație rusească dinafara Rusiei.
• 1919 Mișcarea din 4 Mai; demonstrații împotriva amestecului străinilor.
• 1920 Sfinția Sa Metodie (Gerasimov) devine Mitropolit de Harbin, 1920-30, (ROCOR).
• 1921 Harbin numără o populație de 300,000, incluzând 100,000 de ruși.
• 1922 Episcopii ortodocși din China intră sub jurisdicția Sinodului Episcopilor Ruși dinafara Rusiei ROCOR (de la 1922-1945 în Harbin, 1922-49 în Shanghai); este înființată Eparhia Beijingului (inclusiv vicariatele Shanghaiului și Tianjinului, iar mai târziu al Hankoului) și Eparhia de Harbin (ce includea Qiqihar și vicariatele Hailar), sub ROCOR; este pusă piatra de temelie a Biserica Mijlocirii din orașul Harbin. .
  

  Meletie (Zaborosky), Mitropolia de Harbin, 1931-46, (ROCOR).
  

  Sfântul Ioan Maximovici, Episcop de Shanghai, 1934-46.
  

  Simion (Du), primul episcop ortodox chinez, Ep. de Shanghai 1950-65.
• 1925 Moartea Sf. Iona de Manciuria, episcop al Hankoului (1922-1925).
• 1927-1950 Războiul Civil Chinez (Războiul Civil Naționalist-Comunist).
• 1929-49 Liceul iezuit Sf. Nicolae din orașul Harbin, la care aveau acces atât studenții ruși catolici cât și cei ortodocși, formează între cele două războaie mondiale mai mulți lideri ai comnității ruse catolice (uniate) din Australia și Statele Unite.
• cca. 1930 Sunt consemnați peste 50,000 de ortodocși în China, îndeosebi ruși; sunt înființate eparhii în Shanghai și Tianjin, pe lângă cele din Harbin și Beijing.
• 1930 Este reconstruită din cărămidă Biserica Mijlocirii din orașul Harbin.
• 1931 Arhiepiscopul Simon (Vinogradov) ajunge la Beijing ca lider al celei de-a nouăsprezecea Misiuni (1931-33). Sfinția Sa Meletie (Zaborosky) devine Mitropolit de Harbin, 1931-46, (ROCOR).
• 1931-45 Este înființat de oficialii fostei dinastii Qing cu ajutorul Japoniei imperiale Manchukuo ("Statul Manciuria"), stat marionetă dominat de japonezi.
• 1933 Episcopul Victor (Sviatin) ajunge la Beijing al celei de-a douăzecea și ultimei Misiuni (1933-56).
• 1934 Este terminată Catedrala Shaghai (Catedrala "Chezășia păcătoșilor" sau "Mijlocirea păcătoșilor"), în momentul în care episcopul de curând consacrat Ioan (Maximovici) vine din Serbia.
• 1934-46 Sf. Ioan (Maximovici), episcop al Shanghaiului.
• 1935 Este fondată Asociația Chineză Ortodoxă din Shanghai, sponsorizată parțial de protopopul Nikolai Li Xunyi.
• 1937-41 Al doilea război sino-japonez..
• 1941 Este finalizată Biserica Sfânta Vestire din Harbin în stilul stilul neo-bizantin]]; ea impresiona prin grandoare și efecte decorative rare; distrusă mai târziu în 1970; Germania nazistă invadează Rusia (Operațiunea Barbarossa).
• 1945 Eparhia Harbinului este subordonată Patriarhiei Moscovei după sosirea armatei sovietice; scurta ocupare a Harbinului de către armata sovietică (august 1945 - aprilie 1946), are ca rezultat transportarea forțată a mii de ruși emigranți în Uniunea Sovietică; Patriarhia Moscovei reia jurisdicția episcopatului din China de la ROCOR (i.e. – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse emite o rezoluție pe 27 decembrie 1945, prin care este înființată o mitropolie între hotarele Chinei și Coreei, aceasta fiind condusă de Mitropolitul Harbinului și Asiei de Est). Arhiepiscopul Nestor (Anisimov) de Kamchatka, care înființase în Harbin o reprezentanță a Eparhiei de Kamchatka la începutul anilor 1920, reia relațiile cu Patriarhia Moscovei, fiind numit Mitropolit de Harbin și Manciuria și Exarh al Asiei de Est (1946-56) de către Patriarhul Alexei I.
• 1946 ROCOR îl ridică pe Ioan (Maximovici) la rangul de arhiepiscop; deoarece ROCOR și MP nu mai erau în comuniune la acea vreme, Ioan (Maximovici) a fost arhiepiscop nu doar al Shanghaiului, ci al întregii Chine pentru rușii albi imigranți; Eparhia Harbinului și a Asiei de Est este transformată în Exarhatul Asiei de Est, prin Edictul Patriarhal nr 664 din 11 iunie 1946, ca eparhie ce unea eparhiile Beijingului, Harbinului, Shanghaiului, Tianjinului și Xinjiangului.
• 1946-49 Sf. Ioan (Maximovici), arhiepiscop al Shanghaiului și al tuturor rușilor credincioși din China.
• 1948 Sf. Ioan (Maximovici) binecuvintează o ediție revizuită a Cărții chineze de rugăciuni din 1910 a episcopului Inochentie (Figurovsky); noua ediție avea mai mult material catehetic, alcătuit de protopopul Nikolai Li Xunyi.
• 1949 Proclamarea Republicii Populare Chineze pe toată suprafața Chinei continentale, de către comuniștii victorioși, oprind toată lucrarea misionară creștină; în acest moment erau deschise în China 106 biserici ortodoxe, enoriașii fiind în general refugiați ruși, dar exista și un element nativ chinez constituit din 10,000 de credincioși; până în 1949 erau mai mult de 15 biserici ortodoxe ruse și două cimitire doar în Harbin; între guvernele sovietic și chinez sunt semnate tratate care prevedeau întoarcerea bisericilor rusești sub control chinez; cei mai mulți ruși au plecat în Australia, Statele Unite și alte locuri.
• 1950 Simion (Du) este consacrat Episcop al Tianjinului în iunie, devenind primul episcop ortodox chinez. Mai târziu, în septembrie, el a fost transferat, fiind numit Episcop al Shanghaiului (1950-1965).
• 1954 Este desfințat Exarhatul Asiei de Est (Dioceza Harbinului și a Asiei de Est) de către Patriarhia Moscovei.
• 1956 Arhiepiscopul Victor (Svyatin), ultimul episcop rus și lider a celei de-a douăzecea Misiuni Spirituale, se întoarce în Uniunea Sovietică, în urma înțelegerilor dintre Nikita Hrușciov și Mao Zedong (Mao Tse-tung), încheind un capitol colorat din istoria ortodoxiei în China.

Autonomie și declin (1956-1984)

• 1956 Biserica Chinei trece sub administrație chineză în urma presiunilor autorităților chineze; tot clerul nechinez pleacă din China; la ordinele liderului sovietic de atunci, Nikita Hrușciov, ambasada sovietică preia teritoriul misiunii ortodoxe ruse și demolează biserica; Pe 24 aprilie, He Chenxiang, capul departamentului de afaceri religioase a Consiliului de Stat al Chinei a aprobat desemnarea Arhimandritului Vasile (Shuan) ca episcop al Beijingului.
• 1957 Sfântul Sinod al Bisericii Rusiei aprobă autonomia Bisericii Chinei; Vasile (Shuan) este hirotonit Episcop al Beijingului; Biserica Tuturor Martirilor de la Răscoala Yihetuan este demolată de sovietici.
• 1958-61 Marele Salt Înainte (campanie economico-socială a Partidului Comunist).
• 1960-85 Ruptura sino-sovietică, relațiile dintre China și Rusia se răcesc.
• 1962 Moare episcopul Vasile; nu este numit nici un succesor ca Episcop al Beijingukui din cauza constrângerilor guvernului chinez.
• 1965 Moare episcopul Simeon (Du), lăsând Biserica Chineză fără nici un episcop.
• 1966-76 Revoluția culturală a distruge aproape în totalitate tânăra Biserică Ortodoxă Chineză, unii clerici fiind persecutați și exilați, alții torturați, bisericile fiind închise, proprietățile lor confiscate, iar activitatea religioasă oprită sau săvârșită în mod clandestin.
• 1969 Conflicte între China și Rusia la hotarul de nord.
• 1970 Moartea protopopului Stefan Wu Zhiquan, noul martir.
• 1978 Constituția Republicii Populare Chineze garantează "libertatea religiei" sub un anumit număr de restricții; cele cinci religii recunoscute de stat sunt budismul, taoismul, islamul, catolicismul și protestantismul; (Ortodoxia n-a fost înregistrată până azi).

Renașterea Bisericii (1984-astăzi)

• 1984 Este redeschisă Biserica Mijlocirii din Harbin, cu puținii refugiați ruși și ortodocși chinezi cărora li s-a permis să se roage acolo în 1986; la acel timp era singura biserică ortodoxă de pe teritoriul Republicii Populare Chineze (RPC) unde aveau loc slujbe; rezidentul preot Grigori Zhu (+2000) preia parohia constituită din 144 de suflete ce aveau de la 68 la 92 de ani.
• 1985 Potrivit arhivei religioase municipale a Harbinului, la sfârșitul anului 1985, Părintele ieromonah Simon (Bai Zenglin) și Părintele Gregory Zhu erau cei doi preoți rămași în Harbin.
• 1986 În jur de 3,000 creștini ortodocși ce trăiau în zona autonomă predominant musulmană Xinjiang au primit permisiunea de a reconstrui Biserica Sf. Nicolae din Urumqi, dar din cauza lipsei preotului comunitatea putea doar să se întâlnească pentru a se ruga.
• 1991 Se prăbușește Uniunea Sovietică, sfârșindu-se astfel Războiul Rece.
• 1993 O delegație a Bisericii Ortodoxe Ruse ce-l includea pe Kirill, mitropolitul Smolenskului și Kaliningradului a vizitat China.
• 1996 Este înființată Mitropolia ortodoxă a Hong Kong-ului și Asiei de sud-est (OMHKSEA), statutul ei fiind recunoscut de parlamentul orașului, iar biserica activează liberă în Hong Kong și Taiwan; Mitr. Nikitas (Lulias) de Dardanelia devine primul mitropolit al Eparhiei Hong Kongului și Asiei de Sud-Est (1996-2007).
• 1997 Cu ocazia celei de-a patruzecea aniversări a autonomiei Bisericii Ortodoxe din China, Sfântul Sinod al ROC se întâlnește în 17 februarie 1997, hotărând ca ortodocșii din China să fie păstoriți sub Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii, până un cap al BOC poate fi ales; în Harbin, frumoasa catedrală Sf. Sofia este renovată și deschisă ca muzeu; Hong Kong este returnat sub control chinez de către britanici în iulie; Arhiepiscopul Ilarion al Sydneyului, Australiei și Noii Zeelande împreună cu alți unsprezece merg într-un pelerinaj în China să viziteze locurile sfinte ortodoxe din Shanghai, Beijing, Harbin și Manzhouli (Manciuria).
• 1998 A trei suta aniversare a sfințirii primei biserici ortodoxe din China; Pagoda Daqin este "redescoperită", relicve ale celei mai vechi biserici creștine spraviețuitoare din China, biserica și mănăstirea fiind construite în anul 640 de către primii misionari nestorieni.
• 1999 Este fondată Societatea Misionară Ortodoxă Ruso-Chineză în Sydney, Australia, sub conducerea ROCOR, cu scopul luminării spirituale a populației vorbitoare de limbă chineză din țară.
• 2000 Moartea Părintelui Grigory Zhu în septembrie, care lasă Biserica Mijlocirii din Harbin fără preot; Arhimandritul Iona (Mourtos) sosește în Taiwan în septembrie pentru a conduce misiunea bisericii de acolo, după ce a petrecut șaptesprezece ani ca monah pe Muntele Athos; este construită Biserica Sf. Nicolae de către guvernul local din Ghulja (Yining), Xinjiang; potrivit recensământului din 2000, 30,505 evenki au fost numărați în China, ei fiind un grup etnic convențional creștin-ortodox, ce locuiește în regiunea Hulunbuir din nord; în decembrie, arhiepiscopul Ilarion al Sydneyului, Australiei și Noii Zeelande a vizitat China într-o călătorie misionară și spirituală.
• 2001 Tratatul de Prietenie Sino-Rus este semnat de Jiang Zemin și Vladimir Putin.
• 2002 O îmbunătățire notabilă a situației pentru ortodocșii Chinei poate fi urmărită de la proclamarea lui Hu Jintao lider al țării în 2002, potrivit unei surse chineze ortodoxe din Shanghai.
• 2003 Moartea Părintelui Alexander Du Lifu în decembrie, ultimul preot ortodox rămas în Beijing, care a murit fără a-și realiza visul de redeschidere a unei biserici în Beijing; preotul ortodox rus cu domiciliul în Kazakhstan, Vianor Ivanov a vizitat regiunea Xinjiang pentru a sluji populației ortodoxe locale care nu avea preoți, dar a fost reținuit, interogat o lună, după care a fost deportat, iar literatura sa religioasă și crucile sale de botez au fost confiscate.
• 2004 Sunt făcute tentative de a mări biserica prin intermediul spațiului cibernetic, după cum Mitrofan Chin, un tânăr american chinez care s-a convertit la religia ortodoxă, lucrează ca webmaster pentru www.orthodox.cn; guvernul chinez i-a permis ieromonahului Moisei (Pilats) de la Mănăstirea „Noii Martiri Ruși” din Alapayevsk, Rusia, să viziteze Biserica Pokrov din Harbin în iulie, unde a ascultat spovedanii în rusă și în chineză; în august o delegație a Bisericii Ortodoxe Ruse condusă de episcopul Mark al Egorevskului s-a întâlnit cu oficiali chinezi și reprezentanți ai diferitor organizații religioase din țară; parohia Frăția Sfinții Apostoli Petru și Pavel (PM) este înființată în Hong Kong și pusă sub conducerea Părintelui Dionisie (Pozdnyaev), fiind consacrată ajutorării revigorării Bisericii Ortodoxe Autonome Chineze; prima școală duminicală din China și-a început activitatea pe terenul ambasadei ruse, acest lucru fiind făcut pentru comunitatea ortodoxă din Beijing.
• 2005 Deși în 2005 erau doar cinci preoți; sunt așteptări că acest număr va crește datorită mai multor cetățeni chinezi care acum studiază la seminarele ortodoxe cu intenția de a se întoarce în China pentru a sluji ca preoți (acest lucru depinde de aprobarea guvernului chinez).
• 2006 Acum sunt în jur de 13,000 creștini ortodocși în China, din care, s-a estimat că 400 locuiesc în Beijing, dar ei nu sunt recunoscuți ca o comunitate religioasă; 13 studenți ortodocși chinezi studiază la Academia Teologică Sretenskaya din Moscova și la Academia din Sankt Petersburg, pentru a pava calea unei prezențe minime de clerici în China; Biserica Ortodoxă Rusă a luptat la maximum prin președintele Vladimir Putin, pentru a dobândi recunoașterea ortodoxiei în China înainte de Olimpicele din Beijing; publicarea primei cărți ortodoxe de rugăciuni atât în chineză cât și rusă; Asociația Ortodoxă a Tuturor Sfinților din China (OFASC) este lansată în SUA, cu viziunea strategică de a face traduceri ușor de citit, într-o chineză modernă și îngrijită, a textelor ortodoxe importante.
• 2007 A cincizecea aniversare a autonomiei Bisericii Ortodoxe din China; Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis să deschidă un departament care să se ocupe de Biserica Autonomă Ortodoxă Chineză (COAC), accentuând nevoia de continua eforturile făcute de Departamentul pentru Relațiile Bisericești Externe a Bisericii Ruse în dialogul cu autoritățile chineze pentru a normaliza situația Bisericii Ortodoxe în China; liturghii de Paști erau oficiate la misiunile diplomatice ale Rusiei în China, mai mult de 300 de oameni mergând la procesiunea de Paști de la Ambasada rusă din Beijing, iar mai mult de 120 la liturghia de Paști de la Consulatul General rus în Shanghai; Departamentul Municipal al Locuințelor din Shanghai a mandatat restaurarea catedralei din Shanghai pentru a o face muzeu istoric; moartea protopresbiterului Elias Wen; primul dicționar ruso-chinez al vocabularului ortodox din lume este tipărit la Moscova; Patr. Alexei II a criticat Republica Populară Chineză pentru destinul Bisericii Ortodoxe din China, care este privată de cler și a cărei libertate religioasă este refuzată; Mitr. Nikita (Lulias) al Dardaneliei a solicitat guvernului Beijingului să recunoască ortodoxia printre religiile oficiale ale țării și a exprimat îngrijorarea cu privire la starea creștinilor în Asia.
• 2008 Părintele Mihail Wang Quansheng și protodiaconul Evangelos Lu Yaofu, singurii clerici bășnitași veniți în China, au luat parte la slujbele divine pentru prima dată după 46 de ani, la consulatul rus din Shanghai și li s-au acordat medalii ale Venerabilului Serghie de Radonej (Gradul I) de către Patr. Alexei al Moscovei; Mitr. Nektarios (Tsilis) devine noul episcop ortodox al Eparhiei Hong Kongului; Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene îl canonizează pe arhimandritul Gurias (Karpov); o liturghie ortodoxă a fost oficiată în sectorul olimpic din Beijing; o slujbă de pomenire în memoria celor uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost oficiată la Crucea Shrine pe terenul Ambasadei ruse, de Ziua Victoriei.
• 2009 Cartea „Creștinismul și cultura” a protopopului George Florovsky este publicată în limba chineză; slujbe divine solemne de Paști au loc noaptea în diferite orașe chineze, inclusiv Beijing, Shanghai, Guangzhou, Shenzhen și Hong Kong; în Beijing, slujbele divine din Săptămâna Patimilor și de Sfintele Paști au fost oficiate de protopopul Dionisie (Pozdnyaev) (MP) și Părintele Alexis Dyuka (ROCOR) în casa parohială Sf. Inochentie de Irkutsk (Red Fangzi), pe teritoriul ambasadei ruse; Patr. Kirill s-a întâlnit cu Ye Xiaowen, ministrul de Afaceri Religioase a Chinei, încercând să aducă o nouă viață în Biserica Ortodoxă a Chinei; biserica Sf. Inokentie de Irkutsk este sfințită duminică, pe 30 august, în Labdarin (Mongolia Interioară), în special pentru descendenții ruși, aceasta fiind prima biserică ortodoxă sfințită pe pământul Chinei în ultimii 50 de ani. Prim-ministrul rus Vladimir Putin a vizitat biserica sfințită de curând a Adormirii Maicii Domnului, aflată pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse din Beijing; Arhiepiscopul Ilarion (Alfeiev) de Volokolamsk, președintele DECR al Patriarhiei Moscovei, a vizitat Beijingul pentru a purta discuții ce vizau schimburile ruso-chineze și cooperare în sfera religioasă, cu oficialii Administrației de Stat a Cultelor.
• 2010 Pe 11 aprilie, de duminica Sf. Toma, Părintele Michael Wang Quansheng, care locuiește în singurătate în Shanghai, a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica Acoperământului Protector din Harbin pentru comunitatea ortodoxă, cu permisiunea autorităților statului; în timpul celei de-a unsprezecea sesiuni a comitetului interguvernamental ruso-chinez de cooperare umanitară în Sankt Petersburg, prim-ministrul rus V. Putin i-a dăruit premierului Republicii Populare Chineze, Wen Jiabao, albumul "Ortodoxia în China", dedicat celei de-a trei sute douăzecișicincea aniversări a prezenței ortodoxe în China.
• 2011 Arhiepiscopul Ilarion (Alfeiev) de Volokolamsk, capul DECR, a afirmat că China are până la 15,000 credincioși ortodocși, ce locuiesc în Beijing, Shanghai, Provincia Heilongjiang și în districtele autonome Xinjiang și Mongolia Interioară, însă Biserica Ortodoxă Chineză are doar doi preoți chinezi ce au peste 80 de ani.
• 2013 Patr. Chiril al Moscovei și Întregii Rusii a făcut o vizită oficială în China de pe 10 până pe 15 mai 2013, aceasta fiind prima vizită din istorie a primatului Bisericii Ruse în China, la invitația conducerii seculare a țării; în Moscova, Patr. Chiril al Moscovei și Întregii Rusii s-a întâlnit cu o delegație de monahi de la mănăstirea Shaolin din China, condusă de de vice-președintele Ascociației Budiste Chineze Shi Yongxin, în timpul primei vizite în China, în luna mai.
• 2014 Mitropolitul Ignatie de Khabarovsk și Amur în hirotonește pe Anatolie Kung (Kung Cheung Ming, 龔長明) ca preot pe seama Bisericii Ortodoxe din Hong Kong, devenind primul chinez being the first Chinese priest ordained in 60 years.

Note

• Unele dintre aceste date sunt în mod inevitabil puțin vagi, deoarece documentele pentru anumite perioade sunt extrem de de greu să fie puse cap.
• Împărțirea istoriei bisericii în perioade separate după cum se face aici va fi mereu o măsură arbitrară, deși a fost făcută pentru a grupa perioadele potrivit evenimentelor majore.
• Această cronologie este parte a istoriei Bisericii Ortodoxe, deși un număr de evenimente neortodoxe sau pur politice sunt menționate pentru importanța lor în istorie, ele fiind legate de ortodoxie, sau pentru referință.

Prezența comunităților ortodoxe în China

Republica Populară Chineză (RPC): diviziuni administrative și dispute teritoriale.

Pe plan istoric

• Primele comunități au fost create de imigranții ruși concentrați în nodrul țări în Albazin (lângă orașul Skovorodino, în regiunea Obar din Rusia).
• Un grup de albazinieni ruși au fost apoi relocați în Beijing de chinezi, inițiindu-se astfel Misiunea Rusă(1715-1956).
• Mai târziu au fost înființate eparhii în Shanghai și Tianjin, pe lângă cele din Harbin și Beijing;
• Regiunile Mongolia Interioară, Hankou, Xinjiang și Hong Kong au avut de asemenea biserici ortodoxe.

În zilele noastre

• În afară de Beijing, (unde sunt în jur de 400 de credincioși), Hong Kong și Taiwan, cei mai mulți credincioși trăiesc în patru locații principale, aceștia fiind mai ales de origine rusă:

1. Harbin în provincia Heilongjiang, unde este o parohie dedicată Acoperământului Maicii Domnului.
2. Ergun (Labdarin) în provincia Hulunbuir, (Mongolia Interioară).
3. Ghulja (Yining, Kulj, Kulj-i), în provincia Xinjiang din China de nord-vest (în Prefectura Tacheng]]).
4. Urumqi, în provincia Xinjiang din China de nord-vest.

Dinastia împăraților Qing (1644-1912)

• 1644-1661 Shunzhi.
• 1661-1722 Kangxi.
• 1722-1735 Yongzheng.
• 1736-1796 Qianlong.
• 1796-1820 Jiaqing.
• 1820-1850 Daoguang.
• 1850-1861 Xianfeng.
• 1861-1875 Tongzhi.
• 1875-1908 Guangxu.
• 1908-1912 Xuantong.

Vezi şi

• Biserica Chinei
• Misiunea Ortodoxă Rusă în China
• Sfinții Martiri ai Chinei
• Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie)

Legături externe

Ortodoxie

• Orthodoxy In China (Pagina oficială a Grupului de studiu a Ortodoxiei în China, organizat de Departamentul pentru Relații Externe al Patriarhiei Moscovei (DECR MP))
• Ecumenical Patriarchate: Orthodox Metropolitanate of Hong Kong and Southeast Asia. (OMHKSEA)
• The Orthodox Church in Taiwan. The Orthodox Metropolitanate of Hong Kong and Southeast Asia (OMHKSEA).
• Orthodoxy In China (site-ul web al lui Mitrofan Chin)
• List of Persons in the Local Chinese Church.
• Chinese Orthodox Translation Project
• Chinese Orthodoxy on the Web (Website of St. Jonah Orthodox Church, North Houston, Texas)
• The Russian Embassy - Beijing Travel. tour-beijing.com
• THE CENSER (Official publication of OMHKSEA).
• Orthodox China Discussion Group on Yahoo. ( Recent News )

Wikipedia

Originile din Albazin (Post-1685)

• Albazinieni
• [[w:Russian–Manchu border conflicts|Russian–Manchu border conflicts]

Emigraía rusă în China (Post-1897)

• Harbin Russians
• Russians in China
• Chinese Eastern Railway

Emigrația rusă din communism (Post-1917)

• White émigré

Romano-Catolice

• Roman Catholicism in China
• Jesuit China missions
• List of Roman Catholic missionaries in China
• Chinese Rites Controversy
• Martyr Saints of China (120 martyr-saints in the Roman Catholic Church)
• Studium Biblicum Version (1968; "Franciscan version"; considered by many to be the Chinese Catholics’s Bible).
• Paris Foreign Missions Society
• Pope Pius XII and the Church in China
• Chinese Patriotic Catholic Association

Protestant

• Protestant missions in China 1807-1953
• List of Protestant missionaries in China
• China Martyrs of 1900
• Chinese Underground Churches
• Back To Jerusalem Movement
• Born Again Movement (China)
• List of Chinese Bible translations
• Chinese Union Version (1919; considerate de mușlți ca fiind Biblia protestantă chineză)
  

În prezent nu există o traducere a Bibliei Ortodoxe sau a Septuagintei în chineza modernă. Versiunea Uniunii Chineze cu punctuație tradițională, este o traducere protestantă a Versiunii revizuite engleze a lui C.W. Mateer, C. Goodrich, F.W. Baller, G. Owen, S. Lewis, et al, publicată prima dată în 1919. 94 de savanți au participat la traducere (1890-1919), luându-le, în medie, 11 ore pe verset; a fost publicată în două versiuni ușor diferite -- Ediția Shen (神版) și Ediția Shangdi (上帝版) – diferența fiind în traducerea cuvântului “Dumnezeu”. În conformitate cu website-ul lui Nelson Mitrofan Chin, când se citează din Biblia protestantă se folosește ediția Shangdi a Versiunii Uniunii CHineze (CUV), în loc de ediția Shen, în timp ce Shangdi este termenul preferat de Ortodoxia chineză modernă pentru Dumnezeu începând cu secolul XX.

• Amity Foundation, China (known for its Amity Printing Company (APC), the largest Bible producer in China).

General

• Christianity in China
• Religion in China
• Timeline of Chinese History
• Bibliography of Christianity in China

Resurse heterodoxe

• Asia Harvest. Christians in China. (Extensive China-wide summary table of Protestant and Roman Catholic populations in all 31 provinces, Municipalities and Administrative Regions in China (plus Hong Kong and Macau).
• Biographical Dictionary of Chinese Christianity.
• CHINA.ORG.CN Books on Christianity Published in China from 1978 to 2002.
• UCANEWS.com. Union of Catholic Asian News. (News about and of interest to the Church in Asia)
• Yutopian Online. History of Christianity in China. (various links)

Institutes

• Institute of Sino-Christian Studies in Hong Kong.
• Monumenta Serica Institute.
• University of San Francisco (USF). The Ricci Institute for Chinese-Western Cultural History.
• The Beijing Center for Chinese Studies.
• Institute of Oriental and Asian Studies - University of Bonn.
• School of Oriental and African Studies, University of London.

• Center for East European and Byzantine Studies at Nankai University, Tianjin, China.

Recomandări pentru citit

Resurse Ortodoxe

• Dina V. Doubrovskaia. Biserica Ortodoxă Rusă în China. În: Stephen Uhalley și Xiaoxin Wu, China și Creștinismul: Trecut împovărat, viitor plin de speranță. M.E. Sharpe, 2001. 499 pp. (pp.163-176). (ISBN 0765606615; ISBN 9780765606617)
• Dr. Kevin Baker. A History of the Orthodox Church in China, Korea and Japan. The Edwin Mellen Press, 2006. 288 pp. (ISBN 0-7734-5886-7; ISBN 978-0-7734-5886-4)
• Eric Widmer. The Russian ecclesiastical mission in Peking during the eighteenth century. Harvard Univ Asia Center, 1976. 262 pp. (ISBN 0674781295; ISBN 9780674781290)
• Hieromonk Damascene, Lou Shibai, You-Shan Tang. Christ the Eternal Tao. Valaam Books, Platina, California, 1999. 554 pp. (ISBN 0938635859; ISBN 9780938635857)
• Fr. Seraphim Rose, Abbot Herman, Saint Herman of Alaska Brotherhood. Blessed John, the Wonderworker. 3rd Ed., illustrated. St. Herman of Alaska Brotherhood, 1987. 477 pp. (ISBN 0938635018; ISBN 9780938635017)

In Chinese

• Zhang Sui (张绥) (1943- ). The Orthodox Church and Orthodox Church in China (东正教和东正教在中国).

Shanghai: Xuelin Publishing House (上海 : 學林出版社 : 新華書店上海发行所发行), 1986. 345 pp.

(Available through the National Library of Australia, here.)

• Prof. YUE, Feng (岳峰). History of Orthodoxy ("Dongzhengjiao shi").

(Reviewed by A.V.Lomanov).

In Russian

• Archpriest Pyotr Ivanov (D.Sc. (History)). From the History of Christianity in China. Russia Academy of Sciences: Institute of Oriental Studies (RAS IOS), Moscow, 2005. 224 pp.

(Book review: S. Bakonina. P. Ivanov, priest. From the History of Christianity in China. Far Eastern Affairs, No.004 Vol.35, 2007, pages: 145-149. (English).

• Valeriĭ Pereleshin. Russian Literary and Ecclesiastical Life in Manchuria and China from 1920 to 1952: Unpublished Memoirs of Valerij Perelešin. The Hague: Leuxenhoff, 1996. (ISBN 9072922069)

Articles

• A.S. Ipatova (Lead researcher, Institute of Far Eastern Studies, Russian Academy of Sciences). The Russian Ecclesiastical Mission in Beijing: 150 Years at the Service of the Church and Diplomacy. DIPLOMAT Monthly: Column - Diplomacy And Religion. Issue 9/2008.
• APOSTOLIKI DIAKONIA (Prof. George Emmanuel Piperakis, University of Athens). SYNAXARION ORTHODOX CHINESE MARTYRS.
• Antoaneta Bezlova. Old time religion struggles to survive. Asia Times, January 12, 2002.
• AsiaNews.it A Russian Orthodox Book of Prayers published in Chinese. AsiaNews.it, November 10, 2004.
• AsiaNews.it Russian Orthodox church to be set up in Beijing shortly. AsiaNews.it, July 06, 2006.
• AsiaNews.it Aleksej II criticises China, Taiwan accepts to open a church. AsiaNews.it, April 12, 2007.
• AsiaNews.it Orthodox Metropolitan: Beijing should allow real religious freedom. AsiaNews.it, July 10, 2007.
• AsiaNews.it Patriarch Kirill meets Ye Xiaowen, China’s Religious Affairs minister. AsiaNews.it, February 12, 2009.
• Ecumenical News International (ENI). Asian Christians persecuted, says Orthodox leader. 2 July 2007.
• Geraldine Fagan. CHINA: Will Orthodox Christians soon be allowed priests?. Forum 18 News, Oslo, Norway. September 22, 2004.
• Igor Rotar. XINJIANG: Security service investigation followed Orthodox priest's deportation. Forum 18 News, Oslo, Norway. September 9, 2004.
• Paul Mooney (Beijing). Keeping the Faith. South China Morning Post, March 28, 2005.
• Religioscope. Toward a rebirth of the Orthodox Church in China - Interview with Mitrophan Chin. Religioscope, 23 Oct 2004.

General

• Harry Schwartz. Tsars, Mandarins, and Commissars: A History of Chinese-Russian Relations. Revised, Illustrated. Anchor Books, 1973. 300 pp. (ISBN 0385025602; ISBN 9780385025607)
• Prof. David Wolff. To the Harbin Station: The Liberal Alternative in Russian Manchuria, 1898-1914. Stanford University Press, 1999. 255 pp. (ISBN 0804732663; ISBN 9780804732666)

Resurse heterodoxe

Scholarly Historical Surveys

• Dr. Jost Zetzsche. The Bible in China: History of the Union Version, or The Culmination of Protestant Missionary Bible Translation in China. Publ: Monumenta Serica Monograph Series 45. Nettetal: Monumenta Serica. 1999. (ISBN 3805004338; ISBN 9783805004336)
• Dr. Fr. Jean Charbonnier (MEP). Christians in China: A.D. 600 to 2000. Transl. M. N. L. Couve de Murville. Ignatius PR, 2007. 605 pp. (ISBN 0898709164; ISBN 9780898709162)
• Dr. Nicolas Standaert, (Ed.). Handbook of Christianity in China, Volume One: 635-1800. Brill: Leiden, Boston, Koln, 2001. 964 pp. (ISBN 9004114319; ISBN 9789004114319)
• Dr. R.G. Tiedemann, (Ed.). Handbook of Christianity in China, Volume Two: 1800‑Present. Brill, Leiden. ( In Progress )
• Dr. Samuel H. Moffett. A History of Christianity in Asia: Beginnings to 1500. Vol. 1; 2nd Ed. Orbis Books, 1998. 560 pp. (ISBN 1570751625; ISBN 9781570751622)
• Dr. Samuel H. Moffett. A History of Christianity in Asia. Vol.2, 1500-1900. Vol. 2. Orbis Books, 2007. 742 pp. (ISBN 1570757011; ISBN 9781570757013)
• Fr. Arnulf Camps (O.F.M) and Fr. Patrick McCloskey, (O.F.M). The Friars Minor in China 1294-1955: Especially the Years 1925-55. (Based on the Research of Friars Bernward Willeke and Domenico Gandolfi, OFM). St. Bonaventure University: The Franciscan Institute, 1995, 316 pp. (ISBN 157659002X; ISBN 9781576590027)
• Lauren Arnold. Princely Gifts and Papal Treasures: The Franciscan Mission to China and its Influence on the Art of the West, 1250-1350. San Francisco: Desiderata Press, 1999. 239 pp. (ISBN 0967062802; ISBN 9780967062808)
• Prof. Kenneth Scott Latourette. A History of Christian Missions in China. London: Society for Promoting Christian Knowledge (SPCK), 1929. (Repr.: Russell & Russell, 1967). 930 pp. (ISBN 0846209926; ISBN 978-0846209928)
• Prof. Alvyn Austin. China's millions: the China Inland Mission and late Qing society, 1832-1905. Wm. B. Eerdmans Publishing, 2007. 506 pp. (ISBN 0802829759; ISBN 9780802829757)
• Prof. Dr. Lars Laaman. Christian Heretics in Late Imperial China: Christian Inculturation and State Control, 1720-1850. Routledge, 2007. 204 pp. (ISBN 0415297796; ISBN 9780415297790)
• Prof. Liam Matthew Brockey. Journey to the East: the Jesuit mission to China, 1579-1724. Harvard University Press, 2007. 496 pp. (ISBN 0674024486; ISBN 9780674024489)
• Rev. Bob Whyte, (foreword by the Abp. of Canterbury). Unfinished Encounter: China and Christianity. London: Fount Paperbacks, 1988. (Repr. Morehouse, 1990). 537 pp. (ISBN 0819215279; ISBN 9780819215277)

Generale

• Dr. David Aikman. Jesus in Beijing: How Christianity Is Transforming China And Changing the Global Balance of Power. Regnery Publishing, Inc., An Eagle Publishing Company, 2006. 418 pp. (ISBN 1596980257; ISBN 9781596980259)
• Dr. Carol Lee Hamrin, and Stacey Bieler. Salt and Light: Lives of Faith That Shaped Modern China. Series: Studies in Chinese Christianity. Pickwick Publications, 2008. 240 pp. (ISBN 1556359845; ISBN 9781556359842)
• Dr. Jason Kindopp, and Dr. Carol Lee Hamrin. God and Caesar in China: Policy Implications of Church-State Tensions. Brookings Institution Press, 2004. 200 pp. (ISBN 0815749368; ISBN 9780815749363)
• Fr. George Minamiki, (S.J.) The Chinese Rites Controversy. Loyola University Press, 1985. 353 pp. (ISBN 0829404570; ISBN 9780829404579)
• Hans Küng and Julia Ching. Christianity and Chinese Religions. Doubleday, 1989. 309 pp. (ISBN 0385260229; ISBN 9780385260220)
• Klaus Koschorke, Frieder Ludwig, Mariano Delgado, and Roland Spliesgart. A history of Christianity in Asia, Africa, and Latin America, 1450-1990: a documentary sourcebook. Wm. B. Eerdmans Publishing, 2007, 426 pp. (ISBN 0802828892; ISBN 9780802828897)
• Peter C.H. Chiu. An Historical Study of Nestorian Christianity in the T'ang dynasty between A.D. 636-845. (Ph.D. diss.), Southwestern Baptist Theological Seminary, 1987. 319 pp.
• Peter Chen-main Wang (Ed.). Contextualization of Christianity in China: An Evaluation in Modern Perspective. Monumenta Serica Institute, 2008. (ISBN 978-3-8050-0547-0) (11 essays in 4 parts)
• Martha Avery. The Tea Road: China and Russia meet across the Steppe. China Intercontinental Press, 2003. 198 pp. (ISBN 7508503805; ISBN 9787508503806)
• Martin Palmer, Eva Wong. The Jesus Sutras: Rediscovering the Lost Scrolls of Taoist Christianity. Ballantine, 2001. 270 pp. (ISBN 0345434242; ISBN 9780345434241)
• Dr. Paul Hattaway. China's Christian Martyrs. Kregel Pub., 2007. 496 pp., 195 illustrations. (ISBN 185424762X; ISBN 9781854247629)
• Dr. Paul Hattaway, Brother Yun. Back to Jerusalem: Three Chinese House Church Leaders Share Their Vision to Complete the Great Commission. Gabriel Publishing, 2003. 162 pp. (ISBN 1884543898; ISBN 9781884543890)
• Prof. Daniel H. Bays. Christianity in China: From the Eighteenth Century to the Present. Stanford University Press, 1999. 508 pp. (ISBN 0804736510; ISBN 9780804736510) (20 essays)
• Prof. Dr. John S. Peale. The Love of God in China: Can One be both Chinese and Christian? Publ. by iUniverse, 2005. (ISBN 0595784224; ISBN 9780595784226)
• Prof. Jacques Gernet. China and the Christian Impact: A Conflict of Cultures. Transl. Janet Lloyd. Cambridge University Press, 1985. 310 pp. (ISBN 0521266815; ISBN 9780521266819)
• Prof. Philip Jenkins, Geraint H. Jenkins. The Lost History of Christianity: The Thousand Year Golden Age of the Church in the Middle East, Africa, and Asia - And How It Died. Publ. by Harperone, 2008. (ISBN 0061472808; ISBN 9780061472800)
• Prof. Dr. Roman Malek (Ed.). The Chinese Face of Jesus Christ. 5 VOLS. Jointly published by Institute Monumenta Serica and China-Zentrum, Sankt Augustin — Nettetal 2002, 2003, 2005, 2007. (All Vols.: ISBN 3805004761)
• Prof. Dr. Roman Malek and Peter Hofrichter (Eds.). Jingjiao. The Church of the East in China and Central Asia. Monumenta Serica Institute. Nettetal: Steyler Verlag, 2007. 701 pp. (ISBN 3805005342; ISBN 9783805005340)
• Scott Sunquist, John Hiang Chea Chew, David Wu Chu Sing, et al. A Dictionary of Asian Christianity. W.B. Eerdmans, 2001. 937 pp. (ISBN 080283776X; ISBN 9780802837769)
• Tony Lambert (OMF), Ross Paterson, David Pickard. China's Christian Millions. Monarch Books, 2006. 288 pp. (ISBN 0825461154; ISBN 9780825461156)

Articles

• Embassy of the People's Republic of China in the United States of America. White Paper--Freedom of Religious Belief in China. Beijing, October, 1997.
• Igor Rotar. XINJIANG: China's isolated Xinjiang religious minorities. Forum 18 News, Oslo, Norway. August 15, 2006.
• Joanna Jiang. History of Christianity in China. 2/17/2008.
• Sarah Schafer. Onward, Christian Soldiers: Chinese Missionaries Are Winning Souls Across The Middle Kingdom - And Plan To Spread Even Farther. NEWSWEEK, May 10, 2004.
• Simon Elegant. The War For China's Soul. TIME. Sunday, Aug. 20, 2006.
• The Economist.com. Christianity in China: Sons of Heaven. The Economist (Print edition). October 2, 2008.
• The New York Times. Christian Martyrs: The Murdering of Missionaries by the Boxers -- A Chinese Nero. August 8, 1903.