Pogorârea Duhului Sfânt: Diferență între versiuni
(ortografie) |
m (diacritice noi (cu virgulă)) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | [[ | + | [[Imagine:Pentecost.jpg|right|frame|[[Icoana Pogorârii Duhului Sfânt]] ]] |
| − | '''Pogorârea Duhului Sfânt''' (numită | + | '''Pogorârea Duhului Sfânt''' (numită și '''Rusaliile''') este unul din [[Praznice Împărătești|praznicele împărătești]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]]; este sărbătorită la cincizeci de zile după [[Sfintele Paști]] (de aceea căzând întotdeauna într-o [[Duminică]]). |
==Ziua Pogorârii Duhului Sfânt== | ==Ziua Pogorârii Duhului Sfânt== | ||
| − | La cincizeci de zile după [[Învierea Domnului]], la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea | + | La cincizeci de zile după [[Învierea Domnului]], la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieșirii), în timp ce [[Apostoli]]i și alți [[ucenic]]i ai Domnului [[Iisus Hristos]] erau adunați împreună în [[rugăciune]] în "foișorul cel de sus", [[Duhul Sfânt]] a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul unui vânt puternic și ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoșteau. În acea vreme, în [[Ierusalim]] erau mulți pelerini din diaspora evreiască veniți la sărbătoare care au fost foarte uimiți să îi audă pe acești pescari neinstruiți rostind rugăciuni către Domnul în limbile țărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în [[Faptele Apostolilor]], capitolul 2. |
| − | Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, | + | Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturisește despre deplinătatea eternă și cerească, fiind de șapte ori câte șapte plus unu. |
==Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt== | ==Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt== | ||
| − | Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului [[Iisus Hristos]] | + | Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului [[Iisus Hristos]] și începutul erei mesianice a [[Împărăția lui Dumnezeu|Împărăției lui Dumnezeu]], prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradițional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească și Apostolească. |
| − | Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se | + | Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătorește în această zi și revelarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Cântările bisericești slăvesc ultimul act al auto-revelării lui [[Dumnezeu]] către lumea creației Sale. |
| − | Pentru | + | Pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui eveniment istoric. Ea este o sărbătoare a apartenenței credincioșilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt și au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin [[Sfintele Taine|taina]] [[Mirungere|ungerii cu Sfântul Mir]]. |
==Prăznuirea acestei sărbători== | ==Prăznuirea acestei sărbători== | ||
| − | [[ | + | [[Imagine:Rublev Trinity.jpg|thumb|left|Trei figuri angelice care l-au vizitat pe Avraam]] |
| − | La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de | + | La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de credincioși. Această icoană este uneori însoțită de icoana tradițională a Rusaliilor. Bisericile sunt decorate cu flori și frunze verzi care simbolizează că respirația divină a lui Dumnezeu înnoiește toată creația. De asemenea sunt folosite veșminte și acoperăminte verzi. |
| − | În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu [[Vecernia|Vecernia Mare]]. [[Utrenia]] se | + | În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu [[Vecernia|Vecernia Mare]]. [[Utrenia]] se ține în dimineața sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de [[Sfânta Liturghie]]. |
| − | În ziua de Rusalii se | + | În ziua de Rusalii se ține [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]], dar cu [[imn]]uri speciale care înlocuiesc tradiționalele [[Antifon|antifoane]]. Pentru prima dată după Sfintele Paști se cântă imnurile ''Împărate Ceresc'' și ''Am văzut Lumina cea Adevărată'', astfel fiind chemat Duhul Sfânt să ''vină și să rămână (să se sălășluiască) în noi'' și astfel să fie mărturisit că ''am primit Duhul cel Ceresc''. |
| − | Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) | + | Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conține trei rugăciuni lungi la care credincioșii îngenunchează pentru prima dată de la Sfintele Paști. În multe parohii, această slujbă se ține imediat după Liturghie. |
==După Pogorârea Duhului Sfânt== | ==După Pogorârea Duhului Sfânt== | ||
| − | În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este ''Sărbătoarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]'' sau ''Lunea Duhului Sfânt'', iar în prima duminică de după Rusalii este [[Penticostar# | + | În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este ''Sărbătoarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]'' sau ''Lunea Duhului Sfânt'', iar în prima duminică de după Rusalii este [[Penticostar#Duminica_Tuturor_Sfinților|Sărbătoarea Tuturor Sfinților]]. |
| − | Cu toate că începutul [[Calendar|anului bisericesc]] este la [[1 septembrie]], centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor | + | Cu toate că începutul [[Calendar|anului bisericesc]] este la [[1 septembrie]], centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paști, precedată de [[Postul Mare]] și [[Triod|perioada pregătitoare]] a postului, urmată de [[Penticostar|cincizeci de zile de sărbătoare pascală]] până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile și săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice și cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, așa cum sunt scrise în [[Octoih]], [[Apostol (liturgică)|Apostol]] și în [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliar]]. |
==Imnografie== | ==Imnografie== | ||
| Linia 33: | Linia 33: | ||
[[Tropar]] (Glasul 8) | [[Tropar]] (Glasul 8) | ||
| − | :Bine | + | :Bine ești cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînțelepți pe pescari i-ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt, și printr-înșii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie. |
[[Condac]] (Glasul 8) | [[Condac]] (Glasul 8) | ||
| − | :Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a | + | :Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a despărțit neamurile; iar când a împărțit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toți la o unire; și cu toți, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt. |
| − | ==Vezi | + | ==Vezi și== |
*[[Icoana Pogorârii Duhului Sfânt]] | *[[Icoana Pogorârii Duhului Sfânt]] | ||
Versiunea de la data 27 iunie 2014 16:19
Pogorârea Duhului Sfânt (numită și Rusaliile) este unul din praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe; este sărbătorită la cincizeci de zile după Sfintele Paști (de aceea căzând întotdeauna într-o Duminică).
Cuprins
Ziua Pogorârii Duhului Sfânt
La cincizeci de zile după Învierea Domnului, la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieșirii), în timp ce Apostolii și alți ucenici ai Domnului Iisus Hristos erau adunați împreună în rugăciune în "foișorul cel de sus", Duhul Sfânt a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul unui vânt puternic și ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoșteau. În acea vreme, în Ierusalim erau mulți pelerini din diaspora evreiască veniți la sărbătoare care au fost foarte uimiți să îi audă pe acești pescari neinstruiți rostind rugăciuni către Domnul în limbile țărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în Faptele Apostolilor, capitolul 2.
Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturisește despre deplinătatea eternă și cerească, fiind de șapte ori câte șapte plus unu.
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt
Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos și începutul erei mesianice a Împărăției lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradițional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească și Apostolească.
Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătorește în această zi și revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Cântările bisericești slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creației Sale.
Pentru creștinii ortodocși, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui eveniment istoric. Ea este o sărbătoare a apartenenței credincioșilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt și au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin taina ungerii cu Sfântul Mir.
Prăznuirea acestei sărbători
La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de credincioși. Această icoană este uneori însoțită de icoana tradițională a Rusaliilor. Bisericile sunt decorate cu flori și frunze verzi care simbolizează că respirația divină a lui Dumnezeu înnoiește toată creația. De asemenea sunt folosite veșminte și acoperăminte verzi.
În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu Vecernia Mare. Utrenia se ține în dimineața sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de Sfânta Liturghie.
În ziua de Rusalii se ține Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, dar cu imnuri speciale care înlocuiesc tradiționalele antifoane. Pentru prima dată după Sfintele Paști se cântă imnurile Împărate Ceresc și Am văzut Lumina cea Adevărată, astfel fiind chemat Duhul Sfânt să vină și să rămână (să se sălășluiască) în noi și astfel să fie mărturisit că am primit Duhul cel Ceresc.
Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conține trei rugăciuni lungi la care credincioșii îngenunchează pentru prima dată de la Sfintele Paști. În multe parohii, această slujbă se ține imediat după Liturghie.
După Pogorârea Duhului Sfânt
În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este Sărbătoarea Sfintei Treimi sau Lunea Duhului Sfânt, iar în prima duminică de după Rusalii este Sărbătoarea Tuturor Sfinților.
Cu toate că începutul anului bisericesc este la 1 septembrie, centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paști, precedată de Postul Mare și perioada pregătitoare a postului, urmată de cincizeci de zile de sărbătoare pascală până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile și săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice și cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, așa cum sunt scrise în Octoih, Apostol și în Evangheliar.
Imnografie
Tropar (Glasul 8)
- Bine ești cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînțelepți pe pescari i-ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt, și printr-înșii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie.
Condac (Glasul 8)
- Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a despărțit neamurile; iar când a împărțit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toți la o unire; și cu toți, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.
Vezi și
Legături externe
- en: Holy Pentecost Father Alexander Schmemann
- en: How to Celebrate Pentecost at Home by Fr. Anthony M. Coniaris (excerpt from Making God Real in the Orthodox Christian Home)
- en: Icons of the Descent of the Holy Spirit (Pentecost)
