Dismas

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Sf. Dismas, tâlharul cel bun (sec. al XVI-lea, şcoală moscovită)

Sfântul Dismas (uneori Dimas sau Dima), cunoscut și ca ”tâlharul cel bun” sau ”tâlharul pocăit”, a fost unul din cei doi ”făcători de rele” răstigniți de-a dreapta și de-a stânga lui Iisus, și care s-a pocăit pe cruce, certându-l pe tâlharul care-l batjocorea pe Iisus și cerându-i Mântuitorului: ”Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta.” (Luca 23, 42). Numele de Dismas nu apare în Noul Testament; din ce cunoaște aghiologia până astăzi, numele de Dismas este pomenit pentru prima oară în secolul al XII-lea; alte tradiții dau tâlharului celui pocăit alte nume. Deși Biserica nu l-a canonizat niciodată în mod formal pe Dismas, el este în general considerat un sfânt în virtutea cuvintelor Mântuitorului pe cruce: ”Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.” (Luca 23, 43). În unele biserici prăznuirea lui se face la 25 martie.

Evanghelia după Luca

Din Evanghelia după Luca, capitolul 23:

39. Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniţi, Îl hulea zicând: Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi pe noi. 40. Şi celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă? 41. Şi noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău. 42. Şi zicea lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta. 43. Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.

Viața

Potrivit Scripturii, Hristos a fost răstignit împreună cu doi tâlhari ale căror nume nu le găsim în Evanghelii. Evanghelia după Luca afirmă că unul dintre aceşti tâlhari s-a pocăit, iar acesta a primit mai târziu numele de "Dismas" (adaptat dintr-un cuvânt grecesc care însemna "apus" sau "moarte"), într-o lucrare apocrifă, anume Evanghelia lui Nicodim. Celălalt tâlhar s-ar fi numit Ghestas. Evanghelia arabă apocrifă a copilăriei lui Iisus îi numeşte pe cei doi tâlhari "Tit şi Dymachus" şi adaugă o poveste despre cum Titus (tâlharul cel bun) i-ar fi împiedicat pe ceilalţi hoţi din ceata lui să îi jefuiască pe Maria şi pe Iosif în timpul fugii lor în Egipt. În tradiţia rusă, numele tâlharului celui bun este redat ca Rach.

Patriarhul Teofil al Alexandriei (385-412) a scris o Omilie despre Răstignire şi despre Tâlharul cel Bun – o lucrare clasică a literaturii copte. În Biserica Ortodoxă Răsăriteană, una dintre cântările din Vinerea Mare care aminteşte despre răstignirea Domnului şi despre moartea Lui pe Golgota se numeşte „a Tâlharului celui Bun” (sau „a Tâlharului înţelept”, în slavona bisericească: Razboinika blagorazumnago) şi vorbeşte despre cum Hristos i-a dăruit lui Dismas Raiul. În Biserica Rusiei mai există încă alte câteva cântări emoţionante care pornesc de la tema acestui imn şi care sunt între cele mai frumoase cântări de la Utrenia din Vinerea Mare.

Imnografie

Cinei Tale celei de taină astăzi Fiul lui Dumnezeu părtaș mă primește, că nu voi spune Taina Ta vrăjmașilor Tăi, nici sărutare îți voi da ca Iuda, ci ca tâlharul mă mărturisesc ție: pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta. - Heruvicul din Joia Mare (și rugăciune care se citește la fiecare împărtășire cu Trupul și Sângele lui Hristos).
Pocăința tâlharului raiul a dobândit, iară plângerea mironosițelor bucurie a vestit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.Ipacoi de la utrenia glasului 1 (citit între Troparele Învierii și primul rând de antifoane de la utrenie).
Când te-ai pironit pe lemnul crucii, atunci s-a omorât stăpânirea vrăjmașului; făptura s-a clătit de frica Ta și iadul s-a prădat cu puterea Ta; pe morți din morminte i-ai înviat și tâlharului raiul i-ai deschis, Hristoase, Dumnezeul nostru, mărire Ție!Stihiră de la Laude, utrenia glasului 1.
Prin mâncare a scos vrăjmașul pe Adam din rai, iar prin cruce Hristos a adus într-însul pe tâlharul, care striga: Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 1.
Închinu-mă patimilor Tale, măresc și Învierea; împreună cu Adam și cu tâlharul, cu glas luminat strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 1.
Iudeii au închis în mormânt Viața, iar tâlharul a deschis cu limba raiul; strigând și grăind: Cel ce cu mine și pentru mine te-ai răstignit pe lemn, arată-te mie pe scaun, șezând împreună cu Tatăl! Acesta este Hristos, Dumnezeul nostru, cel ce are mare milă. - Ultima stihiră de la Laude, utrenia glasului 3.
Pe strămoșul Adam care a lepădat porunca Ta, Hristoase, l-ai izgonit din rai; iar pe tâlharul ce te-a mărturisit pe cruce, Îndurate, în rai l-ai sălășluit, căci el a strigat: Pomenește-mă, Mântuitorule, întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 3.
Căutând la intrarea mormântului, și văpaia îngerului nerăbdând, Mironosițele cu cutremur s-au mirat, zicând: Au doar a fost furat cel ce a deschis tâlharului raiul? Sau s-a sculat cela ce și mai înainte de patimă a vestit Învierea? Cu adevărat a înviat Hristos-Dumnezeu, dăruind celor din iad viață și înviere. - prima sedealnă de la Utrenia duminicii, glasul 4.
Pentru lemn, Adam din rai a fost lepădat; iar prin lemnul crucii, tâlharul în rai s-a sălășluit. Că acela, gustând, a lepădat porunca Celui ce l-a făcut pe el, iar acesta, împreună răstignindu-se, pe Dumnezeu cel ce se tăinuia, l-a mărturisit, strigând: Pomenește-mă, întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 4.
Cel ce te-ai înălțat, pe cruce de voie și ai stricat puterea morții, și ai șters, ca un Dumnezeu zapisul cel ce era împotriva noastră, dăruiește-ne și nouă pocăința tâlharului. Unule iubitorule de oameni, celor ce-ți slujim cu credință, Hristoase, Dumnezeul nostru, și strigăm Ție: pomenește-ne pe noi întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 4.
Pe cel ce a înviat din morți și puterea iadului a prădat și s-a arătat femeilor mironosițe, zicându-le: "Bucurați-vă!" credincioșii să-l rugăm, ca să mântuiască de stricăciune sufletele noastre, ale celor ce pururea strigăm către Dânsul cu glasul tâlharului celui mulțumitor: Pomenește-ne și pe noi întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 4.
Doamne, după Învierea Ta cea de a treia zi și după închinarea Apostolilor, Petru a strigat către Tine: "Femeile au luat îndrăzneală, iar eu m-am temut; tâlharul, Dumnezeule, te-a cuvântat, iar eu m-am lepădat de Tine, Oare mai chema-mă-vei pe mine încă ucenic, sau iarăși mă vei arăta vânător adîncului? Ci mă primește pe mine cel ce mă pocăiesc, Dumnezeule, și mă mântuiește". - al doilea rând de sedelne la utrenia duminicii, glasul 5.
Tâlharul pe cruce pe Tine Dumnezeu a fi crezându-te, Hristoase, te-a mărturisit curat, din inimă strigând: pomenește-mă Doamne, întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 5.
Pe Adam cel prin lemn amăgit, prin lemnul crucii l-ai mântuit Dumnezeule, și pe tâlharul cel ce a strigat: Pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta. - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 6.
Stricat-ai cu crucea Ta moartea, deschis-ai tâlharului raiul; plângerea mironosițelor o ai schimbat și Apostolilor a propovădui le-ai poruncit, că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.troparul Învierii, glas 7.
Frumos era și bun la mâncare rodul ce m-a omorât. Hristos este pomul vieții, din care mâncând, nu mor, ci strig cu tâlharul: Pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta! - stihiră la Fericirile de la Sfânta Liturghie, glasul 7.

Sursa

Legături externe