Apostolul Anania

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 17 aprilie 2008 21:21, autor: Kamasarye (Discuție | contribuții) (completari)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Sfântul, slăvitul şi întru tot lăudatul Apostol Anania se numără printre Cei Şaptezeci de Apostoli. El a fost episcop în Damasc şi l-a botezat pe Sfântul Pavel. Din cauza propovăduirii sale neînfricate, el a fost lapidat (omorât cu pietre) în Elefteropolis. Moaştele sale au fost înapoiate la Damasc, dar mai târziu au fost duse la Constantinopol.

Biserica îl pomeneşte pe Sfântul Apostol Anania în 1 octombrie. Menţiuni în Sfânta Scriptură despre dânsul se găsesc în Faptele Apostolilor 9,10-17.

Imnografie

Tropar (glas 4) Filled with grace through the Threefold Sun thou didst illumine Christ's chosen vessel. When thou hadst preached the faith thou wast strengthened in grace by thy contests, O Apostle Ananias. Grant the prayers of those who hymn thee.

Apolytikion in the Third Tone O Holy Apostle Ananias, intercede with the merciful God that He grant unto our souls forgiveness of offences.

Condac (glas 2) Our most fervent advocate in intercession who dost hearken most quickly to them that pray to thee, receive our supplication, O Ananias, and implore Christ, Who alone is glorified in the Saints, to have mercy on us.

Iconografie

  • Erminia lui Dionisie din Furna (Sophia, București, 2000) arată că Sfântul Apostol Anania trebuie zugrăvit în chipul unui bătrân, cu barbă lungă (p. 149) și ascuțită (p. 187). Este reprezentat îndeosebi botezându-l pe Sfântul Apostol Pavel (acesta se află în apă, iar Sfântul Anania își ține mâna deasupra lui, în timp ce de pe ochii Sfântului Pavel cad ca niște solzi de pește) (p. 172) sau în imaginea săvârșirii sale (fiind omorât cu pietre) (p. 187).

Sursa

Legături externe