Maria Egipteanca

Sfânta Maica Noastră Maria Egipteanca
Date personale
Naștere	~445, probabil în apropiere de Alexandria, Egipt
Mutare la Domnul (†)	1 aprilie, 522, pustia Iordanului
Localizare	Imperiul Bizantin
Naționalitate	egipteancă
Date cult
Tip	cuvioasă, pustnică
Data canonizării	dată necunoscută
Prăznuire la data de	1 aprilie, Duminica Sfintei Maria Egipteanca
Proclamare	recunoaştere pan-ortodoxă
Biserici patronate

Sfântă Maica Noastră Maria Egipteanca(344-421) a fost o pustnică din deşert din a doua jumătate a sec al IV-lea şi prima jumătate a secolul al V-lea, care s-a pocăit după o viaţă de prostituată. Ea a devenit un exemplu de pocăinţă, asemenea lui Manase, Zaheu, David, răufăcătorul de pe cruce sau fiul risipitor. Maria Egipteanca a adormit în 422 într-un mod vrednic de remarcat. Biserica o prăznuieşte în ziua adormirii, adică în 1 aprilie; pe lângă aceasta, ea este pomenită în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, adică în a cincea duminică din Postul Mare.

Viaţa

Ea şi-a început viaţa ca o tânără care-şi urmează pasiunile trupeşti, fugind în Alexandria, departe de părinţii ei, la vârsta de 12 ani. Acolo a trăit o viaţă de prostituată timp de 17 ani, cu toate că adesea refuza banii bărbaţilor cu care mergea, trăind mai degrabă din cerşit şi din torsul inului.

Însă, într-o zi a întâlnit un grup de bărbaţi care vroiau să călătorească pe mare, spre Ierusalim, ca să se închine Sfintei Cruci. Maria a mers cu ei în această călătorie, seducându-i pe rând de dragul distracţiei. Dar când grupul a ajuns la Ierusalim şi au mers la biserică, Maria a fost oprită să intre în aceasta de o forţă nevăzută. După trei încercări nereuşite, ea a rămas afară, în curtea bisericii, unde a văzut o icoană a Maici Domnului. A început să plângă şi să se roage din toate puterile către Maica Domnului ca să îi dea voie să vadă Sfânta Cruce; după aceea, a promis ea, va renunţa la dorinţele lumeşti şi va merge oriunde îi va spune Maica Domnului.

După această convertire din inimă de la porţile bisericii, ea a mers în deşertul de lângă Iordan unde a început o viaţă de pustnică. Ea a trăit mulţi ani doar cu trei pâini şi după aceea cu rarele verdeţuri ale pământului. Timp de 17 ani, Maria a fost chinuită de "fiare sălbatice - pasiuni şi dorinţe nebuneşti." După aceşti ani de tentaţii, totuşi, ea a depăşit tentaţiile şi a devenit ucenica Maicii Domnului.

După 47 de ani de pustnicie în singurătate, ea l-a întâlnit pe preotul Sfântul Zosima în deşert, care a convins-o să-i povestească viaţa sa. Sfânta Maria Egipteanca i-a povestit cu multă smerenie povestea ei în timpul acesta arătându-i preotului că are darul înainte vederii; ea ştia cine a fost şi cine era Zosima cu toate că niciodată nu se mai întâlniseră. La sfârşit, ea i-a cerut lui Zosima să se întâlnească iarăşi anul următor la apusul soarelui în Joia Mare pe malurile Iordanului pentru a se Împărtăşii.

Zosima a făcut exact cum i s-a cerut, cu toate că încă avea dubii legate de această experienţă mai ales că soarele apusese deja. Apoi, Maria a apărut pe malul opus al Iordanului; trecând singură, ea a mers pe apă în mod miraculos şi l-a întâlnit pe Zosima. Când el a încercat să-i facă o metanie, ea s-a tras înapoi spunându-i că un preot este mult superior şi că pe lângă această el are cu el Sfintele Taine. Maria a primit Sfânta Împărtăşanie şi a trecut înapoi Iordanul după ce l-a instruit pe Zosima referitor la mănăstirea sa şi după ce i-a dat iarăşi întâlnire în locul unde s-au întâlnit prima dată peste un an. Când el a ajuns acolo, a găsit trupul Mariei împreună cu un mesaj scris pe nisip care îi cerea să o înmormânteze şi îi spunea că murise imediat după Împărtăşanie în anul anterior (şi trupul îi fusese adus în mod miraculos acolo unde era aşezat). Astfel Zosima, uimit, a început să sape, dar a obosit curând; atunci s-a apropiat un leu care a început să îl ajute după ce lui Zosima i-a trecut frica de această creatură. Astfel, Sfânta Maria Egipteanca a fost înmormântată. Zosima s-a reîntors la mănăstire, le-a povestit tuturor ceea ce văzuse şi le-a dat multe sfaturi bune călugărilor şi stareţului de acolo. El a murit la aproape o sută de ani în aceeaşi mănăstire.

Ulterior, povestea vieţii Mariei a fost pusă pe hârtie de Sfântul Sofronie, Patriarh al Ierusalimului.

Viaţa Sfintei Maria Egipteanca este citită în Postul Mare împreună cu Canonul cel Mare Al Sfântului Andrei.

Imnografie

Tropar (Glasul 8) [1]

Întru tine maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip;

că luând crucea ai urmat lui Hristos;

şi lucrând ai învaţat sa nu se uite la trup, că este trecător;

ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.

Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, cuvioasă maică Marie, duhul tău.

Condac (Glasul 3)

De toate felurile de întinări fiind mai înainte plină,

astăzi te-ai arătat mireasă lui Hristos prin pocăinţă,

urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii pierzi pe draci.

Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăţiei Ceriurilor, Marie preamărită.

Vezi şi

• Viaţa Sfintei Maria Egipteanca
• Hagiografie

Legături externe

• (ro) Viaţa Sfintei Maicii Noastre Maria Egipteanca

• (en) Venerable Mary of Egypt (OCA)
• (en) Mary of Egypt (GOARCH)
• (en) Questions about St. Mary of Egypt
• (en) Icon of St. Mary of Egypt
• (en) Icon of Ss. Mary of Egypt and Zosimas