Mitrofan al Buzăului: Diferență între versiuni
m (coform Cler (formule de adresare)) |
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare categorie „Educație”) |
||
(Nu s-au afișat 11 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
+ | {{Cutie Biografie Episcopi | ||
+ | | Nume = PS Mitrofan al Buzăului | ||
+ | | Imagine = [[Fișier:Mitrofan-al-Buzaului.jpg|180px]] | ||
+ | | Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]] | ||
+ | | Reşedinţă = Buzău | ||
+ | | Formulă = Preasfinția Voastră | ||
+ | | Titlul = [[Episcop]] | ||
+ | | Perioada = 1691 - 1702 | ||
+ | | Predecesor = | ||
+ | | Succesor = [[Damaschin Voinescu|Damaschin]] | ||
+ | | Hirotonire preot = | ||
+ | | Hirotonire episcop = 1682, la [[Episcopia_Hușilor|Huși]] | ||
+ | | Consecratori = | ||
+ | | Titluri precedente = Episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]] (1682-1686) | ||
+ | | Funcţii = | ||
+ | | Data naşterii = secolul XVII | ||
+ | | Locul naşterii = Moldova | ||
+ | | Data morţii = 1702 | ||
+ | | Locul morţii = Buzău | ||
+ | |}} | ||
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | '''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale. | ||
− | Mitrofan | + | Episcopul Mitrofan a continuat munca [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropoliților Ungrovlahiei]], [[Ștefan I al Țării Românești|Ștefan]] și [[Teodosie al Țării Românești|Teodosie]] prin tipărituri slavo-române, care reprezintă faza de tranziție spre deplina românizare a [[slujbă|slujbelor]] bisericești. El poate fi socotit ca un precursor al introducerii definitive a [[limba română|limbii române]] în biserică, desăvârșită câțiva ani mai târziu de [[mitropolit]]ul [[Antim Ivireanul]], [[ucenic]]ul său. |
− | + | {{Citat|Mitrofan a fost unul din cei mai de seamă ierarhi cărturari din trecutul nostru, nefiind egalat - la Buzău decât de episcopul [[Chesarie al Buzăului|Chesarie]], cu un secol și mai bine mai târziu.|Pr. [[Mircea Păcurariu]]<ref name="păcurariu2" />}} | |
− | + | == Viața == | |
+ | === Înainte de arhierie === | ||
+ | Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul [[monah]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Dosoftei al Moldovei|Mitropolitului Dosoftei al Moldovei]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-română''” (1680), „''Molitvelnicul de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682). | ||
− | La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> | + | Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei al Ierusalimului]], a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref> |
+ | |||
+ | === Episcop de Huși === | ||
+ | Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]], păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. | ||
+ | |||
+ | În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. | ||
+ | |||
+ | Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) traduse în românește de frații Radu și Șerban Greceanu precum și câteva cărți grecești. | ||
+ | |||
+ | === Episcop de Buzău === | ||
+ | La 10 iunie 1691 a fost ales [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|episcop al Buzăului]], fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> | ||
+ | |||
+ | Episcopul, ca ucenic al marelui cărturar Dosoftei, era unul din cei care au sprijinit românizarea slujbelor bisericești. Dar acest lucru era greu de înfăptuit dintr-odată, pe de o parte, pentru că munca de traducere era grea și plină de răspundere, iar pe de altă parte, pentru că tradiția slavonă era încă destul de puternică. De aceea, episcopul Mitrofan a urmat pilda mitropolitului Teodosie și a înaintașului acestuia, Ștefan, de a traduce în românește numai îndrumările tipiconale, sinaxarele, paremiile, Apostolul și Evanghelia, precum și unele ectenii, lăsând cântările și rugăciunile în slavonește. | ||
Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat: | Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat: | ||
− | * Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691) | + | * ''[[Mărturisirea Ortodoxă (1642)|Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă]]'', prima traducere în românește (1691) |
− | * Cele 12 | + | * ''Cele 12 [[Minei]]e (1698)'', tipărite pentru prima oară în țările române. Aveau tipicul, paremiile și sinaxariul în română și restul în slavonă. |
− | * | + | * ''[[Evhologhion]]ul'' (1699-1701) |
− | * Octoihul (1700) | + | * ''[[Octoihul]]'' (1700) |
− | * Triodul (1700) | + | * ''[[Triodul]]'' (1700) |
− | * Penticostarul (1701) | + | * ''[[Penticostarul]]'' (1701) |
− | * | + | * ''[[Liturghier]]ul'' (1702) |
Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). | Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). | ||
− | == | + | == Școala de tipografie == |
+ | |||
+ | Între numeroșii tipografi și gravori care s-au format în jurul său poate fi amintit [[Antim Ivireanul]] însuși, care i-a urmat la conducerea tipografiei domnești din București, apoi: Ioanichie (loan) Bacov (Băcăuanul), Chiriac Moldoveanul, și mulți alții<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>. | ||
+ | |||
+ | ==Note== | ||
<references/> | <references/> | ||
== Bibliografie == | == Bibliografie == | ||
* Cocora, Gabriel, ''Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului'', în ''Tipar și cărturari'', Editura Litera, 1977. | * Cocora, Gabriel, ''Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului'', în ''Tipar și cărturari'', Editura Litera, 1977. | ||
+ | * [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6. | ||
[[Categorie:Episcopi]] | [[Categorie:Episcopi]] | ||
[[Categorie:Ierarhi români]] | [[Categorie:Ierarhi români]] | ||
+ | [[Categorie:Traducători ai Sfintelor Scripturi]] | ||
+ | [[Categorie:Istoria Bisericii]] | ||
+ | [[Categorie:Ortodoxia în România]] | ||
+ | [[Categorie:Educație]] |
Versiunea curentă din 9 august 2024 20:04
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | Buzău |
Titlul | Episcop |
Formulă de adresare | Preasfinția Voastră |
Perioada | 1691 - 1702 |
Predecesor | |
Succesor | Damaschin |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 1682, la Huși |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Episcop al Hușilor (1682-1686) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | secolul XVII |
Locul nașterii | Moldova |
Data morții | 1702 |
Locul morții | Buzău |
Mitrofan al Buzăului a fost un episcop de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
Episcopul Mitrofan a continuat munca mitropoliților Ungrovlahiei, Ștefan și Teodosie prin tipărituri slavo-române, care reprezintă faza de tranziție spre deplina românizare a slujbelor bisericești. El poate fi socotit ca un precursor al introducerii definitive a limbii române în biserică, desăvârșită câțiva ani mai târziu de mitropolitul Antim Ivireanul, ucenicul său.
Cuprins
Viața
Înainte de arhierie
Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul monahal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.[2] Numele său apare menționat în tipăriturile „Psaltirea slavo-română” (1680), „Molitvelnicul de-nțeles” (1681) și „Viața și petrecerea sfinților” (1682).
Tot în acea perioadă, la solicitarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „Întâmpinare în contra primatului papei” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „Dialog contra ereziilor”.[3]
Episcop de Huși
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al Hușilor, păstorind credincioșii din acea eparhie până în vara anului 1686.[2] În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi moaştele Sf. Ioan cel Nou ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic.
În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, Șerban Cantacuzino, mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit Biblia de la București[4], prima traducere integrală a Bibliei în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare[5].
Tot aici a mai tipărit „Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur” (1691) traduse în românește de frații Radu și Șerban Greceanu precum și câteva cărți grecești.
Episcop de Buzău
La 10 iunie 1691 a fost ales episcop al Buzăului, fiind propus și susținut de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.[2]
Episcopul, ca ucenic al marelui cărturar Dosoftei, era unul din cei care au sprijinit românizarea slujbelor bisericești. Dar acest lucru era greu de înfăptuit dintr-odată, pe de o parte, pentru că munca de traducere era grea și plină de răspundere, iar pe de altă parte, pentru că tradiția slavonă era încă destul de puternică. De aceea, episcopul Mitrofan a urmat pilda mitropolitului Teodosie și a înaintașului acestuia, Ștefan, de a traduce în românește numai îndrumările tipiconale, sinaxarele, paremiile, Apostolul și Evanghelia, precum și unele ectenii, lăsând cântările și rugăciunile în slavonește.
Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:
- Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă, prima traducere în românește (1691)
- Cele 12 Mineie (1698), tipărite pentru prima oară în țările române. Aveau tipicul, paremiile și sinaxariul în română și restul în slavonă.
- Evhologhionul (1699-1701)
- Octoihul (1700)
- Triodul (1700)
- Penticostarul (1701)
- Liturghierul (1702)
Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și ctitor al schitului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea).
Școala de tipografie
Între numeroșii tipografi și gravori care s-au format în jurul său poate fi amintit Antim Ivireanul însuși, care i-a urmat la conducerea tipografiei domnești din București, apoi: Ioanichie (loan) Bacov (Băcăuanul), Chiriac Moldoveanul, și mulți alții[1].
Note
- ↑ 1,0 1,1 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
- ↑ 2,0 2,1 2,2 Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210
- ↑ Andrei Butu: Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice, 28 noiembrie 2019, Ziarul Lumina, accesat 8 aprilie 2023
- ↑ Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5
Bibliografie
- Cocora, Gabriel, Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului, în Tipar și cărturari, Editura Litera, 1977.
- Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Texte > Sfânta Scriptură > Traducători ai Sfintelor Scripturi
Categorii > Viața Bisericii > Educație
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români