Praznic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(A se vedea și)
(corecturi de stil şi legături interne)
Linia 1: Linia 1:
'''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaşte. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
+
'''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaşte]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
  
 
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfânt|sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa.  Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Dumnezeu|Domnul]].
 
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfânt|sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa.  Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Dumnezeu|Domnul]].
  
 
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
 
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al
+
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor.  Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor.  Dacă nu ar exista interes și cinste faţă de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
creștinilor.  Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor.  Dacă nu ar exista interes și cinste faţă de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
 
  
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va  
+
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imne corespunzătoare.  Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
alcătui slujbe liturgice și imne corespunzătoare.  Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de
 
voia credincioșilor. O dată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
 
  
 
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
 
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărăteşti|Doisprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere  liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
+
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărăteşti|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere  liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
  
Toţi ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Preasfintei de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria|Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinților]] în prima Duminica după [[Cincizecime]].
+
Toţi ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinţilor]] în prima Duminica după [[Cincizecime]].
  
 
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostoli]], întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
 
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostoli]], întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
Linia 42: Linia 39:
  
 
==Praznicele locale==
 
==Praznicele locale==
Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor
+
Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
personale.  Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
 
  
 
== A se vedea și ==
 
== A se vedea și ==

Versiunea de la data 23 decembrie 2010 19:32

Praznicul (sau "prăznuirea") este ziua la care Biserica sărbătoreşte un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaşte. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.

În fiecare zi a anului, Biserica Ortodoxă sărbătorește anumiți sfinți sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la Domnul.

Praznicele Bisericii Ortodoxe

Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate eclesiastică care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste faţă de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.

Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imne corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.

Întreaga Biserică Ortodoxă

Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește Sfintele Paști și cele Douăsprezece Praznice Împărătești, cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual. Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.

Toţi ortodocșii sărbătoresc pe Sf. Ioan Botezătorul, cât și Tăierea Împrejur a Domnului la 1 ianuarie, Sfinţii Trei Ierarhi la 30 ianuarie, Acoperământul Maicii Domnului la 1 octombrie și Duminica Tuturor Sfinţilor în prima Duminica după Cincizecime.

De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre apostoli, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli Petru și Pavel la data de 29 iunie.

Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se afla și:

Bisericile Ortodoxe

Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:

Praznicele locale

Unele orașe sau mânăstiri fac sarbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.

A se vedea și

Legături Externe