Pavecernița: Diferență între versiuni
(→Source: trad) |
|||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | {{ | + | {{Îmbunătăţire}} |
− | '' | + | ''Pavecerniţa''' (în greceşte: ''Apodeipnon''; în [[slavona veche|slavonă]]: ''Povocherniya''; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de [[rugăciune|rugăciuni]] şi [[psalm]]i, citiţi după cină şi care se slujeşte după [[Vecernie]]. |
+ | ==Dezvoltarea istorică== | ||
+ | :''Această secţiune conţine informaţii din Enciclopedia Catolică din 1917. Referinţele la [[Psaltirea|psalm]]i urmăresc sistemul de numerotare din [[Septuaginta]]. | ||
− | + | Originea Pavecerniţei a dus la discuţii îndelungate între liturgişti. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer şi Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului [[Benedict]], la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire şi, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus acestei presupuneri şi au căutat după o origine şi mai veche a acestei forme de cult. | |
+ | Un text din Callinicus (dintre 447 şi 450), care este primul argument al Părintelui Pargoire, ne spune că între [[Vecernie]] şi [[Miezonoptica|Miezonoptică]], în Răsărit se mai slujeşte o slujbă numită în acest text ''protipnia'', pentru că se slujeşte înainte de primul somn, numită în zilele noastre în greceşte ''apodeipnon'', după numele mesei care urmează. De asemenea, în întrebarea a 37-a din ''Great Asketikon'' (''Regulile Lungi'') ale Sfântului [[Vasile cel Mare]], se vorbeşte despre o slujbă intermediară între Vecernie şi [[Miezonoptica|Miezonoptică]]. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserţiunea că Sfântul Benedict este iniţiatorul Pavecerniţei, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile. | ||
− | + | În articolul menţionat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile Pavecerniţa, care nu exista înaintea vremii sale, adică la puţin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine aşează originea Pavecerniţei în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din [[Eusebiu de Cezareea|Eusebiu]] şi a unuia din Sfântul [[Ambrozie]] şi din Sfântul [[Ioan Casian]]. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinţii Pargoire şi Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută. | |
+ | În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puţin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniţă aşa cum o ştim astăzi, era cu siguranţă o formă preliminară a acesteia. | ||
− | + | Aceeaşi scriitori resping opinia lui Ladeuze şi a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecerniţa face parte din Regula Sfântului [[Pahomie]], ceea ce înseamnă că îşi are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea. | |
− | |||
− | + | Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deşi este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit şi fixat forma Pavecerniţei pentru Răsărit, aşa cum Sfântul [[Benedict]] a făcut pentru Apus, totuşi a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului [[Ciprian]] şi a Sfântului [[Clement din Alexandria]], în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniţei. | |
− | + | ==Practica ortodoxă contemporană== | |
+ | Pavecerniţa are două forme distincte: Pavecerniţa mică şi Pavecerniţa mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite. | ||
− | + | La Pavecerniţă (mică sau mare), se citeşte un [[canon]] al [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] în glsul săptămânii (aceste canoane se găsesc în [[Octoih]]). Slujbele [[sfânt|sfinţilor]] din [[Minei]] care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiţi în ziua stabilită lor, pot fi slujite în cea mai apropiată zi diponibilă la Pavecerniţă. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul Maicii Domnului, urmat de [[stihiră|stihira]] a sfântului de la [[Vecernie]]. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele [[Anteprăznuire|anteprăznuiri]], odovanii şi zile din perioada [[Penticostar]]ului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniţă. | |
− | + | Pavecerniţa se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiţii, îndeosebi printre ruşi, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârşitul Pavecerniţei. În zilele noastre la [[Muntele Athos]] dar şi la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârşitul Pavecerniţei, toţi cei prezenţi se închină [[moaşte]]lor şi [[icoană|icoanele]] din biserică şi primesc binecuvântarea preotului. | |
− | + | ===Pavecerniţa mică === | |
+ | Pavecerniţa mică se slujeşte în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujeşte Pavecerniţa mare). În serile de sâmbătă şi sărbători cu [[Veghe de toată noaptea]], Pavecerniţa poate fi citită în particular sau omisă. Printre greci, care în mod normal nu slujesc Veghea de toată noaptea în serile de sâmbătă, Pavecerniţa poate fi slujită ca de obicei. | ||
− | + | Slujba Pavecerniţei mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), [[Doxologie|Doxologia mică]], [[Crezul]] de la Niceea, canonul urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'',<ref>unele canoane solicită înlocuirea ''Cuvine-se cu adevărat'' cu [[irmos]]ul [[odă|odei]] a noua.</ref> [[Trisaghion]], [[Tropar]]ul zilei, ''Doamne, miluieşte'' (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray">Apoi urmează Rugăciunea de seară, acolo unde se practică la Pavecerniţă.</ref> După care se cere iertare reciprocă şi urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o [[litanie]] şi închinarea la icoane şi la moaşte. | |
− | == | + | ===Pavecerniţa Mare=== |
− | + | Pavecerniţa mare este o slujbă de pocăinţă care se slujeşte în următoarele zile: | |
+ | *Marţi şi miercuri noaptea în Săptămâna brânzei (săptămâna anterioară [[Postul Mare|Postului Mare]]) | ||
+ | *De luni până joi, noaptea, în Postul Mare<ref>Cu excepţia zilei de miercuri din a cincea săptămână de post. În seara de dinainte din această zi se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]] şi apoi urmează Pavecerniţa Mică.</ref> | ||
+ | *Nopţile de vineri din Postul Mare <ref>Printre greci există obiceiul să se slujească o Pavecerniţă mică în fiecare noapte de vineri din Postul Mare; în schimb, ruşii slujesc Pavecerniţa Mare şi în aceste zile de vineri dar cu unele modificări (vezi n. 7, mai jos). În noaptea de vineri a celei de-a cincea săptămâni a Postului Mare este cântat în mod solemn [[Acatist]]ul Maicii Domnului, astfel încât Pavecerniţa Mică din acea seară va fi citită în particular sau va fi suspendată complet.</ref> | ||
+ | *Luni şi joi din [[Săptămâna Mare]] | ||
+ | *De luni până vineri în posturile mai mici: [[Postul Crăciunului]], [[Postul Sfinţilor Apostoli]] şi [[Postul Adormirii Maicii Domnului]] <ref>În unele locuri, Pavecerniţa Mare se va sluji doar în prima noapte a fiecăruia dintre posturile enumerate mai susu.</ref> | ||
+ | *În ajunul unor [[Praznice Împărăteşti]], ca parte componentă din Veghea de toată noaptea: | ||
+ | **[[Naşterea Domnului|Crăciun]] | ||
+ | **[[Epifania]] | ||
+ | **[[Bunavestire]] | ||
− | + | Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecerniţa mare are porţiuni care sunt cântate de cor <ref>Cu excepţia nopţilor de vineri, când majoritatea acestor porţiuni sunt citite. Pe lângă aceasta, în nopţile de vineri se fac mai puţine mătănii.</ref> iar în timpul Postului Mare este spusă [[Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul]] cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, împărţit în patru părţi, de luni până joi câte una. | |
− | + | În Ceaslovul grecesc se găseşte o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineaţă a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniţei mici este folosită ca Rugăciune de seară. | |
− | + | Pavecerniţa Mare este compusă din trei părţi, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniţi să ne-nchinăm...": | |
− | |||
− | + | ''Prima parte''' | |
+ | :Este compusă din psalmii <ref>De luni până joi în prima săptămână a Postului Mare, se începe cu psalmul 69, urmat de partea corespunzătoare a Canonului cel Mare (în acest caz psalmul 69 este omis în partea a treia).</ref> 4, 6, şi 12; Slavă..., etc.; psalmii 24, 30, 90; apoi urmează imnul "Domnul este cu noi" şi tropar, Crezul, imnul "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu", Trisaghionul şi troparul zilei, ''Doamne miluieşte'' (de 40 de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului [[Vasile cel Mare]]. | ||
− | + | ''Partea a doua''' | |
− | + | :Este compusă din paslmii 50 şi 101, [[Rugăciunea lui Manase]]; Trisaghion şi Troparul de Pocăinţă,<ref>Sau, dacaă este ajunul unui Praznic Împărătesc, [[Condac]]ul zilei.</ref> ''Doamne miluieşte'' (de patruzeci de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului Mardarie. | |
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | + | ''Partea a treia''' | |
+ | :Este compusă din psalmii 69 şi 142, Doxologia Mică;<ref>La Praznicele Împărăteşti, Pavecerniţa mare se termică aici şi începe Veghea de toată noaptea cu Litia.</ref> apoi canonul care este urmat de ''Cuvine-se cu adevărat'', [[Trisaghion]], imnul "Doamne al Puterilor, fii cu noi...", ''Doamne miluieşte'' (de 40 de ori), Rugăciunea orelor, "Mai slăvită decât heruvimii....", [[Rugăciunea Sfântului Efrem]], Trisaghion, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.<ref name="NtPray"/> Apoi urmează iertarea reciprocă. În loc de binecuvântarea obişnuită a preotului, toţi fac mătănii în timp ce preotul citeşte o rugăciune specială de mijlocire. După aceea se slujeşte Litia şi toţi se închină la icoane şi la moaşte. | ||
− | + | ==Note== | |
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | |||
− | = | ||
<div class="references-small"> | <div class="references-small"> | ||
<references /> | <references /> | ||
</div> | </div> | ||
+ | ==Izvoare== | ||
− | + | [[Wikipedia:Compline]] | |
− | |||
− | |||
− | |||
− | == | + | ==Vezi şi== |
− | *[[ | + | *[[Orele]] |
*[[Horologion]] | *[[Horologion]] | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
− | * | + | *[http://www.saintjonah.org/services/smallcompline.htm Small Compline] |
− | + | *[http://www.orthodox.net/services/small-compline.html With the Evening Prayers included] | |
− | + | *[http://www.saintjonah.org/services/compline.htm Small Compline] | |
− | + | *[http://www.saintjonah.org/services/great_compline.htm Great Compline] | |
− | + | *[http://www.saintjonah.org/services/greatcompline.htm Great Compline as a reader Service] | |
− | + | *[http://www.saintjonah.org/services/greatcompline_festal.doc Great Compline when part of a Festal Vigil (Word Format)] | |
− | * | + | * [http://www.oca.org/MSWord/Music/01.January/01-06ctexts.doc Liturgical text of] Great Compline for Great Feast Theophany (opens in MS Word) |
− | * | ||
− | * | ||
− | * | ||
− | * | ||
− | * | ||
[[Categorie:Liturgică]] | [[Categorie:Liturgică]] | ||
[[en:Compline]] | [[en:Compline]] |
Versiunea de la data 7 noiembrie 2008 18:56
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Pavecerniţa' (în greceşte: Apodeipnon; în slavonă: Povocherniya; literal, rugăciunea de "după cină") este o slujbă de rugăciuni şi psalmi, citiţi după cină şi care se slujeşte după Vecernie.
Cuprins
[ascunde]Dezvoltarea istorică
- Această secţiune conţine informaţii din Enciclopedia Catolică din 1917. Referinţele la psalmi urmăresc sistemul de numerotare din Septuaginta.
Originea Pavecerniţei a dus la discuţii îndelungate între liturgişti. În trecut, opinia generală (inclusiv a lui Bäumer şi Batiffol) atribuia originea acestei slujbe Sfântului Benedict, la începutul secolului al VI-lea. Dar Părintele Pargoire şi, mai târziu, A. Vandepitte s-au opus acestei presupuneri şi au căutat după o origine şi mai veche a acestei forme de cult.
Un text din Callinicus (dintre 447 şi 450), care este primul argument al Părintelui Pargoire, ne spune că între Vecernie şi Miezonoptică, în Răsărit se mai slujeşte o slujbă numită în acest text protipnia, pentru că se slujeşte înainte de primul somn, numită în zilele noastre în greceşte apodeipnon, după numele mesei care urmează. De asemenea, în întrebarea a 37-a din Great Asketikon (Regulile Lungi) ale Sfântului Vasile cel Mare, se vorbeşte despre o slujbă intermediară între Vecernie şi Miezonoptică. Astfel Părintele Pargoire pune sub semnul întrebării aserţiunea că Sfântul Benedict este iniţiatorul Pavecerniţei, el ducându-i originea, în timp, înapoi până la Sfântul Vasile.
În articolul menţionat anterior, Părintele Vandepitte confirmă aceste concluzii; cu toate acestea, el declară, în cei mai limpezi termeni, că nu în Cezareea anului 375 ci în retragerea sa din Pontus (358-362), a conceput Sfântul Vasile Pavecerniţa, care nu exista înaintea vremii sale, adică la puţin timp după mijlocul secolului al IV-lea. De asemenea, Dom Plaine aşează originea Pavecerniţei în secolul al IV-lea, pe baza unui pasaj din Eusebiu şi a unuia din Sfântul Ambrozie şi din Sfântul Ioan Casian. Aceste fragmente au fost analizate critic iar Părinţii Pargoire şi Vandepitte au dovedit că înainte de perioada Sfântului Vasile această formă de cult era necunoscută.
În orice caz, chiar dacă aceste texte nu exprimă tot ceea ce Dom Plaine pretinde, cel puţin aduc mărturie despre obiceiul specific de a spune o rugăciune înainte de retragera pentru odihnă. Dacă nu era vorba despre Pavecerniţă aşa cum o ştim astăzi, era cu siguranţă o formă preliminară a acesteia.
Aceeaşi scriitori resping opinia lui Ladeuze şi a lui Dom Besse, care amândoi cred că Pavecerniţa face parte din Regula Sfântului Pahomie, ceea ce înseamnă că îşi are originea chiar mai înainte de secolul al IV-lea.
Nu este necesar să intrăm în această polemică, dar este posibil să împăcăm aceste sentimente diferite prin aceea că deşi este un fapt acceptat că Sfântul Vasile a instituit şi fixat forma Pavecerniţei pentru Răsărit, aşa cum Sfântul Benedict a făcut pentru Apus, totuşi a existat obiceiul de a recita o rugăciune înainte de culcare încă din vremea Sfântului Ciprian şi a Sfântului Clement din Alexandria, în care obicei găsim cea mai îndepărtată origine a Pavecerniţei.
Practica ortodoxă contemporană
Pavecerniţa are două forme distincte: Pavecerniţa mică şi Pavecerniţa mare. Cele două versiunei au lungimi destul de diferite.
La Pavecerniţă (mică sau mare), se citeşte un canon al Maicii Domnului în glsul săptămânii (aceste canoane se găsesc în Octoih). Slujbele sfinţilor din Minei care, dintr-un motiv sau altul, nu pot fi prăznuiţi în ziua stabilită lor, pot fi slujite în cea mai apropiată zi diponibilă la Pavecerniţă. În aceste cazuri, canonul sfântului respectiv va fi citit împreună cu canonul Maicii Domnului, urmat de stihira a sfântului de la Vecernie. De asemenea, există zile speciale (cum sunt unele anteprăznuiri, odovanii şi zile din perioada Penticostarului) care au canoane ale lor pentru Pavecerniţă.
Pavecerniţa se încheie întotdeauna cu o cerere reciprocă de iertare. În unele tradiţii, îndeosebi printre ruşi, Rugăciunile de seară (de ex Rugăciunile de dinainte de culcare) vor fi citite spre sfârşitul Pavecerniţei. În zilele noastre la Muntele Athos dar şi la alte mănăstiri, este în vigoare un obicei străvechi conform căruia, la sfârşitul Pavecerniţei, toţi cei prezenţi se închină moaştelor şi icoanele din biserică şi primesc binecuvântarea preotului.
Pavecerniţa mică
Pavecerniţa mică se slujeşte în zilele de peste an (i.e., atunci când nu se slujeşte Pavecerniţa mare). În serile de sâmbătă şi sărbători cu Veghe de toată noaptea, Pavecerniţa poate fi citită în particular sau omisă. Printre greci, care în mod normal nu slujesc Veghea de toată noaptea în serile de sâmbătă, Pavecerniţa poate fi slujită ca de obicei.
Slujba Pavecerniţei mici este compusă din trei psalmi (50, 69, 142), Doxologia mică, Crezul de la Niceea, canonul urmat de Cuvine-se cu adevărat,[1] Trisaghion, Troparul zilei, Doamne, miluieşte (de 40 de ori), Rugăciunea ceasurilor, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.[2] După care se cere iertare reciprocă şi urmează binecuvântarea preotului. După aceea, urmează o litanie şi închinarea la icoane şi la moaşte.
Pavecerniţa Mare
Pavecerniţa mare este o slujbă de pocăinţă care se slujeşte în următoarele zile:
- Marţi şi miercuri noaptea în Săptămâna brânzei (săptămâna anterioară Postului Mare)
- De luni până joi, noaptea, în Postul Mare[3]
- Nopţile de vineri din Postul Mare [4]
- Luni şi joi din Săptămâna Mare
- De luni până vineri în posturile mai mici: Postul Crăciunului, Postul Sfinţilor Apostoli şi Postul Adormirii Maicii Domnului [5]
- În ajunul unor Praznice Împărăteşti, ca parte componentă din Veghea de toată noaptea:
Spre deosebire de sora sa mai mică, Pavecerniţa mare are porţiuni care sunt cântate de cor [6] iar în timpul Postului Mare este spusă Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul cu mătănii. În prima săptămână din Postul Mare se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, împărţit în patru părţi, de luni până joi câte una.
În Ceaslovul grecesc se găseşte o formă modificată a Miezonopticii pentru Rugăciunea de dimineaţă a laicilor, în timp ce o formă modificată a Pavecerniţei mici este folosită ca Rugăciune de seară.
Pavecerniţa Mare este compusă din trei părţi, fiecare începând cu chemarea la rugăciune: "Veniţi să ne-nchinăm...":
Prima parte'
- Este compusă din psalmii [7] 4, 6, şi 12; Slavă..., etc.; psalmii 24, 30, 90; apoi urmează imnul "Domnul este cu noi" şi tropar, Crezul, imnul "Preasfântă Născătoare de Dumnezeu", Trisaghionul şi troparul zilei, Doamne miluieşte (de 40 de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare.
Partea a doua'
- Este compusă din paslmii 50 şi 101, Rugăciunea lui Manase; Trisaghion şi Troparul de Pocăinţă,[8] Doamne miluieşte (de patruzeci de ori), "Mai slăvită decât heruvimii..." şi Rugăciunea Sfântului Mardarie.
Partea a treia'
- Este compusă din psalmii 69 şi 142, Doxologia Mică;[9] apoi canonul care este urmat de Cuvine-se cu adevărat, Trisaghion, imnul "Doamne al Puterilor, fii cu noi...", Doamne miluieşte (de 40 de ori), Rugăciunea orelor, "Mai slăvită decât heruvimii....", Rugăciunea Sfântului Efrem, Trisaghion, Rugăciunea de implorare a lui Pavel Călugărul şi Rugăciunea către Iisus Hristos a lui Antiohie Călugărul.[2] Apoi urmează iertarea reciprocă. În loc de binecuvântarea obişnuită a preotului, toţi fac mătănii în timp ce preotul citeşte o rugăciune specială de mijlocire. După aceea se slujeşte Litia şi toţi se închină la icoane şi la moaşte.
Note
- Salt ↑ unele canoane solicită înlocuirea Cuvine-se cu adevărat cu irmosul odei a noua.
- ↑ Salt la: 2,0 2,1 Apoi urmează Rugăciunea de seară, acolo unde se practică la Pavecerniţă.
- Salt ↑ Cu excepţia zilei de miercuri din a cincea săptămână de post. În seara de dinainte din această zi se slujeşte Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul şi apoi urmează Pavecerniţa Mică.
- Salt ↑ Printre greci există obiceiul să se slujească o Pavecerniţă mică în fiecare noapte de vineri din Postul Mare; în schimb, ruşii slujesc Pavecerniţa Mare şi în aceste zile de vineri dar cu unele modificări (vezi n. 7, mai jos). În noaptea de vineri a celei de-a cincea săptămâni a Postului Mare este cântat în mod solemn Acatistul Maicii Domnului, astfel încât Pavecerniţa Mică din acea seară va fi citită în particular sau va fi suspendată complet.
- Salt ↑ În unele locuri, Pavecerniţa Mare se va sluji doar în prima noapte a fiecăruia dintre posturile enumerate mai susu.
- Salt ↑ Cu excepţia nopţilor de vineri, când majoritatea acestor porţiuni sunt citite. Pe lângă aceasta, în nopţile de vineri se fac mai puţine mătănii.
- Salt ↑ De luni până joi în prima săptămână a Postului Mare, se începe cu psalmul 69, urmat de partea corespunzătoare a Canonului cel Mare (în acest caz psalmul 69 este omis în partea a treia).
- Salt ↑ Sau, dacaă este ajunul unui Praznic Împărătesc, Condacul zilei.
- Salt ↑ La Praznicele Împărăteşti, Pavecerniţa mare se termică aici şi începe Veghea de toată noaptea cu Litia.
Izvoare
Vezi şi
Legături externe
- Small Compline
- With the Evening Prayers included
- Small Compline
- Great Compline
- Great Compline as a reader Service
- Great Compline when part of a Festal Vigil (Word Format)
- Liturgical text of Great Compline for Great Feast Theophany (opens in MS Word)