Serafim Rose

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Ortodoxia în America
Orthodox us.gif
Istoric
Ortodoxia în America (cronologie)
Ortodoxia în America (bibliografie)
Reacția bizantină la autocefalia OCA
Adunarea din Ligonier
ROCOR şi OCA
Oameni
Sfinţi - Episcopi - Scriitori
Jurisdicţii
Antiohiană - Bulgară

OCA - Română - a Moscovei
ROCOR - Sârbă
ale Patriarhiei Ecumenice:
Albaneză - Carpato-Rusă
Belarus - Greacă - Ucraineană:
Palestiniană/Iordaniană

Mănăstiri
Seminarii Teologice
Hristos Mântuitorul
Sfânta Cruce
Sfânta Treime
Sfântul Gherman
Sfântul Tihon
Sfântul Sava
Sfânta Sofia
Sfântul Vladimir
Organizaţii
AOI - EOCS - IOCC - OCEC
OCF - OCL - OCMC - OCLife
- OISM - OTSA - SCOBA
Grupuri
Biserica Catolică Ortodoxă Americană
Frăția Sfântului Moise cel Negru
Sfântul Ordin al MANS/CSB
Societatea preoților de mir Sfântul Vasile
Editaţi această casetă
Ieromonahul Serafim (Rose), (după numele de mirean Eugene Dennis Rose, n. 13 august, 1934 - d. 2 septembrie, 1982) a fost preot monah al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei în Statele Unite ale Americii. Scrierile sale au contribuit semnificativ la cunoașterea și răspândirea Ortodoxiei în America și Europa Occidentală, dar au influențat și gândirea ortodoxă din țările tradițional ortodoxe. Deși nu a fost canonizat, mulți creștini îl consideră un sfânt contemporan, având compuse rugăciuni, slujbe și icoane în onoarea sa.

Viața timpurie

Eugene Dennis Rose s-a născut în 1934 la San Diego, în California (statul în care avea să îşi petreacă întreaga viaţă), ca fiu al lui Frank şi Esther Rose. A fost botezat în confesiunea metodistă la vârsta de paisprezece ani, însă ulterior şi-a pierdut credinţa în Dumnezeu şi a devenit ateu. Avea o inteligenţă nativă excepţională (testele IQ din liceu situau inteligenţa sa la nivel de geniu). Ajuns la San Francisco, a intrat în faza beatnik a vieţii sale şi a început să practice budismul.

În vara anului 1955, înaintea ultimilor ani de facultate, Eugene la cunoscut pe Jon Gregerson, originar din Finlanda, prin intermediul căruia a intrat pentru prima dată în contact cu credinţa ortodoxă. Eugene şi-a dezvăluit homosexualitatea unui prieten apropiat din liceu, după ce mama lui a descoperit corespondenţa lui Eugene cu Walter Pomeroy, un prieten al acestuia din liceu. Ulterior, Eugene a renunţat treptat la identitatea sa homosexuală şi a îmbrăţişat încetul cu încetul credinţa ortodoxă, punând în cele din urmă capăt relaţiei sale cu Gregerson. [1]

Ortodoxia

După ce a absolvit Pomona Colloge, în timp ce studia, sub coordonarea lui Alan Watts, la Academia Americană de Studii Asiatice, Eugene a descoperit scrierile lui René Guénon. Scrierile acestuia l-au inspirat în căutarea unei tradiţii religioase autentice. Cel care i-a prezentat pentru prima dată credinţa ortodoxă lui Eugene a fost Jan Gregerson, care pe atunci era încă un creştin ortodox practicant, de tradiţie rusă. În timp ce Gregerson era pe cale să renunţe la Ortodoxie, Eugene simţea dorinţa de a afla mai multe despre această credinţă. Căutarea lui a culminat cu hotărârea de a se alătura Bisericii Ortodoxe. A fost primit în Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, prin mirungere, în anul 1962.

Eugene, împreună cu un alt creştin ortodox, Gleb Podmoşenski au întemeiat ulterior o comunitate de librari şi editori ortodocşi, numită Frăţia Sfântului Gherman din Alaska, cu binecuvântarea Sf. Ioan Maximovici, Arhiepiscop de San Francisco al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei. În cele din urmă, comunitatea a hotărât să se retragă din mediul urban în pustietăţile din nordul Californiei şi să intre în monahism în 1966. La tunderea sa în monahism, în 1970, Eugene şi-a luat numele de "Serafim", după Sf. Serafim din Sarov.

După hirotonia sa ca ieromonah, ierom. Serafim a început să scrie o serie de cărţi, între care Ortodoxia şi religia viitorului şi Sufletul după moarte. Una din cele mai cunoscute lucrări ale sale, Descoperirea lui Dumnezeu în inima omului a fost iniţial prezentată sub forma unei prelegeri la un curs de studii religioase ţinut la University of California – Santa Cruz în anul 1981 şi a fost publicată sub formă de carte abia după moartea lui.

A fondat revista The Orthodox Word („Cuvântul ortodox”), care continuă să fie publicat până în prezent de Frăţia Sf. Gherman. Lucrările publicate de Ierom. Serafim s-au răspândit rapid în America, după moartea acestuia, iar mai târziu şi în Rusia şi în toată Europa de Est, după căderea regimurilor comuniste. Copii dactilografiate ale cărţilor acestuia circulau însă clandestin în Europa de Est încă dinainte de căderea regimurilor comuniste.

La San Francisco, fiind încă mirean, Eugene a avut o relaţie apropiată cu mentorul şi părintele său duhovnicesc, Sf. Ioan Maximovici (+1966), Arhiepiscop de San Francisco al ROCOR.

Father Seraphim Rose.jpg

Învățăturile

Părintele Serafim Rose este considerat de mulţi ca un apărător al învăţăturii ortodoxe sănătoase într-o vreme în care se părea că în multe în jurisdicţii americane, inclusiv în cadrul unor facţiuni ale ROCOR se introduceau învăţături şi practici noi şi/sau greşite. În Ortodoxia şi religia viitorului, Pr. Serafim a pus în evidenţă ceea ce el şi alţii considerau a fi unele tendinţe periculoase în lumea contemporană în general, dar şi în cea bisericească, şi anume modernismul şi ecumenismul (cartea se referă însă în principal la mişcările religioase care invadau America, din afara lumii ortodoxe).

Pr. Serafim şi pr. Gherman Podmoşenski, apreciind că pe atunci Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” (Brookline, Massachusetts) interpreta în mod eronat unele poziţii oficiale ale Sinodului ROCOR, au tipărit la propria lor editură ceea ce considerau a fi învăţătura neschimbată a Bisericii cu privire la o serie de probleme, între care teoria evoluţiei, viaţa de după moarte şi sfinţii occidentali din perioada premergătoare Marii Schisme.

Unul din principalele elemente ale disputei dintre Pr. Serafim şi Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” era chestiunea prezenţei harului în Biserica Ortodoxă Rusă, a cărei ierarhie era considerată compromisă din pricina colaborării cu regimul sovietic. Pr. Serafim a respins luările de poziţie radicale ale acestei mănăstiri, afirmând în mod repetat că Patriarhia Moscovei, deşi în suferinţă, continua să aibă harul dumnezeiesc.

De-a lungul întregii sale vieţi în Biserica Ortodoxă, Pr. Serafim a pus accentul pe o "Ortodoxie a inimii" care i se părea că lipsea din mare parte a vieţii bisericeşti din America.

Una dintre lucrările sale cele mai controversate este Sufletul după moarte, care cuprinde o învăţătură pe care Pr. Serafim o preluase de la Sf. Ioan Maximovici, anume cea cu privire la vămile văzduhului prin care trebuie să treacă sufletul după ce se desparte de trup. Această învăţătură i-a atras critici din partea mai multor teologi ortodocşi, însă alţii, precum Mitropolitul Hierotheos Vlachos.

Pr. Serafim Rose la Mănăstirea Sf. Gherman, aprilie 1981, slujind Sfânta Liturghie.

Moartea

În anul 1982, pe când lucra în chilia sa, Pr. Serafim a simţit o durere acută, care s-a prelungit vreme de câteva zile. A fost dus de ceilalţi monahi la spital, pentru îngrijiri, în ciuda împotrivirii lui. Când a ajuns la Mercy Medical Center din Redding, California, medicii au stabilit că situaţia sa era critică. Pr. Serafim a intrat într-o stare de semi-conştienţă. O operaţie exploratorie a arătat că un cheag de sânge blocase o venă care-i alimenta cu sânge intestinele, care se transformaseră într-o masă de ţesut mort, nefuncţional. După o a doua operaţie, Pr. Serafim a intrat în comă. Sute de oameni au venit să îl viziteze la spital, iar în capela spitalului se slujea regulat Sfânta Liturghie, cei de faţă rugându-se pentru însănătoşirea părintelui lor iubit. Mii de oameni din întreaga lume s-au rugat pentru însănătoşirea sa. Ierom. Serafim a trecut la Domnul pe 2 septembrie 1982.

Trupul Pr. Serafim a fost dus înapoi la mănăstirea sa din sălbăticie şi aşezat într-un sicriu simplu. Mulţi din cei care au fost de faţă spun că trupul său a rămas neputrezit vreme de câteva zile, şi unii chiar spun că răspândea miros de trandafiri. După înmormântarea sa, s-au început demersurile pentru canonizarea sa. I-au fost atribuite mai multe minuni. În România, lucrările Părintelui Serafim Rose au devenit cunoscute îndeosebi în anii 2000, când au început să fie publicate traduceri ale lucrărilor sale, unele din acestea mai întâi în versiune electronică.

Înregistrări audio

Din 1982

Scrieri

În limba engleză

Ca autor

Second Edition: Hieromonk Damascene (Christensen) (ed.), 2001.
  • Orthodoxy and the Religion of the Future. Platina: Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1975. (ISBN 188790400X)
  • The Place of Blessed Augustine in the Orthodox Church. Platina: Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1983. (ISBN 0938635123)
  • The Soul After Death: Contemporary "After-Death" Experiences in the Light of the Orthodox Teaching on the Afterlife. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1988. (ISBN 093863514X)
  • The Apocalypse: In the Teachings of Ancient Christianity. Platina: Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1985. (ISBN 0938635670)
  • Genesis, Creation and Early Man. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 2000. (ISBN 1887904026)
  • Blessed John the Wonderworker: A Preliminary Account of the Life and Miracles of Archbishop John Maximovitch. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1987. (ISBN 0938635018)
  • Letters from Father Seraphim. Nikodemos Orthodox Publication Society. (ISBN 1879066084)

Ca editor sau traducător

  • Vita Patrum, by St. Gregory of Tours. (Foreword by Seraphim Rose. This introductory material runs more than 100 pages.) Platina: Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1988. (ISBN 0938635239)
  • The Apocalypse of St. John: An Orthodox Commentary, by Archbishop Averky Taushev. (Introduction by Seraphim Rose). Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1998. (ISBN 0938635670)
  • The Orthodox Veneration of the Mother of God, by St. John of Shanghai (Maximovitch). Includes an introduction by Fr. Seraphim on the theology of Archbishop (now Saint) John. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1978. (ISBN 0938635689)
  • Little Russian Philokalia, vol. 1, by St. Seraphim of Sarov. St. Xenia Skete Press, 1997. (ISBN 0938635301)
  • Little Russian Philokalia, vol. 2, by Abbot Nazarius of Valaam. St. Xenia Skete Press, 1997. (ISBN 093863531X)
  • Little Russian Philokalia, vol. 4, by St. Paisius Velichkovsky. : St. Herman of Alaska Brotherhood, 1994. (ISBN 0938635336)
  • The Sin of Adam and Our Redemption: Seven Homilies, by St. Symeon the New Theologian. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1979. (ASIN B0006DY97Q)
  • The First-Created Man: Seven Homilies by St. Symeon the New Theologian, by St. Symeon the New Theologian. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1994. (ISBN 0938635115). (Apparently somewhat different than the above, as it is 40 pages longer.)
  • The Path to Salvation: A Manual of Spiritual Transformation, by St. Theophan the Recluse. St. Xenia Skete Press, 1997. (ISBN 1887904514)
  • The Restoration of the Orthodox Way of Life, by Archbishop Andrew of New-Diveyevo. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1976. (ASIN B0006Y3F1G)
  • The Northern Thebaid: Monastic Saints of the Russian North, compiled and translated by Fr. Seraphim Rose and Abbot Herman Podmoshensky. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 1995. (ISBN 0938635379)
  • Contemporary Ascetics of Mount Athos, Vol. 2, by Abbot Cherubim, translated by Nun Thaisia Simonsson. Platina: Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1992 (2nd Rev edition). (ISBN 0938635573)

Biografii

  • en: Christensen, Hieromonk Damascene. Father Seraphim Rose: His Life and Works. Platina: St. Herman of Alaska Brotherhood, 2003. (ISBN 1887904077) (greatly revised edition of Not of This World)
  • en: Christensen, Monk Damascene. Not of This World: The Life and Teaching of Fr. Seraphim Rose. Platina: St. Herman Press, 1993. (ISBN 0938635522)
  • en: Scott, Cathy. Seraphim Rose: The True Story and Private Letters. Regina Orthodox Press, 2000. (ISBN 1928653014). N.B.: The author is Fr. Seraphim Rose's niece.

În limba română

  • Locul Fericitului Augustin în tradiţia ortodoxă, traducere de Constantin Făgeţan, Sophia, Bucureşti, 2002, ISBN: 973-8207-43-6
  • 100 de minuni ale Sf. Ioan Maximovici (cu Pr. Gleb Podmoşenski), traducere şi note de Dana Cocârgeanu, Sophia, Bucureşti, 2003
  • Mai aproape de Dumnezeu, ed. Bunavestire/ed. Biserica Ortodoxă, Galaţi, 2003; Egumeniţa, Galaţi, 2003
  • Ne vorbeşte Părintele Serafim Rose. Scrisori misionare, Bunavestire, Galaţi, 2003; Egumeniţa, Galaţi, 2009, ISBN: 973-7952-14-6
  • Nihilismul – o filosofie luciferică sau unde duce filosofia acestui veac, traducere şi postfaţă de Tatiana Petrache, Egumeniţa, Galaţi, 2004
  • Semnele sfârşitului lumii, ed. Egumeniţa, Galaţi, 2004; 2005
  • Fericitul Ioan Maximovici: viaţa şi minunile (cu ierom. Gleb Podmoşenski), traducere de Dana Cocârgeanu, Sophia, Bucureşti, 2006
  • Ortodoxia şi religia viitorului, traducere de Maria Băncilă, Sophia, Bucureşti, 2008, ISBN 978-973-136-035-5
  • Scrieri, Sophia, Bucureşti, 2009, ISBN: 9789731361284
  • Sufletul după moarte. Experienţe contemporane în luminea învăţăturii ortodoxe, traducere de Dana Cocârgeanu, Sophia, Bucureşti, 2010, ISBN 9789731360058
  • Cartea facerii, crearea lumii şi omul începuturilor. Perspectiva creştin-ortodoxă, traducere de Constantin Făgeţan, Sophia, Bucureşti, 2011, ISBN 9789731362717
  • Cântul inimii. Puterea cuvântului şi a muzicii (volum colectiv, cu: Maxime Egger, Ilarion Alfeiev, Sf. Grigorie Teologul, Arvo Part), ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de L.S. Desartovici, traducere din engleză şi franceză de Laura Mărcean, traducere din limba rusă de Olga Bersan, Sophia, Bucureşti, 2012, ISBN: 9789731362878
Biografie
  • Ieromonah Damaschin (Christensen), Viaţa şi lucrările Părintelui Serafim Rose, traducere de Constantin Făgeţan şi Pr. Constantin Jinga, Sophia, Bucureşti, 2005, ISBN: 9789737623195

Sursa

Legături externe

În limba română

Scrieri

În limba engleză

Critici și dezbateri

Scrieri