Jurisdicție
Termenul jurisdicție se referă la o entitate ecleziastică dată și la parohiile ei. În mod tradițional și canonic, toate parohiile dintr-o regiune dată sunt păstorite de un episcop. Jurisdicție se folosește cu precădere în acele zone în care această ordine tradițională nu este respectată și mai multe autorități ecleziastice au parohii în aceeași entitate teritorială. Astfel, acest termen este unul de distincție acolo unde ordinea canonică nu este respectată. Totuși, el se referă și la bisericile auto-guvernate ale căror teritorii nu suferă însă această dezordine canonică.
Istoric
Odată cu intrarea în secolul XX, emigrarea oamenilor din zona de tradiție ortodoxă a crescut, aducând laolaltă creștini ortodocși de tradiții și etnicități diferite în zone care în mod tradițional sunt ne-ortodoxe, așa numite diaspora. Cu toate că s-au făcut eforturi de formare a unei singure entități canonice noi sub forma unui episcopat în aceste țări, în special în Statele Unite, fiecare grup etnic este încă legat canonic de biserica din țara mamă.
Pe lângă emigrația în creștere a creștinilor ortodocși de la trecerea din secolul al XIX-lea în secolul XX, al Doilea Război Mondial și Revoluția Bolșevică din secolul XX au accelerat dispersarea ortodocșilor și au complicat problemele de identitate etnică cu cele politice. Rezultatul a fost proliferarea grupurilor ortodoxe dintr-o singură țară care depind organizațional și canonic de bisericile istorice din țările de origine. Termenul jurisdicție a devenit astfel normativ pentru acele grupuri ortodoxe variate din teritoriile noi.