Vasile Radu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(→‎Traducător al Bibliei)
(completări și referințe)
Linia 1: Linia 1:
−
{{În lucru}}
 
 
'''Vasile Radu''' (n. [[16 decembrie]] 1887, Panciu, județul Vrancea – d. [[7 septembrie]] 1940, București) a fost un [[preot]] și profesor universitar român de [[teologie]], traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă („Biblia sinodală” din 1936, împreună cu [[Nicodim (Munteanu) al României|IPS Nicodim Munteanu]] și [[Gala Galaction]]).<ref name=aic>[http://150.uaic.ro/personalitati/teologie-ortodoxa/radu-vasile/ Petre Semen, ''Personalități: Radu, Vasile''], Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, accesat 28 decembrie 2023</ref> Profesor de limba ebraică și [[Exegeză|exegeza]] [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] la Facultatea de Teologie din Chișinău (1927-1940), el este considerat ca fiind primul orientalist ortodox român și un important traducător din arabă și ebraică.<ref name=pacurariu408>Păcurariu (2002), p. 408</ref>
 
'''Vasile Radu''' (n. [[16 decembrie]] 1887, Panciu, județul Vrancea – d. [[7 septembrie]] 1940, București) a fost un [[preot]] și profesor universitar român de [[teologie]], traducător al [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] în limba română din ebraică și greacă („Biblia sinodală” din 1936, împreună cu [[Nicodim (Munteanu) al României|IPS Nicodim Munteanu]] și [[Gala Galaction]]).<ref name=aic>[http://150.uaic.ro/personalitati/teologie-ortodoxa/radu-vasile/ Petre Semen, ''Personalități: Radu, Vasile''], Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, accesat 28 decembrie 2023</ref> Profesor de limba ebraică și [[Exegeză|exegeza]] [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]] la Facultatea de Teologie din Chișinău (1927-1940), el este considerat ca fiind primul orientalist ortodox român și un important traducător din arabă și ebraică.<ref name=pacurariu408>Păcurariu (2002), p. 408</ref>
  
Linia 14: Linia 13:
 
Vasile Radu a avut importante contribuției la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română.
 
Vasile Radu a avut importante contribuției la traducerea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripturi]] în limba română.
  
−
În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Mitropolitul Nicodim al Moldovei]], profesorul Vasile Radu și profesorul [[Gala Galaction]], denumită ulterior de specialiști ca ''a doua Biblie sinodală'' (deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], ''prima Biblie sinodală'' fiind cea tipărită în 1914). Traducerea s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], ''Robiblia.com'', accesat 4 ianuarie 2023</ref>
+
În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul [[Nicodim (Munteanu) al României|Mitropolitul Nicodim al Moldovei]], profesorul Vasile Radu și profesorul [[Gala Galaction]] (pseudonimul literar al lui Grigorie Pișculescu), denumită ulterior de specialiști ca ''a doua Biblie sinodală'' (deoarece a apărut cu aprobarea [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]], ''prima Biblie sinodală'' fiind cea tipărită în 1914). Titlul original al acestei remarcabile traduceri din 1936 este ''Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Noului și Vechiului Testament, tradusă după textul grecesc al Septuagintei, confruntat cu cel ebraic''.<ref name=pacurariu409>Păcurariu (2002), p. 409</ref> Traducerea s-a făcut după textul grecesc al [[Septuaginta|Septuagintei]], confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]], prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 [[Cărțile deuterocanonice|cărți deuterocanonice]] și [[Cartea lui Iov]] din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.<ref name=robiblia>[https://robiblia.com/Traduceri-ale-Bibliei-in-limba-romana--pg74.html ''Traduceri ale Bibliei în limba română''], ''Robiblia.com'', accesat 4 ianuarie 2023</ref>
 +
 
 +
Mai târziu, în 1938, a publicat, împreună cu Gala Galaction, o nouă traducere în românește: ''Biblia, adică Sfânta Scriptură, traducere după textele originale ebraice și grecești'', tipărită la editura Fundației pentru Literatură și Artă.<ref name=pacurariu409/>
 +
 
 +
În ediția sinodală din 1944 a Bibliei, 28 de cărți erau cele traduse în trecut de Vasile Radu și Gala Galaction. Edițiile sinodale revizuite din 1968, 1975, 1982 și 1989 au la bază textul celei din 1936 (''a doua Biblie sinodală''), cu unele îmbunătățiri de limbă și stil.<ref name=robiblia/>
  
 
==Lucrări publicate==
 
==Lucrări publicate==
−
Dintre alte lucrări publicate de Părintele Vasile Radu se pot menționa:<ref>Păcurariu (2002), p. 409</ref>
+
Dintre alte lucrări publicate de Părintele Vasile Radu se pot menționa:<ref name=pacurariu409/>
 
* ''Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction'', I, Paris, 1927
 
* ''Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction'', I, Paris, 1927
 
* ''Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction'', texte traduse în franceză din limba arabă, I, Paris, 1930; II, Paris, 1933; III, Paris, 1949; în colecția ''Patrologia Orientalis'' (texte traduse și în limba română în volumul ''Călători străini despre țările române'', IV, București, 1976, pp. 21-307)
 
* ''Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction'', texte traduse în franceză din limba arabă, I, Paris, 1930; II, Paris, 1933; III, Paris, 1949; în colecția ''Patrologia Orientalis'' (texte traduse și în limba română în volumul ''Călători străini despre țările române'', IV, București, 1976, pp. 21-307)

Versiunea de la data 4 ianuarie 2024 18:56

Vasile Radu (n. 16 decembrie 1887, Panciu, județul Vrancea – d. 7 septembrie 1940, București) a fost un preot și profesor universitar român de teologie, traducător al Bibliei în limba română din ebraică și greacă („Biblia sinodală” din 1936, împreună cu IPS Nicodim Munteanu și Gala Galaction).[1] Profesor de limba ebraică și exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din Chișinău (1927-1940), el este considerat ca fiind primul orientalist ortodox român și un important traducător din arabă și ebraică.[2]

Biografie

Născut în orașul Panciu, județul antebelic Putna (în prezent în județul Vrancea), Vasile Radu a studiat la „Seminarul Central” din București. A urmat apoi cursurile Facultății de Teologie din București, unde și-a susținut cu succes și doctoratul (în 1921).[1]

Între anii 1915-1919 a fost diacon la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu, iar după hirotonirea sa întru preoție, a slujit ca preot la Internatul Teologic din București (1919-1921).[2]

După ce și-a luat doctoratul, a slujit ca superior (preot) al Bisericii Ortodoxe Române din Paris (1921-1927), completând-și în paralel studiile postuniversitare la Institutul Catolic din Paris și la Ėcole des Hautes Ėtudes din Paris, unde a urmat cursuri de limbi orientale.[2] În 1927 a revenit în România și a ocupat Catedra de Exegeza Vechiului Testament și limbă ebraică la Facultatea de Teologie din Chișinău (până în 1940, când Basarabia a fost ocupată de URSS).[1]

Părintele Vasile Radu a trecut la Domnul pe data de 7 septembrie 1940, în București.[2]

Traducător al Bibliei

Vasile Radu a avut importante contribuției la traducerea Sfintei Scripturi în limba română.

În anul 1936 a ieșit de sub tipar o nouă traducere a Sfintei Scripturi, realizată de Mitropolitul Mitropolitul Nicodim al Moldovei, profesorul Vasile Radu și profesorul Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigorie Pișculescu), denumită ulterior de specialiști ca a doua Biblie sinodală (deoarece a apărut cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prima Biblie sinodală fiind cea tipărită în 1914). Titlul original al acestei remarcabile traduceri din 1936 este Biblia, adică Dumnezeiasca Scriptură a Noului și Vechiului Testament, tradusă după textul grecesc al Septuagintei, confruntat cu cel ebraic.[3] Traducerea s-a făcut după textul grecesc al Septuagintei, confruntat cu cel ebraic („textul masoretic”) și a fost realizată astfel: IPS Nicodim Munteanu - 23 cărți canonice și una necanonică ale Vechiului Testament, prof. pr. Vasile Radu - 16 cărți canonice și 8 necanonice ale Vechiului Testament, Gala Galaction - cele 10 cărți deuterocanonice și Cartea lui Iov din Vechiul Testament. Pentru Noul Testament s-a folosit traducerea din 1927 (revizuită în 1930) a lui Gala Galaction și Vasile Radu.[4]

Mai târziu, în 1938, a publicat, împreună cu Gala Galaction, o nouă traducere în românește: Biblia, adică Sfânta Scriptură, traducere după textele originale ebraice și grecești, tipărită la editura Fundației pentru Literatură și Artă.[3]

În ediția sinodală din 1944 a Bibliei, 28 de cărți erau cele traduse în trecut de Vasile Radu și Gala Galaction. Edițiile sinodale revizuite din 1968, 1975, 1982 și 1989 au la bază textul celei din 1936 (a doua Biblie sinodală), cu unele îmbunătățiri de limbă și stil.[4]

Lucrări publicate

Dintre alte lucrări publicate de Părintele Vasile Radu se pot menționa:[3]

  • Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction, I, Paris, 1927
  • Voyage du patriarche Macarie d'Antioche en Orient, en Moldavie et en Valachie. Etude Preliminaire. Valeur de manuscris et des traduction, texte traduse în franceză din limba arabă, I, Paris, 1930; II, Paris, 1933; III, Paris, 1949; în colecția Patrologia Orientalis (texte traduse și în limba română în volumul Călători străini despre țările române, IV, București, 1976, pp. 21-307)
  • Mănăstirea Sfântului Spiridon și patriarhul Silvestru al Antiohiei, în Revista Istorică Română, II, fasciculul I, 1933, pp. 11-31
  • Reorganizarea învățământului teologic, în ziarul Mișcarea, Bucureşti (47 de foiletoane publicate în anul 1932)
  • Critică și metodă. Cu prilejul unei teze de doctorat, Bucureşti, 1933

Note

  1. ↑ 1,0 1,1 1,2 Petre Semen, Personalități: Radu, Vasile, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, accesat 28 decembrie 2023
  2. ↑ 2,0 2,1 2,2 2,3 Păcurariu (2002), p. 408
  3. ↑ 3,0 3,1 3,2 Păcurariu (2002), p. 409
  4. ↑ 4,0 4,1 Traduceri ale Bibliei în limba română, Robiblia.com, accesat 4 ianuarie 2023

Bibliografie

  • Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, ediția a II-a, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002, ISBN: 973-45-0409-6
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Vasile_Radu&oldid=56103”