Sfântul și dreptul rege '''David''' a fost cel de-al doilea rege al Israelului biblic, urmându-i regelui [[Saul]] și a trăit și domnit cu aproximativ 1000 de ani înainte de nașterea Domnului nostru [[Iisus Hristos]] (1000 î.Hr.). El a fost de asemenea unul din [[prooroc|proorocii]] Vechiului Testament, autorul [[Psalmi]]lor și unul dintre strămoșii Domnului nostru Iisus Hristos.

*la [[Sfintele Paşti|Învierea Domnului]]: „Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe El...” (Ps. [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=67 67,1]).

În 1965 arheologii egipteni care lucrau la Gaza au descoperit o sinagogă evreiască din secolul al VI-lea d.Hr. Pe podeaua ornamentată a sinagogii se afla un mozaic-realizat din pietre mici de diferite culori- care înfăţişează un personaj încoronat care cântă la liră. Numele lui David este scris în limba ebraică, risipind orice îndoială cu privire la identitatea muzicantului.<ref>J.K. Hoffmeier- Arheologia Bibliei, pag 86, Editura Casa Cărţii Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref><ref>http://www.europeea.ro/atelierliterar/index.php?afiseaza_articol_nelogat=31936</ref><ref>http://www.orthograffiti.ro/170/calatorie-in-tinutul-gazei-de-altadata/</ref><ref>Hoffmeier spune:Lire adevărate au fost găsite în mormintele regale din Ur, datând din cca 2650 î.Hr. Acestea nu sunt simple instrumente, ci adevărate opere de artă, placate cu aur şi cu lazulit, o piatră semipreţioasă. Un panel decorativ din fildeş, din Megghido, datând din cca 1200 î.Hr, înfăţişează un rege aşazat pe tron. În faţa lui se află o femeie, probabil regina, alături de care este un muzicant cântând la liră. Aceasta scenă ilustrează că familia regală a Orientului Apropiat al Antichităţii obişnuia să fie întreţinută de muzicanţii de la curte, aşa cum a fost David pentru o scurtă vreme pentru regele Saul (Arheologia Bibliei, pag 86)</ref>

==Stela Tel Dan 1993-1994==

<references />

==Sursa==