Parascheva de la Iași: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Fixare legătură)
 
(Nu s-au afișat 53 de versiuni intermediare efectuate de alți 10 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Diacritice}}
+
{{Sfinti
 +
|nume= Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași
 +
|Imagine= [[Fișier:Piadosa Parascheva1-wikipedia.jpg|250 px|Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași]]
 +
|nastere= secolul al X-lea,<br/>Epivat (aproape de [[Constantinopol]])
 +
|adormire= secolul al XI-lea
 +
|localizare=[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Constantinopol]],<br>[[Imperiul Bizantin]]
 +
|recunoastere= panortodoxă
 +
|etnie=
 +
|tip= [[cuvioasă]]
 +
|canonizare=
 +
|calendar= [[14 octombrie]]
 +
|biserici=
 +
|site=
 +
|}}'''Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași''' este o sfântă [[cuvioasă]] cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia și Bulgaria<ref>A se vedea în această privință frumoasa carte-album, în limbile [[limba română|română]], greacă și engleză, ''Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor'', Editura mitropolitană TRINITAS, Iași, 2000.</ref>. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, și este cea mai populară dintre toți [[sfinți]]i ale căror [[moaște]] se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri''<ref>Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Parascheva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>. [[Praznic|Prăznuirea]] ei se face la [[14 octombrie]], când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iași, ca să se închine la sfintele sale moaște.
  
'''Sfânta Cuvioasă Paraschiva cea Nouă''' sau '''Parascheva de la Iași'''  este o sfântă cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România,  Ea este considerată ocrotitoarea Moldovei, întrucât Sfintele sale [[Moaşte]] se află la Iași. În popor, mai este cunoscută și ca ''Sfânta Vineri'' <ref> Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Paraschiva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este ''paraskevi''.</ref>
+
:''Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniță [[Parascheva Romana]]''.
  
==Viața==
+
==Viața pământească==
Aceasta cu adevarat mare si vestita între femei, Cuvioasa si pururea pomenita Parascheva, s-a nascut într-un sat al Traciei, numit si din vechime si acum Epivata. Parintii fericitei erau de neam bun si mariti, înavutiti cu foarte multi bani si averi; mai mult însa îi marea si îmbogatea drept cinstirea lui Dumnezeu si a fi si a se numi crestini. Acestia dar aducând la lumina pe cuvioasa, întâi au renascut-o prin scaldatoarea cea dumnezeiasca, apoi pe cale înaintând, o învatara toata îmbunatatirea si asezarea cea dupa Dumnezeu; iar dupa ce a trecut al zecelea an, ades mergea cu maica sa la biserica Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si a auzit aceste dumnezeiesti binevestiri: "Cel ce voieste a veni dupa Mine, sa se lepede de sine si sa ridice crucea sa si sa urmeze Mie". Îndata toata a fost cuprinsa de aceasta si iesind din biserica, întâlnind un sarac, ascunzându-se de maica sa si dezbracând hainele stralucite si luminate ce purta, le-a dat lui si ea a îmbracat pe ale aceluia, luându-le pe acestea cu oarecare mestesugire înteleapta.
+
[[Imagine:St Petka-Klisura Monastery Icon-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva (Mănăstirea Klisura, Bulgaria)]]
 +
[[Imagine:Paraskeva-Vologda-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva - "Sfânta Vineri" (sec. XV, Muzeul din Vologda)]]
 +
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, lângă [[Constantinopol]], din părinți creștini greci, de neam bun și bogați, având multe averi. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica [[Maica Domnului|Preacuratei Născătoare de Dumnezeu]]. Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al [[Evanghelie]]i: "Cel ce voiește să vină după Mine, se lepede de sine și să ridice [[Cruce]]a sa și să urmeze Mie" ([http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=9#23 Luca 9, 23] ). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.
  
Iar dupa ce a venit acasa si au vazut-o parintii într-un astfel de chip s-au îngrozit si au batut-o ca sa nu mai faca asa. Ea însa nu numai de doua ori, ci de trei ori, si de multe ori, se zice ca dezbracând hainele sale, le-a dat saracilor, întru nimic socotind pentru aceasta, ocarile, îngrozirile si nesuferitele batai ale parintilor. Si acestea, adica în casa parinteasca erau ca niste preîntâmpinari ale roadelor ce mai pe urma erau sa odrasleasca în ea si pasiri spre trecerea peste om. Apoi fiindca nu mai putea suferi durerea duhului în suflet, fara stirea parintilor si al celor de un sânge cu ea, si a multimii slugilor, a ajuns la Constantinopol, unde gustând toate bunatatile cele dupa Dumnezeu, îndestulându-se de dumnezeiestile si sfintitele biserici si moastele sfintilor si fiind binecuvântata de sfintii barbati cei de acolo si întarindu-se cu rugaciunile lor, a iesit din cetate si a trecut în Calcedon de cealalta parte si de acolo a venit la Iraclia din Pont, calatorind cu picioarele sale. Iar parintii ei însisi si prin altii (ca nevoia este lesne iscoditoare), mult trudindu-se si locuri din locuri schimbând si cetati si sate calcând si neaflând-o, s-au întors acasa. Iar preafericita fecioara venind la Iraclia din Pont si sosind la un oarecare locas dumnezeiesc al Maicii lui Dumnezeu si intrând în el cu bucurie duhovniceasca, s-a asezat pe pamânt si l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat si prin ruga sa umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu rabdare într-acest sfânt locas, tot felul de îmbunatatiri savârsind; caci întru rugaciunile de toata noaptea facea stari statornice si de diamant, ajunari neîncetate, batai în piept, tipete, tânguiri cu lacrimi nestinse, iar culcarea jos pe fata pamântului, cine dupa vrednicie va povesti; obiceiul smerit, cugetul cumpatat, curatenia inimii si plecarea ei spre Dumnezeu. Iar acum din destul de acestea desfatându-se a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau sa o duca la Ierusalim; caci aceasta dorinta o avea si ruga pe Dumnezeu si pe Maica Lui de aceasta. Deci asa pregatita a iesit din biserica si îngradita cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim si îndestulându-se de toate cele sfinte si bune ale Ierusalimului, unde si blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au calcat" si saturându-se si zburdând prin pustiul Iordanului ca o pasare, a nimerit la o viata cinstita de calugarite pustnice si aci a intrat. Însa cât s-a nevoit aci, prin care pe vrajmasul diavol pâna în sfârsit l-a stins, care mai înainte cu ispite multe si de tot felul a navalit asupra ei, neputând a le da în scris toate, putine oarecare din ele spre pomenire vom adauga aci. Bautura întrebuinta apa de izvor, si de aceasta foarte putina; trebuinta asternutului o împlinea o rogojina, iar îmbracamintea era o haina si aceasta foarte zdrentaroasa, cântarea pe buze neîncetata, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunatatirilor, smerita cugetare le cuprindea pe toate acestea.
+
Iar când a venit acasă și au văzut-o părinții într-un astfel de chip, s-au îngrozit și au bătut-o, ca nu mai facă așa ceva. Ea însă a făcut acestea de mai multe ori, neluând în seamă ocările, amenințările și bătaia pe care o lua de la părinți. Iar cele pe care le îndura acasă erau ca niște prevestiri ale roadelor duhovnicești de mai târziu, mai presus de firea omenească. Sufletul ei ardea însă de dorința de a sluji lui Dumnezeu, după cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi a fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați de acolo. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon și în cele din urmă s-a așezat în Heracleea Pontului, mergând pe jos până acolo.
  
Deci multi ani rabdând în aratata mânastire a calugaritelor si nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al douazeci si cincilea an al vârstei, a iesit de aci si a venit la Ioppe si intrând într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casa, si a ajuns cu corabia la limanul patriei sale dupa ce a suferit multe primejdii ale sfarâmarii de corabie, în mare. Apoi pururea pomenita a venit la Constantinopol, si dupa ce a cercetat dumnezeiestile locasuri si pe sfintii barbati a plecat si a venit la oarecare sat anume Calicratia si acolo la biserica sfintilor si întru tot laudatilor Apostoli s-a salasluit, nesocotind petrecerea parintilor de bun neam si batjocorind întelepteste uneltirile vicleanului înselator. Deci doi ani a petrecut acolo neîntinata porumbita si din potopul acestor curgatoare zburând a odihnit cortul ceresc, încredintând sfânt sufletul sau mâinilor îngeresti si prin ei locasurilor celor vesnice si dumnezeiesti; iar trupul cel din pamânt si înfrumusetat cu dumnezeiesti îmbunatatiri l-a ascuns în pamânt. Multa vreme dupa aceasta a trecut si cineva, rau cheltuind viata si obsteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape de cuvioasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecaruia din barbatii sfinti aratându-se în vis: "Ridica, i-a zis, trupul acesta si-l arunca; ca soare fiind si lumina nu pot suferi întunericul si murdaria". Însa zabovind acel dumnezeiesc barbat, divina aratare a cuvioasei socotind-o vedere obisnuita, sau vis normal, si a doua, si a treia iarasi sfânta l-a strigat si cumplit l-a îngrozit. Si dupa ce calugarul si-a venit în sine dupa cum se cuvine si din numele cuvioasei, care îi arata cu degetul locul, prea degrab s-a sculat si cu sârguinta a descoperit poporului vedenia de acolo, care cu totii obsteste alergând ca la o vistierie foarte înavutita au sapat pamântul. Iar dupa ce s-a apropiat de sicriu, se umplea de mireasma, si acel sfânt trup al cuvioasei aflându-l întreg cu totul pazit, cu mâini cucernice l-au adus în biserica Sfintilor Apostoli, umplând aerul de mirezme si tamâieri si cântând dumnezeiesti psalmi. Însa câte minuni a savârsit dupa asezarea moastelor ei aici, Dumnezeul minunilor prin ea si pâna acum savârseste, cu neputinta este în scris a le da; caci covârsesc, ca sa zicem asa si numarul stelelor si nisipul marii. De vreme ce vindeca schiopi, surzi, ciungi, ologi si tot felul de boli, înca si cele atingatoare de moarte; si în scurt a zice, departeaza toata neputinta nevindecata, numai cu atingerea raclei, care nu înceteaza, nici va înceta, îmbelsugat a varsa tamaduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamarit-o.
+
Iar părinții ei, după ce au căutat-o ei înșiși și cu ajutorul altora multă vreme, negăsind-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, ajungând la Heracleea Pontului, a ajuns la o biserică a Născătoarei de Dumnezeu, s-a așezat la pământ și l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat și, prin rugăciune umplându-se de [[har]], cinci ani întregi a petrecut cu răbdare, nevoindu-se în acest sfânt locaș, sporind duhovnicește în multe chipuri. Ea nopțile și le petrecea în rugăciuni neîncetate, iar zilele în ajunări fără număr, în rugăciune cu lacrimi și tânguiri neîncetate; iar pentru puținul somn pe care și-l îngăduia, se culca jos pe pământul gol. Iar ea în toate era smerită, având cugetul cumpătat, inima curată și plină de evlavie către Dumnezeu. După trecerea celor cinci ani în aceste nevoințe,i-a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau să o ducă la Ierusalim; căci ea își dorea să meargă acolo și ruga pe Dumnezeu și pe Maica Lui pentru aceasta. Astfel pregatită, ea a ieșit din biserică și, îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim, închinându-se la toate Locurile Sfinte, mergând pe acolo "unde și blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au călcat". Împlinind acestea, a mers în pustiul Iordanului și a ajuns la niște [[călugăr]]ițe [[pustnic]]e, alăturându-se lor. Mult s-a nevoit și aici, până l-a biruit pe vrajmasul diavol, care mai înainte năvălise asupra ei cu ispite multe și de tot felul, neputând a le lăsa în scris pe toate. Băutura ei era apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; iar în loc de așternut folosea o rogojină; îmbrăcămintea ei era o haină, și aceasta foarte zdrențăroasă; iar cântarea pe buzele sale era neîncetată, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunătățirilor, smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.
  
Despre aceea, ca sfintele moaste ale cuvioasei aflate în cetatea Târnovei, capitala oarecând a crailor bulgari, s-a stramutat de aci la Belgrad, si de acolo în orasul Constantinopol, povestesc Evtimie si Rafail; asemenea si Meletie al Atenei si Dositei patriarhul Ierusalimului. Tot la acelasi loc aflam si povestire de stramutarea moastelor ei din orasul Constantinopol aici la Iasi. Adica, "Patriarhul Constantinopolului Partenie batrânul, luând bani de la domnitorul Moldaviei Vasilie, cu cuvânt ca sa plateasca datoriile Patriarhiei, spânzurând de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele moaste, ce se pazeau în Patriarhie, le-a trimis aici catre stapânitorul Moldoaviei".
+
Ea a răbdat ani la rând în această [[mănăstire]] de călugărițe. Și nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, ajungând la vârsta de 25 de ani, a plecat de acolo și s-a dus la Iope. Și mergând de acolo pe o corabie, a pornit către patria sa, ajungând acolo după o călătorie plină de primejdii pe mare. Apoi pururea pomenita a venit iarăși la Constantinopol, și după ce a cercetat dumnezeieștile locașuri și pe sfinții bărbați, a plecat și s-a așezat într-un sat numit Calicratia, în biserica Sfinților [[Apostoli]], nesocotind petrecerea părinților săi de bun neam și batjocorind înțelepțește uneltirile vicleanului înșelător. Doi ani a petrecut acolo, după care a adormit întru Domnul, încredințându-și sfântul său suflet în mâinile îngerești, spre sălășluirea în locașurile cele veșnice și dumnezeiești; iar trupul său, înfrumusețat cu dumnezeiești îmbunătățiri, l-a ascuns în pământ.
  
Iata ce zice despre aceasta Cantemir domnitorul Moldovei: "Sfânta Parascheva, precum aflam din cartile bisericesti, era stapâna a satului Epivatelor, pe care apoi l-a câstigat marele Apocavcos, Voievodul însusi stapânitorul Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldaviei, Vasilie, sa stramute sfintele ei moaste din biserica patriarhala a Constantinopolului; le-a câstigat acestea pentru cele multe si mari binefaceri si slujbe facute sfintei biserici celei mari; ca din însasi veniturile sale a platit peste 260 pungi ce datora ea turcilor si crestinilor. Însa fiindca la turci este oprit a stramuta mort peste trei mile, afara de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta otomana, ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor moaste si ca sa ia porunca catre un Capugibasa, ca sa le însoteasca la Moldavia. Toata povestirea aceasta a stramutarii acesteia este zugravita pe peretele de amiazazi al bisericii Sfintilor Trei Ierarhi, unde se afla sfintele ei moaste. Între alte lucruri se înfatiseaza acolo si Capugibasa cu ofiterii lui, mergând la petrecerea sfintelor moaste".
+
==Minuni după moarte==
 +
Multă vreme după aceasta, a trecut din această viață un om care își petrecuse viața în răutăți, iar trupul său a fost îngropat aproape de cel al [[Cuvios|cuvioasei]]. Dar ea n-a vrut să rabde aceasta, ci, arătându-se în vis unui sfânt bărbat, i-a zis: „Ridică trupul acesta și-l aruncă; că soare fiind și lumină, nu pot suferi întunericul și murdăria”. Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, pentru că socotise arătarea cuvioasei drept un vis obișnuit, ea i s-a arătat și a doua, și a treia oară, strigându-i aceleași lucruri și mustrându-l cu asprime. Atunci călugărul și-a venit în sine după cum se cuvena și, după cuvântul cuvioasei, care îi arăta cu degetul locul, degrabă s-a sculat și cu sârguință a descoperit poporului vedenia sa. Atunci au alergat cu toată cetatea să împlinească porunca Sfintei. Și săpând, când s-au apropiat de sicriul ei, i-au aflat trupul cu totul nestricat și plin de bună mireasmă. Atunci i-au luat trupul și cu evlavie l-au adus în biserica Sfinților Apostoli, umplând aerul de miresme și tămâieri, cântând psalmi. Și este cu neputință a povesti în scris toate [[minuni]]le care s-au săvârșit după așezarea moaștelor ei aici, din pricina mulțimii lor: șchiopi, surzi, ciungi, ologi și tot felul de bolnavi au fost vindecați; doar atingându-se cei suferinzi de racla ei, pe dată se depărta de la ei toate bolile fără leac și toate neputințele. Iar minunile care se fac prin sfintele sale [[moaște]] nu încetează până în ziua de azi a da îmbelșugate tămăduiri, cu harul lui [[Iisus Hristos]], Cel ce a preamărit-o.
 +
[[Imagine:Stpetka-wikipedia.jpg|thumb|right|Icoană a Sf. Parascheva, Biserica Sf. Parascheva din Rupite, Bulgaria]]
  
Aceasta stramutare de atunci este descrisa si pe marmura Cuvucliului, unde sunt asezate sfintele moaste, asa: "Cu vointa Tatalui, cu bineplacerea Fiului si cu conlucrarea Sfântului si de viata facatorului Duh, a Dumnezeului celui marit si închinat în Sfânta si cea de o fiinta si nedespartita Treime. Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toata Moldavia, fiind râvnitor si aparator al sfintei credinte rasaritene, dupa dumnezeiasca îngrijire, a stramutat din Constantinopol cu multa osârdie si prea multa dorinta aceste cinstite moaste ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Târnova. Aceasta stramutare a fost a treia. Iar preasfintitul si fericitul a toata lumea patriarh Partenie, cu toata bunavointa si sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaste ca pe o vistierie dumnezeiasca, cu prea fericitii trei mitropoliti: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al Paleon-Patronului, în zilele prea sfintitului Varlaam mitropolitul Sucevei si a toata Moldavia; iar binecinstitorul si de Hristos iubitorul si cu mila lui Dumnezeu stapân al nostru si domnitor a toata Moldavia Ioan Vasilie Voievod, de acasa iesind cu evlavie si din tot sufletul primind aceasta nepretuita vistierie, potrivit le-au pus si le-au pastrat în cea noua zidita biserica a Sfintilor Trei Ierarhi si ai lumii dascali: Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântatorul si Ioan Gura de Aur, spre cinstea si marirea lui Dumnezeu celui laudat în Treime si spre vesnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lasarea pacatelor sale si a tot stralucit neamul lui. În anul de la Adam 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în acelasi an s-a nascut si preaiubit fiul lui, Ioan Stefan Voievod, ca-ruia sa-i dea Domnul zile îndelungate si viata de multi ani. Amin".
+
După spusele lui Eftimie și Rafail, precum și ale lui [[Meletie al Atenei]] și [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei]], patriarhul [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], Sfintele sale Moaște au fost mutate de acolo în cetatea Târnovo<ref>Astăzi, Veliko Târnovo din Bulgaria.</ref>, vechea capitală țarilor bulgari; iar de acolo s-au strămutat la Belgrad, apoi la [[Constantinopol]]. Iar de la Constantinopol, Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate la Iași pe vremea voievodului [[Vasile Lupu]] al Moldovei. Acesta, plătind datoriile pe care [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia de Constantinopol]] le avea către turci, a primit de la Patriarhul Ecumenic [[Partenie al Constantinopolului|Partenie]] (și cu îngăduința sultanului Murad al IV-lea), drept mulțumire, moaștele Cuvioasei, pe care le-a adus cu mare cheltuială la Iași.<ref>Conform relatării lui [[Dimitrie Cantemir]], domnitorul Moldovei de mai târziu, Vasile Lupu a cheltuit peste 300 de pungi cu galbeni pentru a putea strămuta moaștele Sfintei, întrucât conform legislației otomane era interzisă mutarea oricărui trup mort mai mult de trei mile. Iar înduplecându-l pe sultan cu bani, acesta i-a dat și un dregător și mai mulți ofițeri care să însoțească moaștele Sfintei până la Iași.</ref> Întreaga poveste a strămutării moaștelor Cuvioasei la Iași este zugrăvită pe peretele de sud al [[Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi|bisericii Sfinții Trei Ierarhi]] din Iași.  
  
Din traditie avem povestiri de multe minuni savârsite de cuvioasa în anii cei dinaintea noastra, pe care nu s-a sârguit cineva a le aduna si a le publica spre lauda lui Dumnezeu slavitorul sfintilor Sai; înca si în zilele noastre nu conteneste a face minuni celora ce cu credinta alearga la ea. Caci câti neputinciosi au evlavie la sfintele moaste, alergând cu credinta sau din acoperamânturile puse la capul cel sfânt al Cuvioasei luând si purtând, dobândesc vindecare! Si la neplouare, sau alta nevoie mare, facând litanie crestinii cu sfintele moaste, nu se lipsesc de cerere. Ci si în patria ei Epivata unde, precum se zice, casa ei parinteasca a fost prefacuta în biserica cu numele ei, cuvioasa face multe minuni, careia se cuvine marirea în vecii vecilor. Amin.
+
Această strămutare de atunci este scrisă și în marmură, în locul unde sunt așezate sfintele moaște, astfel: „Cu voința Tatălui, cu bineplăcerea Fiului și cu conlucrarea Sfântului și de viață făcătorului Duh, a Dumnezeului celui mărit și închinat în Sfânta și cea de o ființă și nedesparțită Treime. Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind râvnitor și apărător al sfintei credințe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire, a strămutat din Constantinopol cu multă osârdie și prea multă dorință aceste cinstite moaște ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Târnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfințitul și fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoința și sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaște ca pe o vistierie dumnezeiască, cu prea fericiții trei mitropoliți: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al Paleon-Patronului, în zilele prea sfințitului [[Varlaam al Moldovei|Varlaam]] mitropolitul Sucevei și a toată Moldavia; iar binecinstitorul și de Hristos iubitorul și cu mila lui Dumnezeu stăpân al nostru și domnitor a toată Moldavia Ioan Vasilie Voievod, de acasă ieșind cu evlavie și din tot sufletul primind această neprețuită vistierie, potrivit le-au pus și le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinților Trei Ierarhi și ai lumii dascăli: [[Vasile cel Mare|Vasilie cel Mare]], [[Grigorie Teologul|Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul]] și [[Ioan Gură de Aur]], spre cinstea și mărirea lui Dumnezeu Celui lăudat în [[Sfânta Treime|Treime]] și spre veșnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale și a tot strălucit neamul lui. În anul de la [[Adam]] 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în [[13 iunie]]; în același an s-a născut și preaiubit fiul lui, Ioan Ștefan Voievod, căuia să-i dea Domnul zile îndelungate și viață de mulți ani. Amin”.
  
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaste au fost asezate in minunata biserica a manastirii "Sfintii Trei Ierarhi", ctitoria domnitorului. Cinstitele moaste au ramas aici pana in anul 1884, cand au inceput lucrarile de restaurare a sfantului lacas, fiind mutate in paraclisul manastirii. Dar in seara zilei de 26 decembrie 1888, dupa slujba Vecerniei, din neatentie a ramas aprinsa o lumanare din sfesnicul de langa racla din lemn in care erau asezate cinstitele moaste; peste noapte sfesnicul a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era asezata racla, arzand mocnit toata noaptea, fiind prefacut totul intr-un morman de jar. A doua zi dimineata, autoritatile de stat si bisericesti, preotii si credinciosii au constatat ca cinstitele moaste au ramas neatinse, inca o minune savarsita prin puterea lui Dumnezeu.
+
În ziua de [[13 iunie]] 1641, cinstitele moaște au fost așezate in minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Cinstitele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în [[paraclis]]ul mănăstirii. Dar în seara zilei de [[26 decembrie]] 1888, după slujba [[Vecernie]]i, din neatenție a rămas aprinsă o [[lumânare]] din sfeșnicul de lângă racla din lemn în care erau așezate cinstitele moaște; peste noapte, lumânarea a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezata racla, arzând mocnit toata noaptea, fiind prefăcut totul într-un morman de jar. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, [[preot|preoții]] și credincioșii au constatat cinstitele moaște au rămas neatinse, încă o minune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu.
  
Ridicate din mormanul de jar, moastele Cuvioasei au fos adapostite provizoriu in altarul paraclisului de la manastirea Sfintii Trei Ierarhi si in curand stramutate in noua catedrala mitropolitana din Iasi, care fusese sfintita cu putin timp mai inainte, la 23 aprilie 1887. Aici se gasesc si astazi, fiind cinstite de obstea dreptcredinciosilor moldoveni, care ii cer sa mijloceasca pentru ei inaintea tronului ceresc, fiind socotita ca o adevarata ocrotitoare a Moldovei.
+
Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în [[altar]]ul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, iar la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua [[Catedrala mitropolitană din Iași|catedrală mitropolitană din Iași]] (care fusese sfințită la [[23 aprilie]] 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei.
  
In sedinta sa din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a hotarat canonizarea unor sfinti romani, precum si generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara noastra. Hotararea respectiva a fost transpusa in fapta in cadrul unor mari festivitati bisericesti in cursul lunii octombrie 1955. In cazul Cuvioasei Parascheva, generalizarea cultului ei s-a facut in catedrala mitropolitana din Iasi, la 14 octombrie 1955, in prezenta a numerosi ierarhi romani, precum si a unor reprezentanti ai Bisericilor ortodoxe Rusa si Bulgara.
+
[[Imagine:RO, IS , Iasi , Metropolitan Cathedral 9-St-Parascheva-wikipedia.JPG|thumb|right|Sf. Cuv. Parascheva, [[Catedrala mitropolitană din Iași]], detaliu al fațadei]]
 +
În ședința din [[28 februarie]] 1950, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât [[canonizare]]a unor [[Sinaxar al Sfinților Români|sfinți români]], precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la [[14 octombrie]] 1955, în prezența a numeroși [[ierarh]]i români și a unor reprezentanți ai [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericilor Ortodoxe Rusă]] și [[Biserica Ortodoxă Bulgară|Bulgară]].
  
De astfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstita in Biserica noastra veacuri de-a randul. Inca de la sfarsitul veacului al XIV-lea exista o biserica cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva in Rasinari, langa Sibiu, iar in anul 1408 aflam de existenta unei biserici cu hramul Sfanta Vineri in "Targul Romanului". Multe alte biserici din Moldova sau din alte parti ale pamantului romanesc au acelasi hram. Chipul ei sau scene din viata ei sunt zugravite in diferite biserici romanesti. Dreptcredinciosii crestini de pretutindeni o venereaza atat prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie a fiecarui an, iar cei din Iasi si imprejurimi prin inchinarea in fata cinstitelor ei moaste, cerandu-i ocrotire si ajutor.
+
De altfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica noastră veacuri de-a rândul. Încă de la sfârșitul veacului al XIV-lea exista o biserică închinată Prea Cuvioasei Parascheva în Rășinari, lângă Sibiu, iar in anul 1408 este atestată existența unei biserici cu hramul „Sfânta Vineri” în Târgul Romanului. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părți ale țării sunt închinate Sfintei. Chipul ei sau scene din viața ei sunt zugrăvite în multe biserici românești. Dreptcredincioșii creștini de pretutindeni o venerează atât prin participarea la slujbele din [[14 octombrie]] din fiecare an, cât și - mai ales cei din Iași și împrejurimi - prin închinarea de fiecare zi în fața cinstitelor ei moaște, toți cerându-i ocrotire și ajutor.
  
Drept aceea, sa o cinstim si noi si sa ne rugam asa:
+
Din tradiție se cunosc foarte multe minuni săvârșite de cuvioasa; dar și în zilele noastre ea nu contenește a face minuni pentru aceia care aleargă la ea cu credință. Căci toți cei neputincioși care au evlavie la sfintele moaște, alergând cu credință la ele, sau chiar cei care poartă lucruri care au fost doar atinse de moaștele Cuvioasei, dobândesc vindecare. Iar în vreme de secetă sau la altă nevoie mare, făcând creștinii rugăciune și ieșind cu sfintele moaște, îndată primesc răspuns rugăciunile lor. Și în patria ei, la Epivata, unde, se zice, casa ei părintească a fost transformată într-o biserică închinată ei, cuvioasa face multe minuni, cu harul Domnului, căruia I se cuvine mărirea în vecii vecilor.
  
"Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia." (Din Acatistul Cuvioasei, Condacul 3).
+
==Minuni recente==
 +
Conform [http://www.sfantaparascheva.com/minuni.php minunilor descrise aici], Sfânta Parascheva a ajutat oamenii cu:
 +
:---ajutor in căsătorie
 +
:---rezolvarea problemelor de sănătate. 
 +
:---găsirea obiectelor pierdute
 +
:---scăparea din puterea îngerilor căzuți
 +
:---obținerea notelor bune si obținerea diplomelor dorite
 +
:---obținerea locurilor de muncă
 +
:---obținerea unei locuinte
 +
:---obținerea posibilității financiare de a veni in pelerinaj la sfintele sale moaște la Iași
 +
:---apărararea orasului Iași in razboi
 +
:---oprirea furturilor si găsirea celor furate
 +
:---construirea unei Biserici
 +
:---găsirea de bani pentru finalizarea unei Biserici
 +
:---împodobirea unei Biserici cu daruri
 +
:---apărarea bisericii
 +
:---apărarea vieții chiar si a copiilor nenăscuti
 +
:---apărararea mâncării de dăunători
 +
:---aducerea ploii pentru recolte bune
 +
:---reducerea pedepsei de închisoare
 +
 
 +
Miracolele descrise în [http://www.sfantaparascheva.com/minuni.php acest articol] au avut loc pentru că oamenii au făcut una sau mai multe din următoarele:
 +
:---s-au rugat cum au știut in fata moaștelor pentru rezolvarea problemei pe care au avut-o
 +
:---au citit  Acatistul Sfintei Parascheva in fata moaștelor sale
 +
:---au citit Acatistul si Paraclisul Sfintei Parascheva in fata moaștelor cerând ajutor
 +
:---au lăsat un pomelnic pentru Sfânta Liturghie
 +
:---au dat un pomelnic la Biserica cu Sfintele Moaște prin intermediul unui om care a vizitat Biserica
 +
:---s-au rugat sfintei acasă
 +
:---au atins o batistă curată de racla cu Sfintele Moaște si apoi cu batista au atins părțile suferinde ale corpului pentru câteva zile. În loc de batistă se pot folosi și haine sau alte lucruri precum ochelarii.
 +
 
 +
Din cauza multor ajutoare pe care oamenii le primesc in dar de la Sfânta Parascheva,o multitudine de oameni vin să-i venereze Sfintele Moaste mai ales la sărbătorirea Sfintei Parascheva. Este posibil ca in această zi, Sfânta să aivă putere mai mare să îndeplinească dorințele oamenilor, deși miracolele evocate mai sus s-au intâmplat in zile diferite pe tot parcursul anului.
 +
 
 +
Observații:
 +
:---Când te rogi lui Dumnezeu in fața moaștelor unui Sfânt, este bine să se facă rugăciuni atât pentru problemele care sunt cunoscute cât si pentru problemele care nu sunt cunoscute. Cu privire la problemele care nu sunt cunoscute, se pot face rugăciuni pentru a primi ceea ce Sfânta Maria stie că acea persoană are nevoie.
 +
:---Un pomelnic este o listă cu numele persoanelor vii sau depărtate , care sunt citite pentru ajutor la Sfanta Liturghie in fata lui Dumnezeu. Numele celor vii si a celor plecați sunt de obicei trecute pe doua coloane diferite. Este bine ca pe listă să se treacă si numele unor oameni necunoscuți ca o modalitate de milostivire. La sfârsitul listei se poate trece "cu tot neamul lor" pentru a aduce ajutor mai multor oameni.
 +
:---La fel la Sfârsitul rugăciunilor e bine ca să fie făcută o cerere pentru ca rugăciunile făcute să fie de folos
 +
:---Pentru multe decizii care implică cunoștințe ale viitorului, ca de exemplu dacă un loc de muncă va rămane potrivit sau nu, este bine să se inalțe rugăciuni pentru o solutie bună.
 +
:---Puterea Sfintelor Moaște este mentionată in Vechiul Testament si acolo este descrisă o intâmplare in care o persoană decedată a fost aruncată peste Moaștele unui Sfânt si persoana decedată a devenit vie.
 +
:---In Vechiul Testament vedem cum haina aparținând profetului Ilie a fost folosită de ucenicul său pentru producerea unui miracol, si anume despărțirea apelor unui râu. Cu atât mai mult probabil pot face minuni lucrurile apartinând Sfinților Noului Testament
 +
:---Sfintele Moaște au fost venerate pentru primii 1500 de ani de creștinătate in toată Europa si aceeași venerare s-a arătat si icoanelor, unul din primii pictori de icoane fiind Apostolul Luca. Cel putin o icoană realizată de acest Apostol e păstrată până azi. Biserica Ortodoxă a păstrat aceste moșteniri ale creștinătătii până azi, precum si celebrarea Sfintei Liturghii Duminica centrată pe obtinerea Sfintei Împărtăsanii pentru viața veșnică, Ioan 6:53-54. Deși Apostolii au scris Sfinte Liturghii care să fie celebrate Duminica, precum Apostolul si Evanghelistul Matei, Apostolii Iacob, Toma si Petru , unele denominații au renunțat la Sfintele Liturghii unde se obtine Sfânta Împărtașanie pentru viață veșnică Ioan 6:53-54.
 +
 
 +
==Imnografie==
 +
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:
 +
 
 +
:Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip. Căci luând crucea ai urmat lui Hristos, și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii, împreună se bucură, preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.
 +
 
 +
[[Condac]], glasul al 3-lea:
 +
 
 +
:Pe sfânta folositoare a celor ce sunt în nevoi, toți cu dreaptă credință să o lăudăm, pe preacinstita Parascheva. Că aceasta lăsând viața cea stricăcioasă, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărirea a aflat și dar de minuni, cu dumnezeiasca poruncă.
 +
 
 +
Din [[Acatist]]ul Cuvioasei, condacul 3:
 +
:Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, ne ajuți să scăpăm din primejdie și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.
 +
 
 +
==Iconografie==
 +
Sfânta Cuvioasa Maica noastră Parascheva este reprezentată tânără, în veșmântul călugăresc al Sfintelor Cuvioase, purtând în mână o cruce, iar în unele reprezentări este reprezentată și cu un filacter cu zicerea: "Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu". <ref>''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000, p. 164 și p. 188) doar o menționează între Sfintele Cuvioase și data pomenirii ei, dar nu dă indicații de reprezentare.</ref>
 +
 
 +
==Pelerinaj==
 +
Sfintele moaște ale sfintei Parascheva se află în orașul Iași, fiind adăpostite în [[Catedrala mitropolitană din Iași|Catedrala Mitropolitană]] și pot fi cinstite când biserica este deschisă (de obicei zilnic).
 +
 
 +
De ziua Sfintei Parascheva, coada ce se formează la cinstirea moaștelor sale poate dura în jur de 12 ore și se poate întinde pe 2,5 km. Este interesant cum un Sfânt poate ajuta atâția oameni, le poate îndeplini dorințele și rezolva problemele, însă cu Dumnezeu totul este posibil.
 +
 
 +
Despre puterea rugăciunii în fața sfintelor moaște ale unui sfânt sunt multe de spus, oricum nimic nu se compară cu experiența proprie deci pentru cei ce au probleme, acestea se pot rezolva și prin rugăciunea de ajutor făcută cu cuvintele proprii și adresată unui sfânt în fața moaștelor sale.
 +
 
 +
==Sursă==
 +
* [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie14.htm Sinaxar 14 octombrie]
  
 
==Note==
 
==Note==
<!-- See [[Wikipedia:Footnotes]] for instructions and options-->
+
<small><references/></small>
<div class="references-small">
+
 
<references />
+
==Legături externe==
</div>
+
* http://www.sfantaparascheva.com, site dedicat Sfintei ce cuprinde Viața și minunile acesteia, icoane ale Sfintei și imagini ale Sfintelor ei Moaște, cântări închinate ei.
 +
* http://sfintiromani.mmb.ro/?sf=10, site al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, cuprinde Viața și minunile Sfintei Parascheva
 +
* [http://www.credo.ro/proloage.php?data=1410&i=1 ''Proloagele''], 14 octombrie
 +
* [http://web.archive.org/web/20080527170528/http://www.ortodox.as.ro/acatiste/paraclis2.html Paraclisul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva]
 +
* http://www.doxologia.ro/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi, site oficial al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
 +
* http://magazin.mmb.ro/icoane/icoana-sfanta-parascheva.html, magazinul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
 +
* http://www.youtube.com/watch?v=FkHujqDFaRk
  
[[Categorie:Sfinţi]]
+
[[Categorie:Sfinți]]
 +
[[Categorie:Cuvioși]]
 +
[[Categorie:Sfinți români]]
  
 
[[en:Paraskeve the New]]
 
[[en:Paraskeve the New]]
 +
[[mk:Преподобна Параскева]]

Versiunea curentă din 9 februarie 2024 22:12

Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași
Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași
Date personale
Naștere secolul al X-lea,
Epivat (aproape de Constantinopol)
Mutare la Domnul (†) secolul al XI-lea
Localizare Flag of the Byzantine Empire.png Constantinopol,
Imperiul Bizantin
Naționalitate
Date cult
Tip cuvioasă
Data canonizării
Prăznuire la data de 14 octombrie
Proclamare panortodoxă
Biserici patronate

Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouă sau Parascheva de la Iași este o sfântă cuvioasă cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia și Bulgaria[1]. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, și este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca Sfânta Vineri[2]. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iași, ca să se închine la sfintele sale moaște.

Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniță Parascheva Romana.

Viața pământească

Icoană a Sf. Parascheva (Mănăstirea Klisura, Bulgaria)
Icoană a Sf. Parascheva - "Sfânta Vineri" (sec. XV, Muzeul din Vologda)

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, lângă Constantinopol, din părinți creștini greci, de neam bun și bogați, având multe averi. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al Evangheliei: "Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea sa și să urmeze Mie" (Luca 9, 23 ). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.

Iar când a venit acasă și au văzut-o părinții într-un astfel de chip, s-au îngrozit și au bătut-o, ca să nu mai facă așa ceva. Ea însă a făcut acestea de mai multe ori, neluând în seamă ocările, amenințările și bătaia pe care o lua de la părinți. Iar cele pe care le îndura acasă erau ca niște prevestiri ale roadelor duhovnicești de mai târziu, mai presus de firea omenească. Sufletul ei ardea însă de dorința de a sluji lui Dumnezeu, după cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi a fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați de acolo. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon și în cele din urmă s-a așezat în Heracleea Pontului, mergând pe jos până acolo.

Iar părinții ei, după ce au căutat-o ei înșiși și cu ajutorul altora multă vreme, negăsind-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, ajungând la Heracleea Pontului, a ajuns la o biserică a Născătoarei de Dumnezeu, s-a așezat la pământ și l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat și, prin rugăciune umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu răbdare, nevoindu-se în acest sfânt locaș, sporind duhovnicește în multe chipuri. Ea nopțile și le petrecea în rugăciuni neîncetate, iar zilele în ajunări fără număr, în rugăciune cu lacrimi și tânguiri neîncetate; iar pentru puținul somn pe care și-l îngăduia, se culca jos pe pământul gol. Iar ea în toate era smerită, având cugetul cumpătat, inima curată și plină de evlavie către Dumnezeu. După trecerea celor cinci ani în aceste nevoințe,i-a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau să o ducă la Ierusalim; căci ea își dorea să meargă acolo și ruga pe Dumnezeu și pe Maica Lui pentru aceasta. Astfel pregatită, ea a ieșit din biserică și, îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim, închinându-se la toate Locurile Sfinte, mergând pe acolo "unde și blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au călcat". Împlinind acestea, a mers în pustiul Iordanului și a ajuns la niște călugărițe pustnice, alăturându-se lor. Mult s-a nevoit și aici, până l-a biruit pe vrajmasul diavol, care mai înainte năvălise asupra ei cu ispite multe și de tot felul, neputând a le lăsa în scris pe toate. Băutura ei era apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; iar în loc de așternut folosea o rogojină; îmbrăcămintea ei era o haină, și aceasta foarte zdrențăroasă; iar cântarea pe buzele sale era neîncetată, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunătățirilor, smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.

Ea a răbdat ani la rând în această mănăstire de călugărițe. Și nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, ajungând la vârsta de 25 de ani, a plecat de acolo și s-a dus la Iope. Și mergând de acolo pe o corabie, a pornit către patria sa, ajungând acolo după o călătorie plină de primejdii pe mare. Apoi pururea pomenita a venit iarăși la Constantinopol, și după ce a cercetat dumnezeieștile locașuri și pe sfinții bărbați, a plecat și s-a așezat într-un sat numit Calicratia, în biserica Sfinților Apostoli, nesocotind petrecerea părinților săi de bun neam și batjocorind înțelepțește uneltirile vicleanului înșelător. Doi ani a petrecut acolo, după care a adormit întru Domnul, încredințându-și sfântul său suflet în mâinile îngerești, spre sălășluirea în locașurile cele veșnice și dumnezeiești; iar trupul său, înfrumusețat cu dumnezeiești îmbunătățiri, l-a ascuns în pământ.

Minuni după moarte

Multă vreme după aceasta, a trecut din această viață un om care își petrecuse viața în răutăți, iar trupul său a fost îngropat aproape de cel al cuvioasei. Dar ea n-a vrut să rabde aceasta, ci, arătându-se în vis unui sfânt bărbat, i-a zis: „Ridică trupul acesta și-l aruncă; că soare fiind și lumină, nu pot suferi întunericul și murdăria”. Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, pentru că socotise arătarea cuvioasei drept un vis obișnuit, ea i s-a arătat și a doua, și a treia oară, strigându-i aceleași lucruri și mustrându-l cu asprime. Atunci călugărul și-a venit în sine după cum se cuvena și, după cuvântul cuvioasei, care îi arăta cu degetul locul, degrabă s-a sculat și cu sârguință a descoperit poporului vedenia sa. Atunci au alergat cu toată cetatea să împlinească porunca Sfintei. Și săpând, când s-au apropiat de sicriul ei, i-au aflat trupul cu totul nestricat și plin de bună mireasmă. Atunci i-au luat trupul și cu evlavie l-au adus în biserica Sfinților Apostoli, umplând aerul de miresme și tămâieri, cântând psalmi. Și este cu neputință a povesti în scris toate minunile care s-au săvârșit după așezarea moaștelor ei aici, din pricina mulțimii lor: șchiopi, surzi, ciungi, ologi și tot felul de bolnavi au fost vindecați; doar atingându-se cei suferinzi de racla ei, pe dată se depărta de la ei toate bolile fără leac și toate neputințele. Iar minunile care se fac prin sfintele sale moaște nu încetează până în ziua de azi a da îmbelșugate tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Cel ce a preamărit-o.

Icoană a Sf. Parascheva, Biserica Sf. Parascheva din Rupite, Bulgaria

După spusele lui Eftimie și Rafail, precum și ale lui Meletie al Atenei și Dositei, patriarhul Ierusalimului, Sfintele sale Moaște au fost mutate de acolo în cetatea Târnovo[3], vechea capitală țarilor bulgari; iar de acolo s-au strămutat la Belgrad, apoi la Constantinopol. Iar de la Constantinopol, Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate la Iași pe vremea voievodului Vasile Lupu al Moldovei. Acesta, plătind datoriile pe care Patriarhia de Constantinopol le avea către turci, a primit de la Patriarhul Ecumenic Partenie (și cu îngăduința sultanului Murad al IV-lea), drept mulțumire, moaștele Cuvioasei, pe care le-a adus cu mare cheltuială la Iași.[4] Întreaga poveste a strămutării moaștelor Cuvioasei la Iași este zugrăvită pe peretele de sud al bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

Această strămutare de atunci este scrisă și în marmură, în locul unde sunt așezate sfintele moaște, astfel: „Cu voința Tatălui, cu bineplăcerea Fiului și cu conlucrarea Sfântului și de viață făcătorului Duh, a Dumnezeului celui mărit și închinat în Sfânta și cea de o ființă și nedesparțită Treime. Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind râvnitor și apărător al sfintei credințe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire, a strămutat din Constantinopol cu multă osârdie și prea multă dorință aceste cinstite moaște ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Târnova. Această strămutare a fost a treia. Iar preasfințitul și fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoința și sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaște ca pe o vistierie dumnezeiască, cu prea fericiții trei mitropoliți: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al Paleon-Patronului, în zilele prea sfințitului Varlaam mitropolitul Sucevei și a toată Moldavia; iar binecinstitorul și de Hristos iubitorul și cu mila lui Dumnezeu stăpân al nostru și domnitor a toată Moldavia Ioan Vasilie Voievod, de acasă ieșind cu evlavie și din tot sufletul primind această neprețuită vistierie, potrivit le-au pus și le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinților Trei Ierarhi și ai lumii dascăli: Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur, spre cinstea și mărirea lui Dumnezeu Celui lăudat în Treime și spre veșnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale și a tot strălucit neamul lui. În anul de la Adam 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în același an s-a născut și preaiubit fiul lui, Ioan Ștefan Voievod, căuia să-i dea Domnul zile îndelungate și viață de mulți ani. Amin”.

În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate in minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Cinstitele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Dar în seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, din neatenție a rămas aprinsă o lumânare din sfeșnicul de lângă racla din lemn în care erau așezate cinstitele moaște; peste noapte, lumânarea a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezata racla, arzând mocnit toata noaptea, fiind prefăcut totul într-un morman de jar. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, preoții și credincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse, încă o minune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu.

Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în altarul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, iar la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua catedrală mitropolitană din Iași (care fusese sfințită la 23 aprilie 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei.

Sf. Cuv. Parascheva, Catedrala mitropolitană din Iași, detaliu al fațadei

În ședința din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți români, precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la 14 octombrie 1955, în prezența a numeroși ierarhi români și a unor reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Rusă și Bulgară.

De altfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica noastră veacuri de-a rândul. Încă de la sfârșitul veacului al XIV-lea exista o biserică închinată Prea Cuvioasei Parascheva în Rășinari, lângă Sibiu, iar in anul 1408 este atestată existența unei biserici cu hramul „Sfânta Vineri” în Târgul Romanului. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părți ale țării sunt închinate Sfintei. Chipul ei sau scene din viața ei sunt zugrăvite în multe biserici românești. Dreptcredincioșii creștini de pretutindeni o venerează atât prin participarea la slujbele din 14 octombrie din fiecare an, cât și - mai ales cei din Iași și împrejurimi - prin închinarea de fiecare zi în fața cinstitelor ei moaște, toți cerându-i ocrotire și ajutor.

Din tradiție se cunosc foarte multe minuni săvârșite de cuvioasa; dar și în zilele noastre ea nu contenește a face minuni pentru aceia care aleargă la ea cu credință. Căci toți cei neputincioși care au evlavie la sfintele moaște, alergând cu credință la ele, sau chiar cei care poartă lucruri care au fost doar atinse de moaștele Cuvioasei, dobândesc vindecare. Iar în vreme de secetă sau la altă nevoie mare, făcând creștinii rugăciune și ieșind cu sfintele moaște, îndată primesc răspuns rugăciunile lor. Și în patria ei, la Epivata, unde, se zice, casa ei părintească a fost transformată într-o biserică închinată ei, cuvioasa face multe minuni, cu harul Domnului, căruia I se cuvine mărirea în vecii vecilor.

Minuni recente

Conform minunilor descrise aici, Sfânta Parascheva a ajutat oamenii cu:

---ajutor in căsătorie
---rezolvarea problemelor de sănătate.
---găsirea obiectelor pierdute
---scăparea din puterea îngerilor căzuți
---obținerea notelor bune si obținerea diplomelor dorite
---obținerea locurilor de muncă
---obținerea unei locuinte
---obținerea posibilității financiare de a veni in pelerinaj la sfintele sale moaște la Iași
---apărararea orasului Iași in razboi
---oprirea furturilor si găsirea celor furate
---construirea unei Biserici
---găsirea de bani pentru finalizarea unei Biserici
---împodobirea unei Biserici cu daruri
---apărarea bisericii
---apărarea vieții chiar si a copiilor nenăscuti
---apărararea mâncării de dăunători
---aducerea ploii pentru recolte bune
---reducerea pedepsei de închisoare

Miracolele descrise în acest articol au avut loc pentru că oamenii au făcut una sau mai multe din următoarele:

---s-au rugat cum au știut in fata moaștelor pentru rezolvarea problemei pe care au avut-o
---au citit Acatistul Sfintei Parascheva in fata moaștelor sale
---au citit Acatistul si Paraclisul Sfintei Parascheva in fata moaștelor cerând ajutor
---au lăsat un pomelnic pentru Sfânta Liturghie
---au dat un pomelnic la Biserica cu Sfintele Moaște prin intermediul unui om care a vizitat Biserica
---s-au rugat sfintei acasă
---au atins o batistă curată de racla cu Sfintele Moaște si apoi cu batista au atins părțile suferinde ale corpului pentru câteva zile. În loc de batistă se pot folosi și haine sau alte lucruri precum ochelarii.

Din cauza multor ajutoare pe care oamenii le primesc in dar de la Sfânta Parascheva,o multitudine de oameni vin să-i venereze Sfintele Moaste mai ales la sărbătorirea Sfintei Parascheva. Este posibil ca in această zi, Sfânta să aivă putere mai mare să îndeplinească dorințele oamenilor, deși miracolele evocate mai sus s-au intâmplat in zile diferite pe tot parcursul anului.

Observații:

---Când te rogi lui Dumnezeu in fața moaștelor unui Sfânt, este bine să se facă rugăciuni atât pentru problemele care sunt cunoscute cât si pentru problemele care nu sunt cunoscute. Cu privire la problemele care nu sunt cunoscute, se pot face rugăciuni pentru a primi ceea ce Sfânta Maria stie că acea persoană are nevoie.
---Un pomelnic este o listă cu numele persoanelor vii sau depărtate , care sunt citite pentru ajutor la Sfanta Liturghie in fata lui Dumnezeu. Numele celor vii si a celor plecați sunt de obicei trecute pe doua coloane diferite. Este bine ca pe listă să se treacă si numele unor oameni necunoscuți ca o modalitate de milostivire. La sfârsitul listei se poate trece "cu tot neamul lor" pentru a aduce ajutor mai multor oameni.
---La fel la Sfârsitul rugăciunilor e bine ca să fie făcută o cerere pentru ca rugăciunile făcute să fie de folos
---Pentru multe decizii care implică cunoștințe ale viitorului, ca de exemplu dacă un loc de muncă va rămane potrivit sau nu, este bine să se inalțe rugăciuni pentru o solutie bună.
---Puterea Sfintelor Moaște este mentionată in Vechiul Testament si acolo este descrisă o intâmplare in care o persoană decedată a fost aruncată peste Moaștele unui Sfânt si persoana decedată a devenit vie.
---In Vechiul Testament vedem cum haina aparținând profetului Ilie a fost folosită de ucenicul său pentru producerea unui miracol, si anume despărțirea apelor unui râu. Cu atât mai mult probabil pot face minuni lucrurile apartinând Sfinților Noului Testament
---Sfintele Moaște au fost venerate pentru primii 1500 de ani de creștinătate in toată Europa si aceeași venerare s-a arătat si icoanelor, unul din primii pictori de icoane fiind Apostolul Luca. Cel putin o icoană realizată de acest Apostol e păstrată până azi. Biserica Ortodoxă a păstrat aceste moșteniri ale creștinătătii până azi, precum si celebrarea Sfintei Liturghii Duminica centrată pe obtinerea Sfintei Împărtăsanii pentru viața veșnică, Ioan 6:53-54. Deși Apostolii au scris Sfinte Liturghii care să fie celebrate Duminica, precum Apostolul si Evanghelistul Matei, Apostolii Iacob, Toma si Petru , unele denominații au renunțat la Sfintele Liturghii unde se obtine Sfânta Împărtașanie pentru viață veșnică Ioan 6:53-54.

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip. Căci luând crucea ai urmat lui Hristos, și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii, împreună se bucură, preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

Condac, glasul al 3-lea:

Pe sfânta folositoare a celor ce sunt în nevoi, toți cu dreaptă credință să o lăudăm, pe preacinstita Parascheva. Că aceasta lăsând viața cea stricăcioasă, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărirea a aflat și dar de minuni, cu dumnezeiasca poruncă.

Din Acatistul Cuvioasei, condacul 3:

Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți să scăpăm din primejdie și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Iconografie

Sfânta Cuvioasa Maica noastră Parascheva este reprezentată tânără, în veșmântul călugăresc al Sfintelor Cuvioase, purtând în mână o cruce, iar în unele reprezentări este reprezentată și cu un filacter cu zicerea: "Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu". [5]

Pelerinaj

Sfintele moaște ale sfintei Parascheva se află în orașul Iași, fiind adăpostite în Catedrala Mitropolitană și pot fi cinstite când biserica este deschisă (de obicei zilnic).

De ziua Sfintei Parascheva, coada ce se formează la cinstirea moaștelor sale poate dura în jur de 12 ore și se poate întinde pe 2,5 km. Este interesant cum un Sfânt poate ajuta atâția oameni, le poate îndeplini dorințele și rezolva problemele, însă cu Dumnezeu totul este posibil.

Despre puterea rugăciunii în fața sfintelor moaște ale unui sfânt sunt multe de spus, oricum nimic nu se compară cu experiența proprie deci pentru cei ce au probleme, acestea se pot rezolva și prin rugăciunea de ajutor făcută cu cuvintele proprii și adresată unui sfânt în fața moaștelor sale.

Sursă

Note

  1. A se vedea în această privință frumoasa carte-album, în limbile română, greacă și engleză, Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană TRINITAS, Iași, 2000.
  2. Cel mai frecvent, această denumire atribuită Sfintei Parascheva a fost considerată o suprapunere cu personajul și numele păgânei zeițe Venera; credem totuși că este posibil ca acest apelativ să constituie o inedită "traducere" a numelui Sfintei din limba greacă: cuvântul grecesc care desemnează ziua de vineri este paraskevi.
  3. Astăzi, Veliko Târnovo din Bulgaria.
  4. Conform relatării lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei de mai târziu, Vasile Lupu a cheltuit peste 300 de pungi cu galbeni pentru a putea strămuta moaștele Sfintei, întrucât conform legislației otomane era interzisă mutarea oricărui trup mort mai mult de trei mile. Iar înduplecându-l pe sultan cu bani, acesta i-a dat și un dregător și mai mulți ofițeri care să însoțească moaștele Sfintei până la Iași.
  5. Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, p. 164 și p. 188) doar o menționează între Sfintele Cuvioase și data pomenirii ei, dar nu dă indicații de reprezentare.

Legături externe