Eustatie al Antiohiei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
(→‎Viața: traducere)
Linia 8: Linia 8:
 
Participând la Primul Sinod Ecumenic de la [[Niceea]] (325), i s-a acordat onoarea de a fi printre primii episcopi care au prezidat lucrările [[sinod]]ului. El s-a numărat printre opozanții proeminenți ai lui [[Arie]] și s-a luptat cu zel împotriva [[arianism]]ului și pentru puritatea credinței ortodoxe. A continuat această luptă și după încheierea lucrărilor sfântului sinod și adoptarea [[Crezul#Crezul de la Niceea (325 d. Hr.)|Crezului de la Niceea]]. Astfel, el a refuzat să primească orice arian ca [[preot]] în [[Eparhie|eparhia]] sa și a scris încontinuu împotriva lor, atrăgându-și astfel ostilitatea acestora (printre care [[Eusebiu de Cezareea]] și [[Eusebiu de Nicomidia]]).
 
Participând la Primul Sinod Ecumenic de la [[Niceea]] (325), i s-a acordat onoarea de a fi printre primii episcopi care au prezidat lucrările [[sinod]]ului. El s-a numărat printre opozanții proeminenți ai lui [[Arie]] și s-a luptat cu zel împotriva [[arianism]]ului și pentru puritatea credinței ortodoxe. A continuat această luptă și după încheierea lucrărilor sfântului sinod și adoptarea [[Crezul#Crezul de la Niceea (325 d. Hr.)|Crezului de la Niceea]]. Astfel, el a refuzat să primească orice arian ca [[preot]] în [[Eparhie|eparhia]] sa și a scris încontinuu împotriva lor, atrăgându-și astfel ostilitatea acestora (printre care [[Eusebiu de Cezareea]] și [[Eusebiu de Nicomidia]]).
  
−
În anul 331, adversarii arieni ai lui Eustatie l-au convins să convoace un sinod în Antiohia, însă acolo, prin folosirea unor martori mituiți, l-au acuzat pe episcop de [[:en:sabellianism]] și de adulter.<ref>Philostorgoius, in Photius, ''Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgoius'', book 2, chapter 7.</ref>. Foarte repede, Eustatie a fost depus, fără un proces corect, cu încălcarea regulii apostolice că acuzațiile împotriva [[cleric]]ilor trebuie să fie susținute de cel puțin doi martori. El a fost exilat la Traianopolis, în Tracia, cu toate că femeia care îl acuzase de adulter a recunoscut că mințise, mărturisindu-și păcatul în fața [[cler]]ului și poporului.
+
În anul 331, adversarii arieni ai lui Eustatie l-au convins să convoace un sinod în Antiohia, însă acolo, prin folosirea unor martori mituiți, l-au acuzat pe episcop de [[:en:sabellianism|sabellianism]] și de adulter.<ref>Philostorgoius, in Photius, ''Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgoius'', book 2, chapter 7.</ref>. Foarte repede, Eustatie a fost depus, fără un proces corect, cu încălcarea regulii apostolice că acuzațiile împotriva [[cleric]]ilor trebuie să fie susținute de cel puțin doi martori. El a fost exilat la Traianopolis, în Tracia, cu toate că femeia care îl acuzase de adulter a recunoscut că mințise, mărturisindu-și păcatul în fața [[cler]]ului și poporului.
  
−
{{Traducere EN}}
+
Cu toate că poporul din Antiohia, care îl iubea și îl venera, era indignat față de tratamentul la care fusese supus Eustatie, acesta le-a cerut să oprească protestele, dar să rămână fideli credinței ortodoxe. El a fost însoțit în exil de către un grup mare de clerici care i-au rămas loiali.
−
Although the people of Antioch, who loved and revered him, were indignant over his treatment, Eustathius restrained them and called on them to remain true to the Orthodox faith, as he was accompanied into exile by a large group of his loyal clergy.
 
  
−
St. Eustathius continued his struggle against the Arians with the same zeal while in exile. He reposed in Thrace in 337. In 482, his [[relics]] were translated from Thrace to Antioch, to the great joy of the people of Antioch.
+
Sf. Eustatie a continuat cu același zel lupta sa împotriva [[erezie]]i ariene și în timp ce s-a aflat în exil. El a trecut la Domnul în anul 337, la Traianopolis, în Tracia. În 482 [[moaște]]le luui au fost traduse din Tracia la Antiohia, spre marea bucurie a oamenilor de acolo.
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea de la data 23 februarie 2017 17:03

Cel întru sfinți părintele nostru Eustatie (sau Eustațiu) a fost arhiepiscop al Antiohiei în timpul disputelor legate de arianism din prima jumătate a secolului al IV-lea. A fost un apărător hotărât al învățăturii ortodoxe de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325). Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 21 februarie.

Viața

Eustatie s-a născut în Side, Pamfilia (provincie romană din Asia Mică) în jurul anului 270. Se cunosc puține lucruri din viața sa timpurie. El a devenit episcop de Beroea (În prezent orașul Alep din Siria), în anul 320. În 325, el a fost ridicat la demnitatea de episcop al Antiohiei de către sfinții părinți întruniți la Primul Sinod Ecumenic.

Sf. Eustatie a fost un teolog remarcabil, care, de asemenea, avea și o cunoaștere largă a științelor laice.

Participând la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), i s-a acordat onoarea de a fi printre primii episcopi care au prezidat lucrările sinodului. El s-a numărat printre opozanții proeminenți ai lui Arie și s-a luptat cu zel împotriva arianismului și pentru puritatea credinței ortodoxe. A continuat această luptă și după încheierea lucrărilor sfântului sinod și adoptarea Crezului de la Niceea. Astfel, el a refuzat să primească orice arian ca preot în eparhia sa și a scris încontinuu împotriva lor, atrăgându-și astfel ostilitatea acestora (printre care Eusebiu de Cezareea și Eusebiu de Nicomidia).

În anul 331, adversarii arieni ai lui Eustatie l-au convins să convoace un sinod în Antiohia, însă acolo, prin folosirea unor martori mituiți, l-au acuzat pe episcop de sabellianism și de adulter.[1]. Foarte repede, Eustatie a fost depus, fără un proces corect, cu încălcarea regulii apostolice că acuzațiile împotriva clericilor trebuie să fie susținute de cel puțin doi martori. El a fost exilat la Traianopolis, în Tracia, cu toate că femeia care îl acuzase de adulter a recunoscut că mințise, mărturisindu-și păcatul în fața clerului și poporului.

Cu toate că poporul din Antiohia, care îl iubea și îl venera, era indignat față de tratamentul la care fusese supus Eustatie, acesta le-a cerut să oprească protestele, dar să rămână fideli credinței ortodoxe. El a fost însoțit în exil de către un grup mare de clerici care i-au rămas loiali.

Sf. Eustatie a continuat cu același zel lupta sa împotriva ereziei ariene și în timp ce s-a aflat în exil. El a trecut la Domnul în anul 337, la Traianopolis, în Tracia. În 482 moaștele luui au fost traduse din Tracia la Antiohia, spre marea bucurie a oamenilor de acolo.

Note

  1. ↑ Philostorgoius, in Photius, Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgoius, book 2, chapter 7.


Casetă de succesiune:
Eustatie al Antiohiei
Precedat de:
? 		Episcop de Bereea
320-325 		Urmat de:
?
Precedat de:
Paulin al Antiohiei 		Arhiepiscop de Antiohia
325-332 		Urmat de:
Eulaliu


Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Eustatie_al_Antiohiei&oldid=44174”