Blândețea

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Blândeţea este o virtute morală care constă într-o atitudine calmă, domoală, paşnică, prietenoasă, caldă, înţelegătoare, omenoasă faţă de cei din jur. Ea este o roadă a Duhului, o îmbrăcăminte a inimii care trebuie căutată. Ea domoleşte mânia şi înţelepciunea adevărată este însoţită întotdeauna de blândeţe. Creştinii vor învăţa şi îndrepta pe alţii cu blândeţe, iar necredincioşii trebuie să fie blânzi cu cei care-i învaţă. Psalmistul ne încredinţează că cei blânzi vor avea belşug de pace iar Mântuitorul arată că cei blânzi vor moşteni pământul la sfârşitul acestui veac. Modelul suprem este Iisus, cel care este blând şi smerit cu inima, păstorul care călăuzeşte blând oile sale.

Blândeţea, podoaba Duhului

Sfântul Apostol Pavel ne arată că blândeţea este o roadă a Duhului alături de alte virtuţi, în timp ce păcatele sunt fapte ale firii pământeşti (Galateni 5,22-23). Ea este o îmbrăcăminte a inimii (Coloseni 3,12), care trebuie căutată (I Timotei 6,11). Odată căpătată, se va manifesta faţă de toţi oamenii (Tit 3,2), şi va fi cunoscută ca atare de aceştia, cum este cazul apostolilor (Filipeni 4,5), ne încredinţează apostolul Pavel. În predica de pe munte, Domnul spune:

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul. (Matei 5,5; v. şi Psalmi 36,11).

Psalmistul arată că ei "se vor desfăta de mulţimea păcii" (Ps. 36,11) şi că împăratul este dator să apere adevărul, blândeţea şi neprihănirea (Ps. 44,4-6).

Blândeţe şi mânie

Înţeleptul Solomon ne învaţă că un răspuns blând va domoli mânia (Pilde 15,1).

Blândeţe şi înţelepciune

Înţelepciunea adevărată merge mână-n mână cu blândeţea şi celelalte virtuţi, în timp ce ,,înţelepciunea” pământească este însoţită de ceartă, pizmă şi făţărnicie, arată Sf. Apostol Iacov (Iacov 3,17).

Blândeţea la credincioşi şi necredincioşi

Apostolul Pavel arată că ridicarea păcătosului din greşeală se va face cu duhul blândeţii, dar veghind asupra propriei persoane, pentru a nu fi ispitit. (Gal. 6,1). Apostolii Domnului nu se vor certa, ci vor fi blânzi cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plini de îngăduinţă răbdătoare (II Tim. 2,24). Apostolul va îndrepta cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului, în felul acesta desprinzându-se de cursa Celui Rău (II Tim. 2,25-26). Apostolul neamurilor arată că cei care propovăduiesc Cuvântul trebuie să şi stăruie asupra lui, să mustre, să certe şi să îndemne cu toată blândeţea şi dragostea (II Tim. 4,2; I Cor. 4,21). Necredincioşii, la rândul lor, trebuie să primească cu blândeţe Cuvântul sădit în ei, care le poate mântui sufletele, arată apostolul Iacov (Iacov 1,21).

Modele de blândeţe

Modelul suprem de blândeţe este Domnul Iisus, Cel care este ,,blând şi smerit cu inima”, păstorul care călăuzeşte blând oile sale (Matei 11,29; 21,5; II Corinteni 10,1). Drept aceea, Mântuitorul spune:

Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.
Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre.
Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară (Matei 11,27-30).

Proorocul Ieremia era ,,ca un miel blând, dus la junghiere’’, neştiind despre complotul pentru uciderea sa până a fost înştiinţat de Dumnezeu (Ieremia 11,19). Blândeţea este una din calităţile necesare pentru un episcop, arată sfântul apostol Pavel (I Tim. 3,3).

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti.
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4.

Legături externe

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate Ortodoxă
Sfintele Taine Botezul | Mirungerea | Sf. Împărtășanie | Spovedania | Căsătoria | Preoția | Sf. Maslu
Starea omului Păcatul | Patima | Virtutea | Raiul | Iadul
Păcate Păcate strigătoare la cer | Păcate împotriva Duhului Sfânt | Păcate capitale | Alte păcate
Virtuți teologiceCredința | Nădejdea | Iubirea | moraleÎnțelepciunea | Smerenia | Răbdarea | Stăruința în bine | Prietenia | Iertarea | Blândețea | Pacea | Mila | Dreptatea | Hărnicia
Etapele vieții duhovnicești Despătimirea (Curățirea | Contemplația (Theoria) | Îndumnezeirea (Theosis)
Isihasm Trezvia (Nepsis) | Pocăința (Metanoia) | Isihia | Discernământul | Mintea (Nous)
Asceza Fecioria | Ascultarea | Statornicia | Postul | Sărăcia | Monahismul
Rugăciunea Închinarea (latreia) | Cinstirea (doulia) | Pravila de rugăciune | Rugăciunea lui Iisus | Sf. Moaște | Semnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți Părinții apostolici | Părinții pustiei | Părinții capadocieni | Filocalia | Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă