Păcatele limbii

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Păcatele limbii reprezintă unul dintre tipurile de păcate, alături de păcatele faptei și de păcatele gândurilor.

Cine nu greșește în vorbire este un om desăvârșit...

Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit, și poate să-și țină în frâu tot trupul, arată apostolul Iacov[1] sugerând faptul că toți greșim în vorbire, într-un fel sau altul.

Din prisosul inimii grăiește gura

Gura grăiește din prisosul inimii, arată Iisus. Așa cum pomul se cunoaște după roade tot așa – continuă Mântuitorul – inima sa poate fi cunoscută după vorbirea sa. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui, încheie El.[2]

Limba un rău imposibil de înfrânat sau îmblânzit în totalitate

Precum frâul la cai și cârma la bărci, limba este un mădular mic care se „fălește cu lucruri mari”, un „foc mic” ce poate să aprindă o întreagă pădure, fiind o veritabilă „lume de nelegiuiri”, învață apostolul Iacov. Ea este mădularul omului care „întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei”; limba e un „rău” imposibil de înfrânat sau îmblânzit, fiind „plină de o otravă de moarte”, încheie apostolul.[3]

Limba, instrument paradoxal

Limba este un instrument paradoxal, căci din ea iese binecuvântarea lui Dumnezeu, și în același timp cu ea sunt blestemați oamenii, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu, arată același apostol.[4]

Limba păcătoșilor face rău aproapelui

Gura păcătoșilor împroașcă nebunie[5], răutăți[6], nelegiuiri[7], blesteme[8], înșelătorii[9] și vicleșuguri[10], minciuni[11] spun Solomon și psalmistul. Vorbele nesăbuitului aduc ceartă, și gura lui înjură până stârnește lovituri, arată Solomon.[12]Limba și buzele păcătoșilor sunt niște săbii ascuțite[13], ca un foc aprins[14], ca un șarpe[15] plin de otravă.[16], iar vorbele lor amare, ca niște săgeți[17] sau flăcări [18]. Unii oamenii răi „își înalță gura până la ceruri, și limba le cutreieră pământul”, spune psalmistul[19] Cine-și mușcă buzele, a și săvârșit răul, ne previne Solomon.[20] Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său.[21] Dacă omul este rău – continuă Solomon – el „ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită”[22] O cetate poate fi surpată prin gura celor răi, avertizează înțeleptul împărat.[23]

Limba păcătoasă se întoarce și împotriva propriei persoane

În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc, învață Solomon.[24], Gura nebunului îi aduce pieirea, și buzele îi sînt o cursă pentru suflet, spune același Solomon.[25] Limba lor le-a pricinuit căderea; și toți cei ce-i văd, clatină din cap, relatează psalmistul[26]. Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește, îi va mânca roadele[27] Din rodul gurii lui își satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură.[28] Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie și își trage rușinea.[29] Pentru un nesăbuit e mai multă nădejde decât pentru cel care se zorește la vorbă[30].

Păzirea gurii

Cine își păzește gura și limba, își scutește sufletul de multe necazuri[31] și scapă din bucluc.[32] Creștinul va evita cuvintele porcoase, nechibzuite sau glumele proaste necuviincioase, spune apostolul Pavel.[33] În general, „dacă cineva crede că este cucernic, și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, cucernicia unui astfel de om este zădarnică” arată apostolul Iacov.[34] Iisus avertizează că „în ziua judecății, „oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor”, pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, și din cuvintele tale vei fi osândit”[35] De aceea creștinul va cere ajutorul lui Dumnezeu: „Pune, Doamne, o strajă înaintea gurii mele, și păzește ușa buzelor mele!”[36]

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 1997, București, ISBN 973-9130-88-7
  3. English Standard Version Bible, 1971
  4. Carte de învățătură creștină ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, București
  5. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului- Învățătură de credință ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediția a 3-a revăzută, prefață la ediția I de Bartolomeu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  6. Mitropolia Moldovei și Bucovinei- Concordanță biblică tematică, ediție revăzută și completată de Pr. Vasile Dogaru și Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu și Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, ISBN 973-9272-58-4

Note

  1. Iac3.1-2
  2. Mat 12.33-35
  3. Iac3.3-8
  4. Iac3.9-12
  5. Prov15.2
  6. Prov 15.28, Ps10.7
  7. Prov24.1-2, Ps10.7
  8. Ps10.7, Ps59.12, Iov2.9
  9. Ps10.7
  10. Ps10.7
  11. Ps59.12
  12. Prov 18.6
  13. Ps57.4, Ps64.3, Ps59.7
  14. Prov 16.27
  15. Ps64.3
  16. Ps140.3
  17. Ps64.3
  18. Ps57.4
  19. Ps73
  20. Prov16.30
  21. Prov 11.9
  22. Prov 17.4
  23. Prov 11.11
  24. Prov 12.13
  25. Prov 18.7
  26. Ps64.8
  27. Prov 18.21
  28. Prov 18.20
  29. Prov 18.13
  30. Prov29.20
  31. Prov 21.23, Prov 14.3, Ps39.1
  32. Prov 12.13
  33. Efes 5.3-5
  34. Iac1.26
  35. Mat12.36-37
  36. Ps141.3