Plictiseala

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Plictiseala este o stare sufletească apăsătoare, supărătoare, determinată de lipsa de ocupație, de o ocupație neatrăgătoare sau monotonă sau de singurătate. Plictiseala poate apărea la locul de muncă sau în timpul liber, în căsnicie, în relațiile cu prietenii, cu familia. Experimentele științifice au scos în evidență că persoanele care se plictisesc mult și foarte mult au o mai mare rată a mortalității (cu 37%), au o sănătate mai precară, un rang profesional mai scăzut și o activitate fizică mai redusă decât persoanele care nu se plictisesc. Plictiseala scade cu vârsta între 35-55 ani. Femeile se plictisesc mai mult decât bărbații, îndeosebi cele ce raportează nivele ridicate de plictiseală. Plictiseala este una din cauzele pentru care unele persoane cad în patima fumatului sau în patima drogurilor. Plictiseala este una dintre posibilele cauze ale consumului excesiv de alimente care duce la obezitate și apoi tot plictiseala poate contribui la menținerea acesteia. Plictiseala poate duce și la alte păcate precum fumatul și consumul de droguri. Împotriva plictiselii se luptă prin munca suplimentară, sport, alte hobbyuri dinamice, activități gospodărești, socializarea, vizionarea de filme, emisiuni interesante, mersul la biserică, citirea Sfintei Scripturi și a altor cărți creștine, ajutorarea altora. Mai există și un alt sens al plictiselii când ea se referă la unele conținuturi informative (subiecte de discuție, cărți, filme, emisiuni, spectacole, etc). Există unele semne tipice ale celui plictisit de o discuție.

Plictiseala ca indicator al altor caracteristici

Participanții la un studiu realizat pe 25 de ani de specialiștii de la Department of Epidemiology and Public Health at University College London aveau vârste între 35-55 de ani. Ei au completat un formular despre plictiseala resimțită în ultimele 4 săptămâni. Variantele de răspuns erau deloc, puțin, destul de mult, tot timpul. Chestionarul (faza2) a fost repetat trei ani mai târziu. Informația despre mortalitate a fost stabilită pe baza NHS Central Registry prin utilizarea numărului lor de identificare unic NHS. Au fost excluși cei cu boală cardiovasculară prevalentă (CVD) din baza de date, rezultând un eșantion de 7524 subiecți, bărbați și femei. S-a găsit faptul că cei care au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt în mai mare măsură mai tineri (circa 11%-35-55ani, 7,5-50-55 ani), cu precădere femei (destul de mult 7.0 bărbați, 7,3 femei, foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei), cu precădere de o sănătate mai precară autoestimată (destul de mult 11,8 față de 5,4, foarte mult 3,9 față de 1,3), cu funcții inferioare la locul de muncă (destul de mult 8,2 față de 5,6, foarte mult 4,2 față de 0,9) și cu o mai mică activitate fizică (destul de mult 8,6 față de 6, 1, foarte mult 3,5 față de 1,2).(a se vedea tabelul pentru alte cifre). S-a găsit faptul că cei ce au raportat nivele ridicate de plictiseală sunt mai predispuși cu 37% să moară decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. În particular s-a găsit că cei care se plictiseau mai mult erau predispuși să moară de o boală cardiovasculară fatală. (CVD fatal event). S-a găsit și faptul că cei ce au raportat că se plictisesc mult sau foarte mult și în faza 2 au mai mare risc fatal decât cei care au raportat un nivel ridicat de plictiseală doar în faza 1 și decât cei care au raportat că nu se plictisesc deloc. Astfel expresia „plictiseală de moarte” este dovedită ca fiind una care corespunde adevărului. Femeile care au raportat faptul că se plictisesc foarte mult sunt de două ori mai multe decât bărbații care raportează același lucru (foarte mult 1,5 bărbați, 3-femei) [1] S-au găsit corelații semnificative între plictiseală și depresie, neajutorare, efort perceput, singurătate și orientarea motivațională. S-au găsit raporturi inverse între plictiseală și satisfacția de viață și orientarea autonomă.[2]

Plictiseala, posibilă cauză a numeroase păcate

Plictiseala este una din cauzele pentru care unele persoane cad în patima drogurilor.[3][4][5]

Plictiseala este unul din motivele pentru care unele persoane cad în patima fumatului.[6] O parte din fumători români (38,5%) spun că fumează din plictiseală.[7]

Plictiseala este una dintre posibilele cauze ale consumului excesiv de alimente care duce la obezitate și apoi tot plictiseala poate contribui la menținerea acesteia.[8]

Alt sens al plictiselii

Plictiseala are și un alt sens. Termenul de plictisitor este dat ca atribut unor conținuturi informative (cărți, filme, emisiuni, etc) sau chiar unor oameni în sensul de neinteresant, placid, anost, banal, searbăd și ușor supărător prin această banalitate. Există unele semne care spun că cineva consideră că ceea ce-i spune altcineva e plictisitor:răspunsuri repetate mecanice, întrebări simple, unele dezechilibre între duratele de timp ale vorbitorilor, schimbările abrupte de subiect, poziția întoarsă sau semiîntoarsă a corpului, un grad mare de înclinare de la verticală și neastâmpărul în cazul unei audiențe care stă pe scaune. Dimpotrivă, unele întreruperi, unele cereri de clarificare, poziția față în față, starea de verticalitate în timpul șederii pe scaun sunt semne că interlocutorul (sau interlocutorii) este interesat de ce spune celălalt.[9][10]

A se vedea și

Munca

Hărnicia

Lenea

Lăcomia

Fumat

Droguri

Note

  1. International Journal of Epidemiology 2010;1–2, published February 1, 2010,DIVERSION, Bored to death?, Annie Britton_ and Martin J Shipley Department of Epidemiology and Public Health, University College London, London, UK http://ije.oxfordjournals.org/content/early/2010/02/01/ije.dyp404.full.pdf
  2. Journal of Personality Assessment, Richard Farmer & Norman D. Sundberg Volume 50, Issue 1, 1986, Boredom Proneness--The Development and Correlates of a New Scale, pages 4-17, Available online: 10 Jun 2010, http://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1207/s15327752jpa5001_2
  3. Poliția Română, http://ms.politiaromana.ro/prevenire/droguri/cauzele_consumului.html
  4. Implicații sociale ale consumului de droguri, rezumat, teză de doctorat, Silviu Ciprian Bucur, București, 2010, pag, 31, http://doctorat.sas.unibuc.ro/wp-content/uploads/2010/12/Droguri-Silviu-Ciprian-Bucur.pdf
  5. Sfatul medicului, Simptome, http://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea-de-personalitate-antisociala_104
  6. Antena 1.ro, http://www.a1.ro/women/health/dependenta-de-tutun-poate-fi-tratata-172682.html
  7. Business Magazin, http://www.businessmagazin.ro/actualitate/afaceri/cele-mai-stupide-motive-pentru-care-fumeaza-romanii-slideshow-6743793
  8. Dieta.romedic, Factori psihologici, http://dieta.romedic.ro/cauze-si-factori-de-risc-in-obezitate
  9. 7 semne ale plictiselii http://www.ziare.com/life-style/psihologi/7-semne-ale-plictiselii-1132169
  10. Psychology today, Eight Tips to Know If You're Being Boring. Published on December 3, 2009 by Gretchen Rubin in The Happiness Project http://www.psychologytoday.com/blog/the-happiness-project/200912/eight-tips-know-if-youre-being-boring

Bibliografie

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2