Lenea

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Indolenţa (Fată italiană leneşă)-Jean-Baptiste Greuze
Fișier:Lenea 3.JPG
Captură de ecran din fimul de desene animate Scrub Me Mama înfăţişând venirea unei domnişoare în Lazy Town (Oraşul leneş)
Acest articol face parte din seria
Spiritualitate didactică
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl - Dumnezeu Fiul - Duhul Sfânt
Duhuri (spirite)
Îngeri - Diavoli
Viața viitoare
Judecată - Rai - Iad
Sfintele Taine
Botezul - Mirungerea
Sf. Împărtășanie - Mărturisirea
Căsătoria - Preoția
Sf. Maslu
Condiția omului
Omul - Îmbrăcămintea - Munca - Alimentația - Grijile - Visele
Teama - Gelozia - Cercetarea - Plictiseala
Libertatea - Ispita - Virtutea - Păcatul - Patima
Vârstele omului
Sărăcia - Bogăția- Luxul
Plăcerea - Boala - Bucuria- Tristețea- Suferința - Fericirea
Diverse
Cerșetoria - Extratereștri - Superstiții
Patimi ce afectează libertatea omului
Dependența de televizor
Dependența de internet - Dependența de jocurile pe calculator
Jocurile pe bani
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului
Fumatul - Drogurile
Păcate îndreptate împotriva sănătății trupului și sufletului
Prostituția
Decalogul
Decalogul
Rugăciunea, veghea și postul
Rugăciunea
Rugăciunea Tatăl Nostru - Rugăciunea inimii
Veghea - Postul
Virtuți
Virtuțile teologice

Credința - Nădejdea - Iubirea

Credința la români
Virtuțile morale

Înțelepciunea - Smerenia - Mulțumirea - Adevăr
Răbdarea - Stăruința în bine
Prietenia - Blândețea - Iertarea - Pacea
Mila - Dreptatea - Hărnicia

Păcate
Păcate strigătoare la cer
Uciderea - Homosexualitatea
Asuprirea orfanilor, văduvelor, străinilor, săracilor, năpăstuiților
Întârzierea sau oprirea plății lucrătorilor
Păcate capitale
Mândria - Desfrânarea
Iubirea de arginți - Invidia - Lăcomia
Mânia - Lenea
Alte păcate
Necredința - Închinarea la dumnezei străini
Pretexte și justificări pentru necredință - Atitudinea față de cei necredincioși

Vrăjitoria - Credința în astrologie - Credința în reîncarnare
Egoism - Furt - Nedreptatea - Lovirea - Gândurile rele
Nesocotirea părinților - Nesăbuința - Nepăsarea

Păcatele limbii
Minciuna - Mărturia mincinoasă - Hula - Cârtirea
Cearta - Bârfa - Limbuția
Editați această casetă

Lenea este un păcat care constă în neîndeplinirea (sau îndeplinirea cu greutate) unor activităţi general-umane (muncă, învăţare, îngrijirea trupului, a casei, etc), necesare asigurării unei vieţi demne în condiţiile în care persoana respectivă are capacitatea de a le îndeplini. Ea este unul din cele şapte păcate capitale.[1] Leneşul este iubitor de somn, îşi neglijează gospodăria şi fie refuză să muncească, ceea ce îl duce la lipsuri şi sărăcie, fie este un angajat dificil la locul de muncă. Astfel drumul său este un hăţiş de spini. Omul se poate elibera de lene prin muncă, prin însuşirea modelului de hărnicie reprezentat de furnică şi prin sporirea în virtuţi.

Cuprins

Păcatul capital al lenei în viziunea creştinătăţii

Biserica creştină a stabilit şapte păcate capitale: mândria, desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginţi, pizma, (invidia), mânia, lenea.

Leneşul iubitor de somn devine sărac

Ridicol de comod[2][3] şi iubitor al somnului[4][3],[5]leneşul vede numai lei fioroşi pe uliţă, acolo unde trebuie să muncească, ne arată Solomon[6][3][5] Şi fiindcă nu vrea să muncească cu mâinile [7][3], poftele sale îl doboară [8][3], şi drumul său devine un hăţiş de spini [9][3][5] … în timp ce, în ochii lui, este mai înţelept ca şapte oameni cu judecată, continuă Solomon în Proverbele sale [10][3][5]…. Gospodăria sa devine o veritabilă ruină [11][3][5] şi el cade pradă lipsurilor, care vin ca nişte oameni înarmaţi şi, în final, sărăciei, care vine pe nepregătite, ca un hoţ, ne avertizează acelaşi Solomon[12][3][5] Leneşul împarte astfel soarta cu cei guralivi, visători şi cu cei care aleargă după lucruri de nimic, încheie el[13]

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.[14][3][5]

Apostolul Pavel ne învăţă că cei care trăiesc în neorânduiala lenei ar trebui nici să nu mănânce

Căci, cînd eram la voi, vă spuneam lămurit: ,,Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce.``
Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri.
Îndemnăm pe oamenii aceştia şi -i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănînce pînea lucrînd în linişte”.[15][3][16]

Leneşul cu slujbă şi leneşul bogat

Dacă totuşi leneşul este tipul care îşi duce până la urmă mâncarea la gură, [17][3] şi are o muncă, el este ca oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi pentru cel care-l trimite cu vreo treabă, ne încredinţează Solomon [18]. Iar dacă este bogat, trebuie să se ferească să ajungă la acea nesimţire leneşă a mai-marilor îmbuibaţi ai Sionului, care se desfătau în fel şi chip, şi cărora proorocul Amos le-a prezis căderea în robie în cartea care-i poartă numele

Vai de ceice trăiesc fără grijă în Sion, şi la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai marii aceştia ai celui dintîi dintre neamuri, la cari aleargă casa lui Israel!...
Treceţi la Calne şi vedeţi, duceţi-vă de acolo pînă la Hamatul cel mare, şi pogorîţi-vă în Gat la Filisteni; sînt oare cetăţile acestea mai înfloritoare decît cele două împărăţii ale voastre, şi este ţinutul lor mai întins decît al vostru?...
Credeţi că ziua nenorocirii este departe, şi faceţi să se apropie domnia silniciei.
Ei se culcă pe paturi de fildeş, şi stau întinşi a lene pe aşternuturile lor; mănîncă miei din turmă, şi viţei puşi la îngrăşat.
Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiţi ca David în instrumentele de muzică.
Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, şi nu se întristează de prăpădul lui Iosif!
De aceea vor merge în robie, în fruntea prinşilor de război; şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi”[19].

Furnica, model de hărnicie şi înţelepciune

Solomon ne învaţă, în cartea biblică Proverbele lui Solomon, că leneşul poate deveni mai harnic şi mai înţelept dacă îşi ia furnica care-şi strânge mâncarea de vara, ca model de hărnicie, înţelepciune prevăzătoare şi responsabilitate

Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.[20][3][5]

Femeia harnică

În Proverbele lui Solomon mama împăratului Lemuel îl învaţă pe fiul său că femeia cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele [21],[3] este cea care veghează asupra gospodăriei sale, fiind harnică [22][3], nu cea care mănâncă „pâinea” lenevirii.[23][3]Mama împăratului înfăţișează modelul de soţie creştină care se ocupă atât de gospodărie şi de educaţia copiilor cât şi de aducerea de venituri suplimentare familiei prin activităţi comerciale

Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
Vede că munca îi merge bine, lumina ei(lampa de veghe-n.r) nu se stinge noaptea.
Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``[24][3]

Văduvele tinere devin leneşe, plimbăreţe din casa in casa, bârfitoare şi iscoditoare dacă nu fac ceea ce trebuie, adică să se mărite, să aibă copii şi să fie gospodine la casa lor, îi scrie apostolul Pavel lui Timotei[25][3].

Leneşul lasă nefolosit darul lui Dumnezeu

Iisus arată, în evangheliile lui Matei şi Luca, că leneş este şi robul rău [26], netrebnic [27][5] şi viclean [28][5], care-şi îngroapă talantul în pământ, nedându-l nici măcar la zarafi pentru o minimă dobândă, adică cel care nesocoteşte darul lui Dumnezeu, lăsându-l nefolosit. Talantul său îi este luat-continuă pilda talanţilor- şi dat celui ce are deja 10 talanţi, iar el este aruncat în întunericul iadului, acolo unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor [29][5]

Leneşul, neascultătorul recidivist

Solomon ne avertizează că cel ce se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte,[30], adică cu Cel Rău (nimicitorul este un alt nume al Celui Rău căci diavolul e ucigaş[31]) pentru că, aşa cum învaţă Biblia, el nesocoteşte porunca lui Dumnezeu care-l izgonise de la păzirea şi lucrarea grădinii raiului[32] şi-l trimisese pe pământ la munca cea trudnică.[33] Iar această pedeapsă îi fusese dată pentru neascultarea poruncii sale de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului.[34]

Sporirea în virtuţi, duşmanul lenei

Creştinul trebuie să nu se lenevească, ci să fie plin de râvnă călcător pe urmele celor ce moştenesc făgăduinţele, precum scrie apostolul Pavel evreilor [35][5][16], căci sporirea în virtuţi face imposibilă apariţia lenei, după cum ne încredinţează apostolul apostolul Petru [36]

Bibliografie

  1. Carte de învăţătură creştină ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti
  2. Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
  3. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- Concordanţă biblică tematică, ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4

Note

  1. Sf. Grigorie cel Mare ( sec al VI-lea) a stabilit şapte păcate capitale (Lib. mor. in Job. XXXI, XVII), această clasificare fiind reţinută de cei mai mulţi teologi ai Evului Mediu. Toma de Aquino, sec al XIII-lea (I-II:84:4) vorbeşte de slavă deşartă (mândrie), avariţie, lăcomie, desfrânare, lene, invidie, mânie. Sf. Bonaventura (sec al XIII-lea) dă aceeaşi enumerare (Brevil, III, IX). Scriitorii creştini timpurii distingeau opt păcate capitale: Sf. Ciprian, sec al III-lea (De mort., IV), Ioan Casian, sec al III-lea (Institutes 5, Conferences 5), Columbanus, sec al V-lea (("Instr. de octo vitiis princip." în "Bibl. max. vet. patr.", XII, 23), Alcuin, sec al VII-lea (De virtut. et vitiis, XXVII sqq.)http://www.newadvent.org/cathen/14004b.htm
  2. Prov 19.24, 26.15
  3. 3,00 3,01 3,02 3,03 3,04 3,05 3,06 3,07 3,08 3,09 3,10 3,11 3,12 3,13 3,14 3,15 3,16 3,17 Concordanţă biblică tematică, secţiunea lenea pag 252 şi secţiunea munca 302-303, vezi bibliografia
  4. Prov6.9-11,19.15,26.14, 24.33-34
  5. 5,00 5,01 5,02 5,03 5,04 5,05 5,06 5,07 5,08 5,09 5,10 5,11 Biblia, traducere Anania, secţiunea lenea, pag 1803 si secţiunea munca pag 1806, vezi bibliografia
  6. Prov22.13, 26.13
  7. Prov21.25-26,1Tes4.11
  8. Prov21.25-26
  9. Prov15.19
  10. Prov26.16
  11. Ecl10.18, Prov24.30-32
  12. Prov6.9-11, 10.4, 13.4,19.15,12.24, 20.4
  13. Prov14.23, 12.11, 28.19, Ecl11.4-6
  14. Prov24.30-34
  15. (2Tes3.6-12)
  16. 16,0 16,1 Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, vezi bibliografia
  17. Prov26.15
  18. Prov10.26
  19. Amos 6.1-7
  20. Prov6.6-8
  21. Prov31.10
  22. Prov31.13-27
  23. Prov31.27
  24. (Prov31.10-29)
  25. 1Tim5.11-15
  26. Lc19.22
  27. Mt25.30
  28. Mt25.26
  29. Mt25.14-30, Lc19.11-27
  30. Prov18.9
  31. Ioan8.44
  32. Fac2.15
  33. Fac3.17-19
  34. Facerea,cap 3
  35. Evrei 6.11-12
  36. 2Pet1.5-9
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs